Oraşul care l-a reinventat pe Burebista. Cum a luat proporţii exagerate cultul pentru daci VIDEO
0
În Orăştie, Burebista a fost „reinventat” începând din anii '80, iar în prezent oraşul cu cetate medievală este împânzit de opere de artă dedicate dacilor.
Orăştie, oraşul hunedorean ridicat în jurul unei cetăţi medievale clădite de comunitatea saşilor în secolul al XII-lea, a adunat în ultimele patru decenii una dintre cele mai mari aglomerări de monumente moderne dedicate dacilor şi, în special, regelui get Burebista.
VIDEO - COPACII LUI BUREBISTA
O statuie de bronz înaltă de peste patru metri şi un mozaic care acoperă întreaga faţadă a unui bloc din centrul Orăştiei impresionează prin dimensiunile lor, însă şirul operelor care înfăţişează dacii este mult mai lung în municipiul de pe malul Mureşului.
Ursici, satul rămas ca în vremea dacilor. Aici „se uneşte cerul cu pământul“ VIDEO
Împodobirea Orăştiei cu statui şi fresce cu tematică inspirată din lumea dacilor a început în anii ´80, într-o perioadă în care, potrivit unor istorici, preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu se dorea asociat ca imagine cu legendarul rege Burebista al geţilor.
1980 a fost declarat de regimul comunist un an festiv, dedicat împlinirii a „2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea lui Burebista”, iar autorităţile din Orăştie şi din satele aflate în împrejurimi – zonă considerată atunci, de unii istorici, „leagănul statului lui Burebista” - au fost mobilizate pentru a contribui la succesul şirului de festivităţi.
Cifra 2050, formată din copaci, la poalele cetăţi dacice Costeşti. ADEVĂRUL:
Tot atunci, mai multe cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au trecut prin ample procese de restaurare, care aveau să le aducă modificări substanţiale ale aspectului, iar satul Costeşti, aflat la 15 kilometri de Orăştie, a devenit un întins platou de filmare, unde sute de oameni participau la realizarea filmului istoric „Burebista”.
Pe dealul cetăţii dacice Costeşti, considerată de unii istorici reşedinţa regală a lui Burebista, autorităţile locale au defrişat pădurea pentru a planta un şir de brazi argintii sub forma cifrei „2050”, dedicată omagierii lui Burebista, iar pe platoul de la poalele lui a fost construită o cetăţuie de BCA, folosită ca scenă de spectacole pentru serbările dedicate „creării primului stat centralizat şi independent”. Pâlcul de copaci de forma cifrei „2050” a rezistat timpului şi este vizibil în mijlocul unei păduri de foioase.
Copacii în forma cifrei „2050” de la poalele Cetăţii dacice Costeşti. ADEVĂRUL
Burebista, erou în cetatea medievală
În Orăştie, primul mare monument dedicat istoriei dacilor a fost inaugurat în anui 1988. Un mozaic de 130 de metri pătraţi, căruia i-a fost dat numele „Burebista şi opera sa”, ocupă întreaga faţadă a unui bloc din piaţa centrală a municipiului. Fresca a fost realizată de artistul plastic Aurel Nedel, la comanda conducerii Partidului Comunist Român şi îl înfăţişează pe regele get în mijlocul supuşilor săi, care îl privesc cu admiraţie.
Centrul istoric al Orăştiei. ADEVĂRUL
În anii următori, alte monumente inspirate din lumea dacică au apărut în Orăştie. „Izvorul de Aur al Dacilor" a fost realizat de către sculptorul Nicolae Adam şi înfăţişează stindardul de luptă al dacilor lupul cu trup de şarpe. La intrarea în Orăştie, priveliştea este dominată de „Sabia dacică”, realizată de acelaşi artist.
Burebista şi opera sa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Monumentul din bronz şi alamă reprezintă un falx dacic, de 3,5 metri, ridicat pe un soclu de 2,5 metri, cu vârful orientat înspre Roma. În centrul Orăştiei, un bust al lui Decebal îşi face loc printre alte statui, însă cel mai impozant monument a rămas Statuia lui Burebista, dezvelită în anul 2001, prin contribuţia lui Napoleon Săvescu. Este din bronz, are o înălţime de 4,20 metri şi cântăreşte patru tone, iar înfăţişarea regelui antic este inspirată din reprezentările unor tarabostes.
Cele mai importante monumente istorice au rămas neglijate
În oraşul împânzit de statui ale dacilor, până recent, când a intrat în reabilitare, cetatea medievală a Orăştiei rămăsese de izbelişte timp de mai multe decenii.
