24 aprilie: Actriţa Barbra Streisand împlineşte 83 de ani. Povestea idilei discrete cu tatăl lui Justin Trudeau
0Celebra actriţă şi cântăreaţă Barbra Streisand împlineşte 83 de ani. Printre cei mai importanţi bărbaţi din viaţa ei s-a numărat şi Pierre Trudeau, fost premier al Canadei. Tot într-o zi de 24 aprilie s-a născut marea maestră internaţională a şahului Elisabeta Polihroniade.
1731: A murit scriitorul englez Daniel Defoe, autorul celebrului Robinson Crusoe
Născut în 1660 la Londra, Daniel Defoe a fost nu doar scriitor, ci şi jurnalist şi pamfletar, dar celebritatea a venit odată cu romanul „Robinson Crusoe”, al cărui erou principal este inspirat de cazul real al marinarului englez Alexander Selkirk.
Daniel Defoe este considerat fondatorul romanului englez, alături de Samuel Richardson.
1868: S-a născut inginerul și istoricul de artă Gheorghe Balş
Gheorghe Balş a avut o carieră impresionantă, lucrând la construcția podului de la Cernavodă și la portul Constanța, dar şi colaborând cu arhitectul Nicolae Ghica-Budești la construirea Institutului de seruri și vaccinuri „L. Pasteur” din București. De asemenea, este cunoscut ca unul dintre cei mai apreciați istorici ai artei vechi românești, publicând numeroase studii de sinteză despre evoluția arhitecturii moldovenești în secolele XV-XVIII.
Lucrările sale, printre care se numără „Biserica din Filipeștii de Pădure”, „Bisericile lui Ștefan cel Mare”, și „Bisericile și mănăstirile moldovenești din veacul al XVI-lea”, sunt considerate esențiale pentru înțelegerea și aprecierea patrimoniului cultural românesc.
A fost membru titular al Academiei Române începând cu 4 iunie 1923, iar între mai 1928 și mai 1931 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al acestei instituții prestigioase.
S-a stins din viață 22 septembrie 1934, la București.
1904: S-a născut pictorul Willem de Kooning
Născut la 24 aprilie 1904, la Rotterdam, Willem de Kooning, supranumit „părintele expresionismului abstract”, a dezvoltat un stil aparte, care a îmbinat elemente de cubism, suprarealism şi expresionism, potrivit theartstory.org.
A început cu lucrări abstracte, orientânduse însă mai târziu către peisaje, pe care a continuat să le picteze şi după împlinirea vârstei de 80 de ani, când mintea sa era afectată de boala Alzheimer. De Kooning s-a opus vehement restricţiilor impuse de curente, el fiind în general considerat un expresionist abstract, însă chiar şi aşa nu a abandonat pe deplin descrierea figurii umane, stilul său fiind influenţat de cubismul lui Picasso.
Este considerat unul dintre cei mai bine documentaţi pictori ai Şcolii New York şi, de asemenea, artistul cu cel mai mare talent şi cele mai bune tehnici rafi nate dintre pictorii care au aparţinut Şcolii New York,şi care poate fi comparat cu maeştri precum Ingres, Rubens sau Rembrandt, în ceea ce priveşte inspiraţia.
A murit la 19 martie 1997.
1918: Semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti
Semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti şi a anexelor sale dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte.
România era nevoită să cedeze Dobrogea, care urma să fi e anexată de Bulgaria, să accepte rectifi cări de frontieră în Carpaţi, în favoarea Austro-Ungariei (prin care se cedau teritorii însumând 5.600 kmp, cu o populaţie de 724.957 locuitori), să demobilizeze armata, menţinându-se numai patru divizii cu efective complete şi 8 divizii cu efective de pace (20.000 de infanterişti, 3.200 de cavalerişti şi 9.000 de artilerişti) şi să încheie convenţii economice (agricolă, a petrolului, a pădurilor etc.), prin care, în fapt, se instituia monopolul Germaniei asupra principalelor bogăţii ale ţării.
Regele Ferdinand I refuză, în ciuda presiunilor Puterilor Centrale, să sancţioneze acest tratat.
1935: S-a născut Elisabeta Polihroniade, marea maestră internaţională a şahului
Elisabeta Polihroniade s-a născut pe 24 aprilie 1935, în inima Bucureștiului, şi încă din tinerețe, a manifestat o pasiune vie pentru șah, îndrumată de curiozitatea sa pentru jocurile intelectuale. Deși părinții își doreau să urmeze calea medicinei, Elisabeta Polihroniade s-a înscris la Facultatea de Filosofie, secția Jurnalism.
În 1960, a atins statutul de maestru internațional în șah, iar din 1982 a fost recunoscută ca mare maestru internațional. De-a lungul carierei sale, a fost o prezență constantă și impresionantă în lumea competițiilor de șah. A devenit campioană națională a României de șapte ori, dominând scenele în anii 1966, 1970, 1971, 1972, 1975, 1976 și 1977.
Nu doar că a strălucit pe tabla de șah, dar a contribuit și la popularizarea acestui sport prin numeroasele sale activități și implicări. A deținut funcția de director al revistei române de șah „Gambit” și a fost vicepreședinte al „Uniunii Internaționale a Șahului Școlar”. A participat la peste 150 de turnee internaționale și a fost prezentă la numeroase Olimpiade de șah, atât ca jucătoare cât și ca arbitru internațional.
Recunoașterea sa a fost consfințită printr-o serie de distincții și decorații. În 1967, a fost decorată cu Ordinul Meritul Sportiv, iar în anul 2000 a primit Medalia Națională Serviciul Credincios. În plus, în 1999, a fost onorată cu Diploma de Onoare a Federației Internaționale de Șah (FIDE), avându-și numele înscris în „Cartea de Aur a FIDE”.
Pe lângă excelența în șah, Elisabeta Polihroniade a excelat și în domeniul jurnalismului, devenind o figură cunoscută și respectată. De-a lungul vieții sale, a călătorit în peste 66 de țări, explorând diferite culturi și experiențe, o bogăție pe care a apreciat-o mai presus de orice avere materială.
În ciuda reușitelor profesionale, viața personală i-a fost marcată de o dramă profundă. Elisabeta a trecut prin suferințe și tragedii, printre care pierderea unei fiice, o suferință pe care a purtat-o cu discreție și demnitate, preferând să se concentreze asupra pasiunii ei nemuritoare pentru șah.
Pe 23 ianuarie 2016, după o luptă grea cu boala, Elisabeta Polihroniade s-a stins din viață. Ea a fost înmormântată la Cernica.
1934: S-a născut Shirley MacLaine,
Shirley MacLaine (Shirley MacLean Beaty) s-a născut în Richmond, Virginia, şi a debutat în lumea filmului în anii '50. În 1955 obține primul său rol important în producția „The Trouble with Harry” regizată de Alfred Hitchcock. Prima ei nominalizare la premiile Oscar vine pentru rolul din filmul „Some Came Running” (1958), unde a jucat alături de Frank Sinatra și Dean Martin.
În anii '60, Shirley MacLaine devine cunoscută pentru rolurile sale în filme precum „The Apartment” (1960), pentru care a primit o nominalizare la Oscar, și „Irma la Douce” (1963), în care a jucat alături de Jack Lemmon. Tot în această perioadă, ea câștigă premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru interpretarea sa în „Terms of Endearment” (1983).
Pe lângă cariera sa în cinematografie, Shirley MacLaine a fost activă și în televiziune, apărând în mai multe producții de succes. Ea a fost nominalizată la premiile Emmy pentru rolurile sale din seriale precum „Shirley's World” (1971) și „Downton Abbey” (2010).
Ca autoare, MacLaine a scris mai multe cărți autobiografice și de dezvoltare personală, inclusiv bestsellerul „Out on a Limb” (1983), care a fost adaptat și transformat într-o miniserie TV.
Pe lângă contribuțiile sale în lumea divertismentului, Shirley MacLaine a fost, de asemenea, cunoscută pentru activismul său în domeniul drepturilor civile, al drepturilor femeilor și al spiritului liber.
1942: S-a născut Barbra Streisand, actrița care a avut o idilă de doi ani cu Pierre Trudeau, fost premier al Canadei
Într-o viață de 83 de ani și o carieră de peste șase decenii, Barbra Streisand a strălucit pe toate marile scene ale lumii, cucerind trofee precum Emmy, Tony, Grammy și Oscar. Dar, dincolo de gloria artistică, viața ei amoroasă a fost la fel de spectaculoasă, presărată cu povești care ar putea rivaliza cu cele mai bune filme de dragoste.
S-a spus adesea că farmecul ei natural și carisma au depășit standardele convenționale de frumusețe, iar acest magnetism aparte i-a adus în cale iubiri celebre, până când, în 1998, și-a găsit iubirea vieţii alături de actorul James Brolin.
De-a lungul timpului, vedeta a fost asociată cu nume sonore precum Don Johnson, Richard Gere, Clint Eastwood și chiar tenismanul Andre Agassi. Însă una dintre cele mai neașteptate și fascinante relații rămâne cea cu fostul premier canadian Pierre Trudeau, tatăl lui Justin Trudeau.
Această legătură discretă, dar intensă, a atras atenția presei internaționale în 1970, când Barbra a apărut public la brațul carismaticului politician. O relație care i-a oferit divei americane senzația de a trăi o poveste demnă de Jackie Kennedy.
Cei doi s-au cunoscut în 1969, la o petrecere exclusivistă oferită de Prințesa Margaret la hotelul Claridge din Londra, după premiera filmului Funny Girl, în care Barbra juca rolul principal. Impresionată de Trudeau, pe atunci în plin ascensiune politică, artista aflată într-un divorț dificil îl descria drept „tot ce mi-a promis imaginația și chiar mai mult”.
Povestea lor a prins contur la distanță, între apeluri telefonice și rare întâlniri. Designerul Arnold Scaasi își amintește momentul când Trudeau a sunat-o pentru prima oară: „Barbra chicotea și l-a întrebat cum i-a aflat numărul, iar apoi a strigat cu entuziasm: Puteți să-mi spuneți doamna prim-ministru!”.
Cei doi formau un cuplu atipic: o artistă nonconformistă din Brooklyn și un intelectual rafinat, educat în spiritul iezuit al elitei din Montreal. În anii ’60, nimeni nu ar fi crezut că drumurile lor se vor intersecta în plan romantic: el, trăind încă în casa mamei sale, ea – o cântăreață cu haine second-hand și o voce extraordinară, dar o imagine deloc convențională.
Relația lor a durat mai puțin de doi ani, dar a fost intensă. Trudeau conducea o națiune, iar Streisand era în plină ascensiune artistică. Deși consilierii premierului erau îngrijorați de implicațiile politice ale unei relații cu o vedetă temperamentală, unul dintre ei a spus simplu și clar: „Vorbim despre cea mai mare vedetă din lume. E aur curat!”.
Barbra mărturisea mai târziu că relația cu Trudeau o făcea să se simtă specială, aproape regală. Când premierul a deschis subiectul unei eventuale căsătorii, ea a fost flatată și și-a imaginat o viață nouă, în care învăța franceza, făcea filme în Canada și se implica politic.
Însă realitatea s-a dovedit mai puternică decât fantezia. Cariera ei agitată și fiul din primul mariaj, Jason, aflat pe atunci la vârsta de trei ani, au făcut imposibilă o viață alături de Trudeau. Nici unul, nici celălalt nu era pregătit să renunțe la drumul profesional.
În cele din urmă, s-au despărțit cu afecțiune și respect. Un an mai târziu, Pierre Trudeau s-a căsătorit cu Margaret Sinclair, viitoarea mamă a lui Justin Trudeau, de care avea să divorțeze în 1984. Poate că, în adâncul sufletului, o parte din el a rămas fidelă farmecului inconfundabil al Barbrei Streisand.
1953: A murit, în detenţie, la Sighetu Marmaţiei, Gheorghe I. Brătianu, istoric şi om politic
Gheorghe (George) I. Brătianu s-a născut la 28 ianuarie 1898, în localitatea Ruginoasa, județul Iași, fiind fiul lui Ion (Ionel) I.C. Brătianu și al prințesei Maria Moruzi-Cuza, care era văduva lui Alexandru Cuza și nepotul lui Ion C. Brătianu.
Părinții săi s-au despărțit imediat după o căsătorie de conveniență, iar relațiile dintre tată și fiu au fost sporadice până după 1918, deoarece mama sa nu îngăduia contactele între cei doi.
Copilăria și adolescența și-a petrecut-o alături de mama sa, la Ruginoasa, în palatul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza, care aparținuse inițial familiei Sturza, și la proprietatea din Iași a mamei sale, Casa Pogor. În anul 1916 și-a dat bacalaureatul la Iași și a început să-și contureze drumul în lumea academică și politică.
La vârsta de 16 ani, sub numele de Brătianu, a publicat primul său studiu, „O oaste moldovenească acum trei veacuri”, în „Revista istorică”, debutând astfel în istoriografie. În perioada Primului Război Mondial, la vârsta de 18 ani, s-a înrolat voluntar și a fost încorporat la Regimentul 2 Artilerie.
Ulterior, a urmat cursurile școlii de ofițeri de rezervă de artilerie și a devenit sublocotenent. Experiența sa ca luptător a fost reflectată în cartea sa „File rupte din cartea războiului”.
După război, în 1917, s-a înscris la Facultatea de Drept din Iași, pe care a absolvit-o în 1919, dar, atras de istorie, și-a continuat studiile la Universitatea Sorbona din Paris, obținând o licență în litere în 1921 și ulterior un doctorat în filosofie la Universitatea din Cernăuți în 1923. În 1929, a obținut un doctorat de stat la Sorbona cu o teză despre comerțul genovez în Marea Neagră în secolul al XIII-lea.
În paralel cu cariera sa academică, a fost implicat și în politică, afiliindu-se Partidului Național Liberal (PNL) în 1926. Ulterior, a fost exclus din PNL și a fondat o formațiune politică proprie, „PNL Gheorghe Brătianu”, care a sprijinit inițial politica regelui Carol al II-lea, dar s-a distanțat ulterior de aceasta.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost mobilizat și a participat la lupte în Crimeea. După război, a continuat să activeze în cadrul universității și să-și exprime opiniile politice, dar în 1947 a fost înlăturat de la catedră și de la conducerea institutului de istorie de către autoritățile comuniste.
În 1950, a fost arestat și închis la Sighet, fiind reținut aproape trei ani fără judecată și condamnare. A murit în închisoare, între 23 și 27 aprilie 1953, în circumstanțe încă neelucidate, potrivit unor surse, se pare că s-a spânzurat, dar alte mărturii sugerează că ar fi fost bătut de un gardian până la moarte.
1984: Compania Apple Computer a scos pe piaţă computerul Apple IIc
Lansarea computerului Apple IIc a avut loc în martie 1984 și a fost un moment semnificativ în istoria companiei Apple Computer. Apple IIc a fost o versiune compactă și portabilă a celebrului computer Apple II, care a jucat un rol important în popularizarea calculatoarelor personale în anii '70 și '80.
A fost primul computer Apple care a folosit o tastatură integrată, eliminând necesitatea de a conecta o tastatură separată. De asemenea, a fost primul model al liniei Apple II care a utilizat unități de dischetă de 3,5 inci, ceea ce a facilitat schimbul de date cu alte computere și periferice.
2020: A murit regizorul român Mircea Mureşan
Mircea Mureșan (Mircea-Nicolae-Ioan Mureșian) s-a născut pe 11 noiembrie 1928, în Sibiu şi a avut o carieră prolifică în industria cinematografică românească.
Debutul său în lumea filmului a avut loc după absolvirea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) în anul 1955. Primul său film, „Alo?... Ați greșit numărul!” (1958), în calitate de prim asistent de regie, a reprezentat doar începutul unei cariere strălucitoare.
Mircea Mureșan și-a câștigat consacrarea în lumea cinematografiei românești cu filmul „Răscoala” (1966), care a fost premiat la prestigiosul Festival de Film de la Cannes. Acest film a obținut „Prix de la Premiere Oeuvre” și a fost nominalizat la Palme d'Or.
În timpul carierei sale, Mircea Mureșan a ocupat funcția de vicepreședinte al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) între anii 1974-1989, contribuind astfel și la dezvoltarea și promovarea industriei cinematografice din țară.
Filmografia sa este impresionantă și cuprinde o varietate de genuri, de la ecranizări și comedii la documentare și drame. Printre cele mai cunoscute filme regizate de el se numără „Baltagul” (1969), prezent în selecția Festivalului de Film de la Veneția, și „Toate pînzele sus” (1977), un serial TV îndrăgit de publicul român.
Pe lângă activitatea de regizor, Mircea Mureșan a colaborat și ca scenarist pentru mai multe producții cinematografice notabile, cum ar fi „Baltagul” (1969) și „Întoarcere la dragostea dintîi...” (1981). De asemenea, a avut apariții ca actor în câteva filme, contribuind astfel și la latura artistică a producțiilor în care a fost implicat.
2023: În Noua Zeelandă s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,1
Pe 24 aprilie 2023, în regiunea Insulelor Kermadec, la nord de Noua Zeelandă, s-a produs un cutremur major, de 7,1 grade pe scara Richter.
Insulele Kermadec sunt nelocuite, cu excepția insulei Raoul, unde oamenii de știință din Noua Zeelandă au puncte de cercetare meteorologice sau desfășoară lucrări de control al vegetației.
Seismul s-a produs în vecinătatea locului unde a avut loc, pe 4 martie 2021, un cutremur cu magnitudinea 8.1 care a determinat evacuări de tsunami pentru o mare parte din Insula de Nord.
Se încarcă comentariile...
