Video 10 august: Ziua în care Castelul Peleș își începea poveste. Ce se ascunde sub fundația viitoarei reședințe regale

La 10 august 1793 a avut loc inaugurarea Muzeului Luvru, iar în anul 1913 a avut loc Pacea de la București. La 10 august 1875 este pusă piatra de temelie a castelului Peleș din Sinaia (10/22 august), sub care sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I.  

La 10 august 1875 este pusă piatra de temelie a castelului Peleș. FOTO: arhivă

1793 – Deschiderea Muzeului Luvru

Muzeul Luvru din Paris și-a deschis porțile pentru public la 10 august 1793, în plină Revoluție Franceză. La inaugurare, colecția cuprindea 537 de opere de artă, majoritatea provenite din bunuri confiscate de la Biserică și de la aristocrația franceză.

FOTO: Profimedia

Transformarea fostului palat regal într-un muzeu accesibil tuturor a devenit un simbol al valorilor promovate de noua republică și al democratizării accesului la cultură. De-a lungul timpului, Luvrul s-a impus drept unul dintre cele mai mari și mai vizitate muzee din lume.

Situat în centrul Parisului, muzeul găzduiește unele dintre cele mai cunoscute capodopere ale artei universale, printre care „Mona Lisa” (Gioconda) de Leonardo da Vinci, sculptura antică „Venus din Milo” și celebra pictură „Libertatea conducând poporul” de Eugène Delacroix.

În 2018, Muzeul Luvru a înregistrat un record de aproximativ 10,2 milioane de vizitatori, consolidându-și statutul de unul dintre cele mai populare obiective turistice la nivel mondial.

1875 – Încep lucrările la Castelul Peleș

Pe 10 august 1875 a fost pusă piatra de temelie a Castelului Peleș din Sinaia, în prezența regelui Carol I. Cu acest prilej, sub fundația viitoarei reședințe regale au fost îngropate mai multe monede de aur de 20 de lei, primele emise cu efigia suveranului României.

Ridicat ca reședință de vară a familiei regale, Castelul Peleș s-a remarcat încă de la început prin dotările sale moderne pentru acea perioadă, fiind prevăzut cu electricitate, încălzire centrală și lift. În scurt timp, edificiul a devenit un simbol al modernizării și dezvoltării României.

Castelul Peleș. FOTO: The Library of Congress

Construit între anii 1873 și 1914, castelul impresionează și astăzi prin arhitectura sa eclectică, care îmbină influențe germane, franceze și renascentiste. Situat în Sinaia, județul Prahova, Peleșul este unul dintre cele mai vizitate monumente istorice din România și una dintre cele mai reprezentative reședințe regale din Europa.

Domeniul regal de la Peleș ocupă un loc important și în istoria monarhiei române. La Castelul Foișor, aflat în apropierea Peleșului, s-a născut la 25 octombrie 1921 regele Mihai I, ultimul suveran al României. Acesta și-a petrecut copilăria pe domeniu, fiind crescut în mare parte alături de bunica sa, regina Maria, și de mama sa, Elena.

Nașterea viitorului rege a avut loc într-o perioadă tensionată pentru familia regală, în contextul în care relația dintre prințul moștenitor Carol, devenit ulterior Carol al II-lea, și prințesa Elena era profund deteriorată, iar căsnicia lor se îndrepta spre destrămare.

1897 – Descoperirea aspirinei

Pe 10 august 1897, chimistul german Felix Hoffmann a reușit să sintetizeze o formă stabilă și purificată a acidului acetilsalicilic, descoperire care a stat la baza unuia dintre cele mai cunoscute medicamente din lume, aspirina. Dezvoltat în laboratoarele companiei Bayer, medicamentul avea să revoluționeze industria farmaceutică, fiind utilizat pe scară largă pentru combaterea durerii, inflamației și febrei.

Denumirea „Aspirin” a fost inițial marca sub care compania germană Bayer a comercializat medicamentul. În timp, numele a devenit sinonim cu acidul acetilsalicilic în numeroase țări și este folosit în mod obișnuit pentru a desemna acest tip de medicament, indiferent de producător.

Există însă state în care „Aspirin” este în continuare o marcă înregistrată a companiei Bayer, iar produsele similare fabricate de alți producători sunt comercializate exclusiv sub denumirea de „acid acetilsalicilic”.

