Secretele întunecate din munţii dacilor, care l-au înfiorat pe Ceauşescu. Ce au căutat aici nemţii şi sovieticii
0
Ţinutul cetăţilor dacilor păstrează o mulţime de secrete. Munţii au fost scormoniţi în trecut, atât de germani, cât şi de sovietici, iar Ceauşescu ar fi evitat zona.
În 1980, regimul comunist a celebrat cu mare fast împlinirea a „2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea lui Burebista”.
VIDEO - MUNŢII ORĂŞTIEI - PRIHODIŞTE
VIDEO - MUNŢII ORĂŞTIEI - ZONA FEŢELOR ALBE
VIDEO - MUNŢII ORĂŞTIEI - SARMIZEGETUSA REGIA
Sărbătoarea l-a avut în prim-plan pe Nicolae Ceauşescu, preşedintele comunist care se dorea asociat ca imagine cu legendarul rege al geţilor, din timpul domniei căruia datează şi mai multe cetăţi antice din România.
GALERIE FOTO DIN SARMIZEGETUSA
Zece locuri în care dacii şi-au ascuns comorile de aur. Cum au fost descoperite tezaurele fabuloase
În anul festiv, Ceauşescu era aşteptat să viziteze cetăţile dacice, iar un heliport urma să fie amenajat, pentru aterizarea sa, în Sarmizegetusa Regia, printre vestigiile antice.
Cetatea din Munţii Orăştiei se afla atunci în febra unui şantier uriaş de restaurare, care avea să îi schimbe înfăţişarea pentru următoarele decenii.
În Sarmizegetusa Regia, restauratorii au întregit cu ciment soarele de andezit, au adăugat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălţat şi protejat zidurile de apărare. Imaginile transformării aşezării dacice în 1980 sunt surprinse în scenele de început ale filmului „Burebista”, lansat în toamna anului 1980.
Ceauşescu nu a mai ajuns la Sarmizegetusa Regia
În primăvara aceluiaşi an, la 20 de kilometri mai jos de Sarmizegetusa Regia, pe valea Grădiştei, locul de la poalele cetăţii dacice Costeşti devenise un imens platou de filmare decorat după modelul unei aşezări antice. Aici, sute de oameni participau la realizarea filmului istoric „Burebista”.
Fântâna zeilor din Sarmizegetusa Regia. Enigmele locului sacru uitat din capitala dacilor
Pe dealul Costeştiului, autorităţile locale au defrişat pădurea pentru a planta un şir de brazi argintii sub forma cifrei „2050”, dedicată omagierii lui Burebista, iar pe platoul de la poalele lui a fost construită o cetăţuie de BCA, folosită ca scenă de spectacole pentru serbările dedicate „creării primului stat centralizat şi independent” de către Burebista.
Munţii Orăştiei - Sarmizegetusa Regia. ADEVĂRUL
În ciuda pregătirilor şi spre surprinderea localnicilor, Ceauşescu nu a mai ajuns însă vreodată la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Unii au pus decizia acestuia pe seama condiţiilor meteo şi a reliefului montan al Sarmizegetusei, care nu permiteau asigurarea condiţiilor de aterizare pentru elicopter.
Alţii au speculat că Nicolae Ceauşescu s-ar fi temut de faptul că în zonă au funcţionat exploatări de minerale cu conţinut radioactiv, în special de uraniu, care l-ar fi putut afecta.
Nemţii şi sovieticii au scormonit munţii dacilor
Încă din anii ´40, susţin unii dintre localnici, oamenii au scotocit după minereul preţios în mai multe locuri din Munţii Orăştiei, unele, cum este satul Grădiştea de Munte, apropiate Sarmizegetusei Regia.
„Ştiau de minereul de uraniu, se făcuseră cercetări şi, după îndelungi pertractări, geologii au ajuns la concluzia că trebuie să spună că nu este rentabilă exploatarea. Primele cercetări privind prezenţa uraniului în zonă au fost făcute de nemţi, prin 1942-1943, acei nemţi care l-au ajutat pe Constantin Daicoviciu să facă săpăturile la Cetate. Mina pe care o începuseră se mai vede şi acum, se numeşte, cu umorul caracteristic românilor, Gaura Neamţului, şi se află puţin mai sus de sat, pe malul drept al apei”, relata, pe blogul său corneliusionescu.wordpress.com, Cornelius Ionescu, un bun cunoscător al zonei.
În primii ani de comunism, când exploatarea resurselor naturale ale României era controlată în mare parte de sovietici, goana după metalele rare a continuat în Munţii Orăştiei.
„În timpul ocupaţiei sovietice şi până prin 1980 s-au făcut în continuare săpături, dar doar pentru prospectare, nu şi de exploatare. Minele de pe versantul stâng al Grădiştei, de pe valea Valea Gerosu, Valea Largă sunt făcute de ruşi pentru exploatarea uraniului. Minele ruşilor sunt într-o stare mizerabilă şi acum, un lichid roşu-maroniu curgând printre pietrele de la intrarea minelor, diluându-se abia în Apa Grădiştei. Minele au fost, de fapt, abandonate după 1989, lăsându-se închiderea lor pe seama timpului”, scrie autorul pe blogul său.
Munţii Orăştiei, zona Târsa Prihodişte. ADEVĂRUL
În anii 2000 localnicii se plângeau de poluare
În anii 2000, la trei decenii de la închiderea perimetrelor miniere, localnicii din zonă se plângeau de faptul că locurile unde se mai vedeau încă rămăşiţele lor nu au fost ecologizate, iar pericolul poluării solului şi a apelor nu a fost îndepărtat.
Garda de Mediu Hunedoara anunţa însă că în urma măsurătorilor repetate, apele din vechile guri de mină şi sterilul rămas în câteva halde nu prezentau un nivel ridicat de radiaţii, încât să pună în pericol sănătatea oamenilor.
„Experţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului au folosit un echipament mobil performant pentru monitorizarea radiaţiilor gama din aer. Acest tip de radiaţie a fost măsurat continuu pe întreg traseul dintre oraşul Deva şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina (în zona munţilor Orăştie). Valorile indicate de aparat s-au încadrat în limitele fondului natural al zonei, adică există doar radioactivitatea naturală”, informau în 2007, reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
Munţii Orăştiei - zona Feţele Albe. Imagini aeriene. VIDEO: Daniel Guţă
Măsurători au fost realizate chiar şi în incinta Sarmizegetusei Regia, iar valorile obţinute s-au încadrat, de asemenea, în limitele fondului natural, mai informa ANPM.
În zona unei singure halde, unde au fost depozitate rocile rezultate în urma procesului tehnologic de extragere a minereului de uraniu şi care nu se află pe traseele turistice şi nu era accesibilă, au fost înregistrate depăşiri ale nivelului fondului natural al zonei.
„A fost depăşită doar limita de atenţionare! În această situaţie halda cu pricina intră în atenţia specialiştilor de mediu, adică zona de influenţă este introdusă în programul special de monitorizare a zonelor cu fond natural modificat antropic. Dar valorile înregistrate nu reprezintă pericol pentru sănătatea populaţiei care locuieşte în zona munţilor Orăştiei”, concluzionau reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
Se încarcă comentariile...