Orăştie, imagini aeriene. ADEVĂRUL
„Dacă nu treceţi ca vântul prin Orăştie, vă puteţi opri să vedeţi aglomerarea de statui care nemuresc gloriile dacice, dar şi Palia tipărită acolo. Bine acoperită de tot felul de clădiri, care mai de care mai declasabile din punct de vedere arhitectonic, veţi găsi, probabil şi ceea ce a mai rămas din vechea cetatea a ultimului burg, de vest, al Universităţii săseşti. După ce a fost, în cel mai agresiv mod cu putinţă agresat de urbaniştii din vremea lui Ceauşescu (distrugeri de componente, ecranare cu blocuri), restaurările de după 1990 nu s-au învrednicit decât de o acţiune zisă estetizantă, care nu a fost urmarea vreunui serios studiu de arhitectură şi istorie militară”, informa istoricul Adrian Andrei Rusu, într-un articol publicat pe site-ul medievistica.ro.
Orăştie. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Cetatea Orăştiei datează din secolul al XII-lea, potrivit istoricilor şi a fost construită pe amplasamentului unei alte cetăţi, de pământ, înconjurată de mlaştini, care a fost datată în secolele X - XI. Cetatea ar fi fost, iniţial, reşedinţa unor greavi (lideri ai comunităţii săseşti), pentru ca apoi să fie preluată de comunitate şi dezvoltată în următoarele două secole. În incinta ei se află două biserici asemănătoare şi ruinele unei rotonde medievale.
Rotonda a fost ridicată în urmă cu aproape 1.000 de ani din patră şi mortar şi este una dintre cele mai vechi capele medievale din ţară. A fost cercetată de arheologi la începutul anilor 1990, iar în prezent vizitatorii pot vedea fundaţia şi o parte din zidurile aşezării care a servit nobililor de la începutul mileniului trecut.
Actuala biserică reformată din cetate datează din secolul al XIII-lea, fiind la origine biserică romano-catolică. Ioan de Hunedoara ar fi dispus ridicarea unui turn de peste 50 de metri bisericii, de unde putea fi supravegheată Valea Mureşului şi ţinuturile de la vest, spre Munţii Retezat. Turnul s-a prăbuşit în urma unui cutremur, în anul 1838, iar din materialul rezultat în urma prăbuşirii au fost construite două turnuri, unul de peste 20 de metri, pentru biserica reformată şi altul, de aceeaşi înălţime a fost adăugat bisericii învecinate, de cult evanghelic.
Biserica Evanghelică Luterană a fost construită la începutul anilor 1820, iar turnul ei a fost ridicat două decenii mai târziu. În interiorul ei se află o orgă construită în preajma anului 1900 încă funcţională, iar turiştii care doresc să admire panorama oraşului o pot face urcând în turnul vechii biserici.
Cine a fost Burebista
Burebista a rămas în istorie drept cel mai impunător rege al dacilor. A reuşit, potrivit unor istorici, să unească sub stăpânirea sa triburile aflate în conflict şi să aducă Dacia în culmea puterii militare.
Cele mai cuprinzătoare mărturii din Antichitate despre Burebista aparţin istoricului Strabon.„Lăsând la o parte trecutul îndepărtat al geţilor, întâmplările din vremea noastră sunt următoarele: ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista i-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi prin ascultare faţă de porunci, încât în câţiva ani a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut şi de romani”, scria istoricul antic, Strabon, în Geografia, potrivit autorilor volumului „Izvoare privind istoria României”, publicat de Editura Republicii Populare Române, în 1964.
În vremea regelui Burebista, puterea militară a statului dac devenise o ameninţare pentru romani şi celţi, iar regatul se afla în culmea prosperităţii. În epoca sa au fost ridicate mai multe cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, iar potrivit unor istorici, capitala regatului dac se afla la Costeşti. Aşezările din Munţii Orăştiei au devenit centrul politic, militar şi religios al Daciei.
Burebista, numit în vremea sa „cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia“, a fost ucis în urma unui complot, iar după moartea sa, relaţiile dintre uniunile de triburi s-au destrămat. „Cât despre Burebista, acesta a murit din pricina unei răscoale, mai înainte ca romanii să apuce a trimite o armată asupra lui. Urmaşii acestuia la domnie s-au dezbinat, fărâmiţând puterea în mai multe părţi. De curând, când împăratul August a trimis o armată împotriva lor, puterea era împărţită în cinci state. Atunci însă puterea se împărţise în patru. Astfel de împărţiri sunt vremelnice şi se schimbă când într-un fel, când într-altul. Neamul geţilor, care se înălţase atât de mult sub Burebista, a decăzut apoi cu totul din pricina dezbinărilor lăuntrice şi din pricina romanilor. Totuşi ei sunt încă în stare şi astăzi să trimită la luptă 40.000 de oameni”, scria istoricul şi geograful Strabon, care a trăit în perioada domniei lui Burebista.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
