„Record“ de înecaţi pe litoral la sfârşit de sezon: cifre mult mai mari decât anul trecut. Care sunt principalele cauze

„Record“ de înecaţi pe litoral la sfârşit de sezon: cifre mult mai mari decât anul trecut. Care sunt principalele cauze

Salvamarii de pe litoral au avut un an greu FOTO Adevărul

De la 1 mai şi până la 4 septembrie, 32 de oameni au murit înecaţi pe litoralul românesc al Mării Negre. Anul trecut, la sfârşitul lunii august, se înregistrau 18 decese

Ştiri pe aceeaşi temă

Marea Neagră a luat în sezonul estival 2018 mai multe vieţi decât cu un an în urmă. Pe lângă teribiliştii care se avântă în valuri deşi salvamarii arborează steagul roşu, semn că scăldatul este interzis, mulţi cad victimă unei ape liniştite, intrând să se îmbăieze fără să ştie că au anumite probleme de sănătate, cum ar fi o tensiune mare. 
 
În ciuda eforturilor medicilor, majoritatea celor înecaţi îşi dau ultima suflare pe plajă, sub ochii familiei. Astfel, 26 de oameni au fost declaraţi morţi în vara asta la locul solicitării, de către medicii de la Ambulanţă sau de cei de pe SMURD, spune dr. Claudia Tatarici, purtător de cuvânt al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Constanţa. 
 
Statisticile arată că nici cei care au ajuns la spital şi au fost internaţi la Terapie Intensivă nu au supravieţuit în număr mare. Astfel, la spital, au mai murit încă şase, dintre care cinci adulţi şi un copil, conform datelor furnizate de Crina Kibedi, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean Constanţa. 
 
„Cei care se pun cu natura se îneacă“
 
Mulţi dintre cei decedaţi nu respectaseră regulamentul de pe plajă. „Cei care se pun cu natura se îneacă. Marea majoritate a înecaţilor au intrat în apă pe steag galben, care permite doar celor iniţiaţi să înoate, sau pe steag roşu, când este interzisă îmbăierea. Foarte multe cazuri de înec au pornit de la probleme medicale de care turiştii nu ştiau şi, din păcate, am avut şi copii nesupravegheaţi care au sfârşit în apă“, spune Gabriel Culea, şeful salvamarilor din Constanţa şi Mamaia.
 
El adaugă că unii turiştii cooperează, dar nu toţi. „Rolul meu ca salvamar este de a-l preveni pe om, de a-i explica la ce pericol se expune dacă intră în apă. Sunt persoane care înţeleg  şi spun: «Am înţeles, ies afară din apă», iar alţii: spun «Am înţeles, dar eu rămân în apă pe propria răspundere». Mai este şi o a treia categorie, de oameni recalcitranţi, care ne vorbesc urât. Şi atunci eu îmi retrag oamenii. Nu am voie să pun mâna pe el sau să-l ţin forţat într-o zonă sigură, mai aproape de mal“, spune Gabriel Culea. Un salvator nu poate să stea după un sigur turist inconştient, întrucât este posibil ca, la 100-200 de metri distanţă, o persoană să fie în pericol. Când este arborat steagul roşu, nici salvamarii nu au voie să intre în apă, interdicţia este valabilă pentru oricine. 
 
Şeful salvatorilor consideră că nici dacă ar fi un salvamar la zece turişti tot nu ar putea să-i supravegheze suficient, mai ales în vârf de sezon, când plaja este plină. Anul acesta, pe cele două sectoare de care răspunde, de siguranţa turiştilor s-au ocupat 117 salvamari în vârf de sezon. Salvamarul adaugă că mulţi dintre cei care şi-au pierdut viaţa vara asta pe malul mării au murit din teribilism. 
 
Doi înecaţi, scoşi din apă. De spaimă, mama unuia dintre ei a leşinat pe plajă
 
Manevre de resuscitare pentru un turist înecat Sursa SAJ
 
Problemele medicale se acutizează la efort
 
O altă categorie a înecaţilor e reprezentantă de cei cu probleme medicale, afecţiuni care, la efort, devin fatale. În acest sezon, un tânăr de aproximativ 30 de ani, diagnosticat cu epilepsie, a murit pe o mare liniştită. „Criza s-a declanşat în apă. Până să-şi dea seama părintele că nu este în regulă, el a intrat în comă. A fost dus la spital, însă am înţeles că după două zile a murit“, spune salvamarul.
 
Pe unii nici vârsta nu îi opreşte. Spre exemplu, luni după-amiază, o femeie de 60 de ani a intrat în apă, deşi era arborat steagul galben. Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat mai apoi, salvamarii bănuind că i s-a făcut rău. A fost scoasă din apă mai mult moartă decât vie şi, după ce a fost resuscitată, a fost transportată la spital. „Când e steag galben, mă gândesc de două ori înainte de a intra în apă, mai ales când am şi o vârstă“, spune salvamarul. Sunt oameni care nu respectă nici zonele de îmbăiere şi, deşi sunt pancarte care avertizează turistul că zona este plină de stânci, ei acolo aleg să se arunce în apă. În schimb, alţii îşi iau măsuri de siguranţă suplimentare şi înainte de a intra în apă îi roagă pe salvamari să stea cu ochii pe ei, pentru că nu sunt buni înotători.
 
Curenţi periculoşi din cauza lărgirii plajelor
 
Turiştii trebuie să ţină seama de avertizările de pe mal şi de linia geamandurilor din apă, care se modifică în funcţie de adâncimea apei. Astfel, în urma lărgirii plajelor, cantităţi mari de nisip au fost dislocate din larg, ceea ce permite  formarea unor curenţi periculoşi. Totodată, geamandurile au fost mutate mai spre mal. Spre exemplu, spune Culea, la plaja Modern, dacă până anii trecuţi adâncimea apei de 1,50 metri era la o distanţă de aproximativ 250-300 metri faţă de mal, acum această adâncime este la aproximativ la 25-30 de metri. „Cei care veneau aici să se îmbăieze tot departe se duc“, spune salvamarul. 
 
De ce nu e litoralul bulgăresc la fel 
 
Spre deosebire de litoralul românesc, în cel de la sud, al bulgarilor, curenţii nu sunt atât de puternici. Vasile Borteş, şeful salvamarilor din sudul litoralului românesc, spune că litoralul bulgăresc este total diferit. „La noi s-a construit mult şi haotic, s-au făcut tot felul de intervenţii asupra malului, ca să împiedice erodarea, şi s-au creat noi curenţi“, spune el. Şi vecinii de la sud de Dunăre au făcut unele lucrări de stopare a eroziunii costiere, însă mai bine gândite, adaugă Borteş. 
 
Cum ne putem salva de la înec
 
Şeful salvamarilor ne învaţă cum să acţionăm când suntem prinşi în curent, în larg. El spune să nu ne împotrivim curentului, pentru că este mai puternic decât noi. „Ne lăsăm în voia lui, aşteptăm să slăbească în intensitate, apoi ieşim pe lateral şi cerem ajutor, dând din mâini. Cine se împotriveşte înghite apă, apare tusea şi intră în panică. Nu apuci să îţi revii pentru că vine alt val. Te bagă ca într-o maşină de spălat şi aşa se produce înecul“.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: