Cel mai „bătrân“ european are 40.000 de ani şi a fost descoperit în România. El a avut un strămoş Neaderthalian

Cel mai „bătrân“ european are 40.000 de ani şi a fost descoperit în România. El a avut un strămoş Neaderthalian

În Peştera cu Oase a fost descoperit cel mai "bătrân" european. FOTO: cimec.ro

Cea mai veche fosilă de om din Europa a fost descoperită în Peştera cu Oase din sud-vestul României şi are circa 40.000 de ani.  Analiza genetică a maxilarului găsit în România arată că cei mai vechi oameni moderni (Homo sapiens) s-au încrucişat cu Neanderthalienii atunci când au migrat în Europa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-un articol apărut în revista Nature, în iunie, se analizează maxilarul celui mai vechi locuitor al Europei, descoperit în România. 
 
“În anul 2002, un maxilar uman vechi de ~40.000 de ani a fost găsit de către speologii romani in Peştera cu Oase din sud-vestul României, iar situl a fost ulterior studiat de o echipa internationala condusa de cercetatori ai Institutului de Speologie "Emil Racoviţă". Cercetatorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutionara (Germania), Harvard Medical School (SUA), şi Laboratorul de Evolutia Vertebratelor si Origine Umana din Beijing (China) au analizat ADN-ul din această fosilă, care este cea mai veche din Europa apartinand oamenilor moderni (Homo sapiens). Ei estimeaza ca 6-9 % din genomului păstrat în os provine de la un strămoş Neanderthalian, inclusiv segmente exceptional de mari ale unor cromozomi. Estimand cat din lungimea AND-ului moştenit de la un strămoş se scurteaza cu fiecare generaţie cercetatorii au stabilit ca omul respectiv a avut un strămoş Neanderthalian cu 4-6 generaţii înainte”, arată reprezentanţii Institutul de Speologie “Emil Racoviţă”.
 

Homo sapiens înrudit cu omul de Neanderthal

Neanderthalienii au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, dar au contribuit în medie cu 1-3 % la fondul genetic al oamenilor actuali. Cercetatorii au analizat ADN-ul dintr-o mandibula cu vârsta cuprinsa intre 37.000 si 42.000 de ani din Pestera cu Oase din România şi au descoperit că 6-9 % din genomul acestui individ provine de la Neanderthalieni, mai mult decât la orice alt om al carui ADN a fost secvenţiat până în prezent. Deoarece segmente mari din cromozomii acestui individ sunt de origine Neanderthaliană este sigur ca un Neanderthalian a fost printre strămoşii săi, cu patru - şase generaţii înainte în arborele sau genealogic. Acest lucru arată că primii oameni moderni care au venit în Europa s-au încrucişat cu Neanderthalienii.

"Toţi oamenii de astăzi cu rădăcini în afara Africii sub-sahariene au 1-3% ADN Neandertalian în genomul lor. Pana in prezent cercetatorii au crezut ca oamenii moderni provenind din Africa s-au încrucişat cu Neanderthalienii în Orientul Mijlociu acum 50.000 - 60.000 de ani, inainte de a se răspândi în Asia, Europa şi restul lumii. Cu toate acestea, datarea cu radiocarbon a oaselor aparţinând oamenilor moderni din situri din Europa sugerează ca oamenii moderni fosili şi Neanderthalienii au trăit impreună în Europa aproximativ 5000 ani", mai arată specialistii români. 
 

 Maxilar de 40.000 de ani

În anul 2002, un maxilar uman vechi de ~40.000 de ani a fost găsit de către speologii romani in Peştera cu Oase din sud-vestul României, iar situl a fost ulterior studiat de o echipa internationala condusa de cercetatori ai Institutului de Speologie "Emil Racoviţă". Cercetatorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutionara (Germania), Harvard Medical School (SUA), şi Laboratorul de Evolutia Vertebratelor si Origine Umana din Beijing (China) au analizat ADN-ul din această fosilă, care este cea mai veche din Europa apartinand oamenilor moderni (Homo sapiens). Ei estimeaza ca 6-9 % din genomului păstrat în os provine de la un strămoş Neanderthalian, inclusiv segmente exceptional de mari ale unor cromozomi. Estimand cat din lungimea AND-ului moştenit de la un strămoş se scurteaza cu fiecare generaţie cercetatorii au stabilit ca omul respectiv a avut un strămoş Neanderthalian cu 4-6 generaţii înainte.

 "AND-ul din mandibulă implică faptul că oamenii moderni s-au amestecat cu Neanderthalienii nu doar în Orientul Mijlociu, dar şi în Europa", spune Qiaomei Fu, unul dintre cercetatorii cheie ai studiului.
 

"Individul de la Oase nu pare sa aiba descendenţi direcţi în Europa de astăzi"

 "Interesant este faptul ca individul de la Oase nu pare sa aiba descendenţi direcţi în Europa de astăzi", a declarat David Reich de la Harvard Medical School, care a coordonat analizele genetice populaţionale ale studiului. "Este posibil ca el sa fi fost parte a unei migraţii timpurii a oamenilor moderni în Europa, care au interacţionat îndeaproape cu Neanderthalienii, dar în cele din urmă au dispărut".

"Este un noroc neaşteptat să poţi obţine ADN de la o persoană care a fost atât de strâns legată de un Neanderthalian", comentează Svante Pääbo de Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutionara, care a condus studiul. "Mi-a venit greu să cred când am văzut prima oară rezultatele."

"Speram ca ADN-ul altor fosile umane care preced dispariţia Neanderthalienilor va ajuta la reconstituirea în detaliu a interacţiunilor dintre aceştia si oamenii moderni", spune Mateja Hajdinjak, un alt cercetator cheie implicat in studiu.
 

O descoperire excepţională

"Când am început activitatea pe situl de la Oase, totul indica deja o descoperire exceptionala" îşi aminteşte Oana Moldovan, cercetătorul român care a iniţiat săpăturile sistematice din peştera, în 2003. "Dar astfel de descoperiri necesită cercetări laborioase pentru a fi confirmate", adaugă Silviu Constantin, colegul ei care a lucrat la datarea sitului. "Am demonstrat anterior, prin datări cu seria uraniului, că Oase este într-adevăr cel mai vechi om modern din Europa cunoscut până în prezent; acum aceast studiu confirmă ipotezele noastre anterioare conform cărora persoana respectivă a avut un strămoş Neanderthalian.”
 
Articolul din Nature a fost semnat de urmatorii cercetători: Qiaomei Fu, Mateja Hajdinjak, Oana Teodora Moldovan, Silviu Constantin, Swapan Mallick, Pontus Skoglund, Nick Patterson, Iosif Lazaridis, Birgit nichel, Bence Viola, Kay Prüfer, Matthias Meyer, Janet Kelso, David Reich, Svante Pääbo
 
Citeşte şi
 

VIDEO Drumul spre Marte trece prin Peştera Humpleu din Cluj: un medic va locui mai multe zile în subteran în cadrul unui experiment în premieră mondială

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările