15 august, ziua martiriului Brâncovenilor. Constantin și-a văzut cei patru fii uciși înaintea sa

Pe 15 august, Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi mureau într-una dintre cele mai greu de descris execuții din istorie. În aceeași zi, dar în 1916, Germania declara război României, iar în 1992 artista Anda Călugăreanu părăsea această lume.

15 august: ultimele clipe ale lui Constantin Brâncoveanu și ale celor patru fii ai săi.FOTO: Arhivă

1714 - Au fost executați Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești și cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei

Domn al Țării Românești vreme de 26 de ani, Constantin Brâncoveanu a avut parte de o moarte cumplită. A fost executat în ziua în care împlinea 60 de ani, după luni de chinuri groaznice în temnița turcească, fiind decapitat pe malul Bosforului, împreună cu cei patru fii şi cu ginerele său. Trupurile lor au fost recuperate din Bosfor și înmormântate pe ascuns, iar timp de 200 de ani, mormântul lui Brâncoveanu a fost necunoscut.

Martirii Brâncoveni. FOTO arhivă

Sfârșitul lor chinuitor a început pe 25 martie 1714, ziua în care solul sultanului a adus familiei Brâncoveanu firmanul de mazilie. Întreaga familie  a domnitorului a fost dusă, sub pază, la curtea otomană.

Membrii familiei Brâncoveanu au fost intemnițați şi batjocoriți, din aprilie până în iulie. Domnitorul a fost întins pe roată, a fost torturat cu un cerc de fier încins pus la cap, a fost ars cu fierul înroșit pe piept, a fost tăiat la mâini şi la picioare, îndurând chinuri inimaginabile. La multe dintre torturi au asistat, cu forța, copiii și soția sa, Doamna Maria.

După aproape patru luni de tortură, la sfârșitul lunii iunie, Brâncoveanu şi fiii săi au fost scoși din închisoarea celor șapte turnuri şi mutați în palatul țării de la Constantinopol (Valah-Serai), după ce otomanii i-au dat impresia că are șanse să-şi recapete scaunul. 

Pe 14 august, lui Brâncoveanu i s-a promis eliberarea cu condiția să spună unde ascunde cele 20.000 de pungi cu galbeni pe care Sultanul bănuia că le are. 

„Douăzeci de mii de pungi cu aur însemna la vremea aceea zece milioane în aur. Nu numai că Brâncoveanu nu avea această sumă depusă nicăieri, dar nici n-o posedase vreodată”, mai notează istoricul C. Gane în „Tragedia Brâncovenilor”.

Pus în fața unei cereri imposibil de îndeplinit, sătul de torturi şi rămas fără nicio speranță, l-ar fi blestemat pe vizir, pe Sultan şi „umbra lui Alah pe pământ”.

Blestemul „ghiaurului” i-a înfuriat pe otomani. În ziua de 14 august, soarta domnitorului a fost pecetluită. 

Pe 15 august 1714, ziua de nume a soției sale Maria şi mare sărbătoare a creștinătății, turcii au pus în aplicare teribila execuție.

„La ceasul 9.00 dimineața, Brâncoveanu, cei patru fii ai săi şi ginerele Enache Văcărescu fură duși dezbrăcați la cămașă în fața Seraiului”, descrie istoricul C. Gane despre ziua cumplitei execuţii.

Sultanul le-a oferit Brâncovenilor iertarea şi viața, cu condiția să treacă la mahomedanism.

„Fiți viteji, feții mei! Am pierdut tot ce-am avut, măcar sufletele să ni le mântuim”, a fost îndemnul domnitorului către fiii săi, refuzând propunerea sultanului.

Capul ginerelui Văcărescu a fost primul căzut. Apoi, pe rând, al lui Constantin, al lui Ștefăniță și al lui Răducu.

Cel mai mic dintre copiii lui Brâncoveanu, văzându-și frații uciși sub ochii lui, a cerut îndurarea Sultanului, dar Brâncoveanu nu l-a lăsat să renunțe la credința ortodoxă.

„Din sângele nostru nimeni nu şi-a pierdut credința”, ar fi spus domnitorul în fața slăbiciunii fiului său cel mic.

Capul lui Mateiaș a căzut apoi sub ochii lui Brâncoveanu, iar ultimul decapitat a fost  domnitorul.

1769: S-a născut Napoleon Bonaparte

Născut pe 15 august 1769, Napoleon Bonaparte s-a impus în timpul Republicii Franceze, conducând victorios campanii militare împotriva Coalițiilor ce amenințau Franța. În 1799, a preluat puterea prin lovitură de stat, devenind Prim Consul, iar în 1804 s-a încoronat împărat. A dominat Europa printr-o serie de victorii, însă invazia Rusiei în 1812 i-a adus mari pierderi.

Napoleon Bonaparte a sfârșit exilat pe insula Sfânta Elena. FOTO: arhivă

Înfrânt la Leipzig în 1813 și forțat să abdice în 1814, a fost exilat pe Elba, de unde a evadat pentru a reveni la putere, fiind învins definitiv la Waterloo în 1815.

A murit în exil pe insula Sfânta Elena, de cancer la stomac, însă există în continuare teorii care spun că ar fi fost otrăvit.

1806: A fost pusă piatra de temelie a Arcului de Triumf din Paris

Inspirat de discursul lui Napoleon după bătălia de la Austerlitz, decretul pentru ridicarea Arcului a fost emis în 1806, iar piatra de temelie pusă pe 15 august în acelaşi an, de ziua împăratului. Lucrările au fost întrerupte după 1815, reluate în 1826 și finalizate în 1836 sub Ludovic-Filip, cu sculpturi reprezentative precum „La Marseillaise” și „Triumful din 1810”.

Arcul a fost inaugurat pe 29 iulie 1836 pentru a celebra „Revoluția din iulie”.

1881 - A murit omul politic Alexandru Golescu 

Om politic, inginer, participant activ la Revoluţia din 1848, prim-ministru al României între 14 februarie – 28 aprilie 1870, Alexandru G. Golescu a rămas cunoscut în istorie sub numele de „Arapilă” (Negru), numele său chiar fiind menţionat în multe lucrări „Alexandru Golescu-Negru”.

A cunoscut, sub raportul ideilor politice, o modificare a poziţiilor exprimate - de la cele republicane, la cele liberale şi monarhice, cauza fiind impactul contextului internaţional al vremii. A susţinut consecvent eliberarea din iobăgie şi împroprietărirea ţăranilor prin răscumpărare, aceasta fiind - în opinia sa - „primordială şi le rezuma pe toate deoarece asigura, prin ea însăşi, viitorul politic al ţării”.

Alexandru G. Golescu a fost fiul marelui vornic Iordache Golescu şi al Mariei Bălăceanu. De asemenea, Alexandru era văr primar cu Ştefan şi Nicolae Golescu, care au fost, la rândul lor, prim-miniştri ai României. 

Alexandru G. Golescu. FOTO arhivă

În toamna lui 1843 a fondat, împreună cu Nicolae Bălcescu, Ion Ghica şi Christian Tell, Alexandru G. Golescu a fondat Frăţia Francmasonică şi societatea secretă radicală “Frăţia”, ca opoziţie lui Gheorghe Bibescu. În anul 1844, el se întoarce la Paris ca să studieze istoria şi economia.

1888 - A apărut, la București, cotidianul „Adevărul” (1888-1916; 1919-1937 şi 1946-1951; din 25.12.1989)

„Adevărul“ este unul dintre cele mai vechi ziare din istoria presei românești, după ce a traversat mari evenimente istorice şi timpuri învolburate care l-au făcut să moară și să reînvie în mai multe rânduri.

Cu toate că anul de naștere al ziarului este 1888, Alexandru Beldiman, fondatorul cotidianului, a încercat să dea naștere unei publicații cu același nume încă din 1871. Scoatem din arhivă acest demers pentru a vedea cum erau lumea şi presa acum 145 de ani.

Pe 15 decembrie 1871 a văzut lumina tiparului, la Iaşi, săptămânalul „Adeverulu”, care apărea în fiecare miercuri. Fondator: Alexandru Beldiman, boier moldovean, şcolit în străinătate. Publicaţia a avut o viaţă scurtă, încetându-şi apariţia la 15 aprilie 1872, după numai 13 numere publicate.

Prima pagină din cel dintâi număr al săptămânalului "Adeverulu"

Între aceste date se scrie o istorie scurtă şi zbuciumată: Alexandru Beldiman a fost dat în judecată pentru conţinutul antidinastic al gazetei, dar a fost achitat de un juriu prezidat de Vasile Alecsandri.

În 1888, pe 15 august, cu sprijinul financiar al fiului lui Cuza, Alexandru Beldiman a scos din nou publicația „Adevĕrul”.

Dacă „Adeverulu” din 1871 apărea numai miercurea, noul „Adevĕrul” ieşea în fiecare zi.

În 1916, ziarul „Adeverul“ dispare ca urmare a intrării ţării noastre în Primul Război Mondial. Avea să reapară la începutul anului 1919.

Publicația are o istorie zbuciumată

În 1937, „Adeverul“ este interzis de guvernul Octavian Goga – A.C. Cuza şi îşi reia apariţia nouă ani mai târziu. Pentru o scurtă perioadă, însă, întrucât la 31 martie 1951 regimul comunist suprimă apariţia acestui ziar. „Adevărul“ reapare pe 25 decembrie 1989, având, de atunci şi până astăzi, o prezenţă neîntreruptă pe piaţa media din România.

1916 - Germania a declarat război României

România a primit, în august 1916, un ultimatum, fiind pusă să decidă dacă dorește să se alăture Antantei „acum ori niciodată”. Sub presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, deși situația de pe fronturile de luptă nu era una favorabilă.

După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare copleșite din punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, ceea ce va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București.

Cauzele principale ale înfrângerii Armatei României în campania anului 1916, de forțe germane și austro-ungare semnificativ inferioare numeric, au fost ingerințele politice majore în actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de adecvare a pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat.

1917 - Bătălia de la Varnița şi Muncelu

Bătălia de la Varniţa şi Muncelu, desfăşurată între 15/28 august - 21 august/3 septembrie 2017, a constat într-o acţiune ofensivă a armatei germano-austro-ungare, care a fost oprită de armata română cu preţul unor pierderi grele.

Bătălia de la Varniţa şi Muncelu, desfăşurată între 15/28 august - 21 august/3 septembrie 2017, a constat într-o acţiune ofensivă a armatei germano-austro-ungare, care a fost oprită de armata română cu preţul unor pierderi grele.

În ultima zi a bătăliei a căzut în luptă, în sectorul Muncelu, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, „Eroina de la Jiu”.

Renunţând la continuarea ofensivei pe frontul Armatei 1 române, comandamentul german a hotărât să atace cu flancul stâng al Corpului 18 Armată în zona de joncţiune a armatelor 1 şi 2 române. Această acţiune era menită să vină în sprijinul Grupului Gerock care acţiona pe valea Oituzului, şi împreună să treacă la încercuirea forţelor române de sub comanda generalului Alexandru Averescu, se arată în „Istoria militară a poporului român”, vol. V (Editura Militară, Bucureşti, 1988).

1931 - A apărut primul număr al ziarului comunist „Scînteia”

Scînteia a fost organul de presă al Partidului Comunist Român, până la căderea lui Ceaușescu în decembrie 1989.

Ziarul Scînteia. FOTO arhivă

Sărbătorile naționale precum 1 Mai, 23 August, 7 Noiembrie erau aniversate în paginile Scânteii așa cum se cuvenea, cu numere dedicate în totalitate Uniunii Sovietice, tovarășului Stalin și tuturor „oamenilor muncii”, potrivit Wikipedia.

De numele ziarului rămâne legat Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii”, unde acesta a fost tipărit până în 1989.

În anul 1965, ziarul „Scînteia” avea un tiraj de 299.548.052, cu o medie de 820.679 de exemplare tipărite zilnic.

La izbucnirea Revoluției române din 1989, la ziar lucrau peste 300 de jurnaliști și „Scânteia” avea un tiraj de peste un milion și jumătate de exemplare în fiecare zi.

1944 - S-a născut Gianfranco Ferre, celebru creator de moda italian

Designerul de modă Gianfranco Ferre a fost o figură unică în lumea modei italiene, fiind cunoscut drept un „arhitect al modei” pentru creaţiile sale parcă sculptate. Cel care avea să devină unul dintre marii creatori de modă ai secolului XX, s-a născut la 15 august 1944, la Legnano, în nordul Italiei.

S-a stins din viaţă la 17 iunie 2007. Designerul era extrem de critic cu tendinţele trecătoare. Stilul Ferre reinventează eleganţa clasică, îmbinând elemente tradiţionale cu altele moderne şi cu influenţe din vestimentaţia masculină, adăugând o notă extravagantă prin materialele luxoase utilizate: taftaua, pielea şi blana naturală. Colecţiile sale au o abordare practică, raţională, demonstrând simţul detaliului şi spiritul analitic al unui arhitect de formaţie, fiind definite de linii clare, grafice, armonioase şi de culori puternice.

1950 - S-a născut Prințesa Anne a Marii Britanii

Prințesa Anne a Marii Britanii este un membru al familiei regale britanice și fiica reginei Elizabeth II. Este cea de-a șaptea deținătoare a titlului de Prințesă regală și în prezent este a paisprezecea în linia de succesiune la tronul britanic. În momentul nașterii sale era a treia în linie, apoi a doua după ce mama sa a devenit regină, până la nașterea fratelui său, Prințul Andrew în 1960.  

Prințesa este cunoscută pentru munca sa de caritate și este singurul membru al familiei regale britanice care a participat la Jocurile Olimpice ca sportiv.  

1969 - S-a deschis festivalul de muzica pop Woodstock. Au participat aproximativ 500.000 de tineri, această manifestare fiind reprezentativă pentru generația anilor 60, generația „hippy”

Woodstock Music & Art Fair (informal, Woodstock sau Festivalul Woodstock) a fost un festival de muzică intitulat „Trei zile de pace și muzică”, ținut pe terenul (2,4 km2) unui fermier numit Max Yasgur, în apropierea cătunului White Lake, în orașul Bethel, New York (stat), în perioada 15-18 august 1969.

Ceremonia de deschidere a Festivalului Woodstock

Bethel este situat la 69 km sud-vest de orașul Woodstock, New York (stat) La o reuniune ce a avut loc cu trei zile înainte evenimentului, organizatorii au simțit că au două opțiuni. O opțiune a fost de a îmbunătăți gardul și securitatea, lucru care ar putea fi putut conduce la violență. A doua opțiune consta în investirea tuturor resurselor pentru a finaliza scena. Nimeni nu bănuise numărul mare de persoane ce se strânsese mai devreme cu o săptămână de începerea programelor anunțate.

Până la urmă, pe aceea pajiște s-au înghesuit o jumătate de milion de oameni, trei sferturi de milion fiind nevoiți să se întoarcă, după ce s-au convins că nu mai pot înainta. Pe parcursul zilelor de 15, 16, 17 și 18 august, pe scena amplasata la ferma lui Yasgur au cântat cele mai cunoscute nume ale vremii. Este vorba despre 32 de recitaluri live.

1972 - S-a născut actorul american Ben Affleck

Benjamin Geza Affleck-Boldt (n. 15 august 1972, California, SUA), cunoscut mai mult ca Ben Affleck, este un actor, scenarist, producător și regizor de film american. Considerat mai ales la începuturile carierei doar o figură frumoasă a Hollywood-ului, Affleck a reușit să se impună mai ales prin rolurile sale din pelicule controversate și stranii precum „Dogma” sau „Good Will Hunting”, capodoperă care i-a adus și un Premiu Oscar pentru cel mai bun scenariu, scris în colaborare cu bunul său prieten Matt Damon.

FOTO: Getty Images

1979 - Led Zeppelin a lansat albumul „In Through The Out Door”.

„In Through The Out Door” este al optulea album de studio al trupei engleze de rock Led Zeppelin și ultimul înregistrat înainte de moartea lui John Bonham și destrămarea formației din 1980. 

1992 - A murit artista Anda Călugăreanu

Actriță și interpretă de muzică ușoară și folk, pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, București – d. 15 august 1992), Anda Călugăreanu a rămas una dintre cele mai iubite artiste ale românilor din toate timpurile.

Prima apariție mai importantă a fost cu formația Sincron, la Sala Palatului din București, în anul 1965.

A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra. O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a și fost căsătorită, și Florian Pittiș, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneț, a fost unul dintre punctele de atracție ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii. Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu.

A participat numeroase festivaluri și turnee în țară și peste hotare.