1920 – Marele Imperiul Otoman dispare

La 10 august 1920 a fost semnat Tratatul de la Sèvres, acordul de pace dintre Imperiul Otoman și Puterile Aliate, care a consfințit destrămarea imperiului după încheierea Primului Război Mondial. Prin prevederile sale, Imperiul Otoman a pierdut aproximativ patru cincimi din teritoriile pe care le controla.

Documentul a fost rezultatul unor negocieri desfășurate timp de peste 15 luni, începute la Conferința de Pace de la Paris și continuate la Londra și San Remo. Tot în ziua semnării tratatului, Franța, Regatul Unit și Italia au încheiat o înțelegere secretă prin care și-au împărțit o serie de interese economice și concesiuni din fostul Imperiu Otoman, inclusiv active deținute anterior de Germania.

Deși tratatul stabilea noile granițe și limita drastic puterea Imperiului Otoman, acesta nu a fost aplicat pe deplin. Deciziile sale au alimentat mișcarea naționalistă condusă de Mustafa Kemal Atatürk, care a declanșat Războiul de Independență al Turciei.

În urma victoriei forțelor naționaliste, Tratatul de la Sèvres a fost înlocuit în 1923 de Tratatul de la Lausanne, care a recunoscut suveranitatea noului stat turc și a stabilit frontiere mult mai favorabile pentru Turcia.

2018 – Protestul diasporei din Piața Victoriei

Pe 10 august 2018, Piața Victoriei din București a fost scena unuia dintre cele mai ample și controversate proteste din România postdecembristă. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a manifesta împotriva Guvernului condus de Viorica Dăncilă și a politicilor promovate de Partidul Social Democrat (PSD), însă manifestația s-a încheiat cu intervenția în forță a Jandarmeriei, sute de răniți și o amplă anchetă penală.

Potrivit estimărilor din acea perioadă, până la 100.000 de persoane s-au adunat în Piața Victoriei, iar alte peste 40.000 au protestat simultan în mai multe orașe din țară. Participanții au cerut demisia Guvernului Dăncilă, acuzând Executivul de derapaje privind statul de drept și lupta împotriva corupției.

Spre finalul manifestației, după izbucnirea unor incidente violente între o parte dintre protestatari și forțele de ordine, Jandarmeria a intervenit pentru evacuarea pieței. În timpul operațiunii au fost folosite gaze lacrimogene, tunuri cu apă și alte mijloace specifice de restabilire a ordinii publice.

Bilanțul intervenției a fost de peste 450 de persoane rănite, iar imaginile cu folosirea gazelor lacrimogene și evacuarea în forță a protestatarilor au stârnit reacții puternice atât în România, cât și în străinătate.

2019 – A murit Jeffrey Epstein, om de afaceri, miliardar și filantrop american (n. 1953)

Jeffrey Epstein a devenit cunoscut la nivel mondial pentru una dintre cele mai răsunătoare rețele de trafic sexual de minori din istoria recentă. În 2005, autoritățile din Florida au început să-l investigheze după ce a fost acuzat că a abuzat sexual o fată de 14 ani, iar ancheta a identificat zeci de victime minore.

Jeffrey Epstein. FOTO: arhivă

În 2008, Epstein a încheiat un controversat acord de recunoaștere a vinovăției, fiind condamnat doar pentru procurarea unui minor în scop de prostituție și solicitare de prostituție. A executat aproximativ 13 luni de închisoare, beneficiind însă de un regim de detenție privilegiat.

La 6 iulie 2019, Epstein a fost arestat din nou, de această dată sub acuzații federale de trafic sexual de minori în Florida și New York. Pe 10 august 2019, el a fost găsit mort în celula sa dintr-un penitenciar federal din New York. Autoritățile au concluzionat că a fost vorba despre o sinucidere prin spânzurare, însă circumstanțele morții au alimentat numeroase controverse și teorii ale conspirației.

După decesul său, toate acuzațiile penale au fost retrase, iar asociata sa apropiată, Ghislaine Maxwell, a fost condamnată în 2021 pentru trafic sexual și conspirație, după ce procurorii au demonstrat că a recrutat fete minore pentru Epstein. În 2025, FBI a publicat imagini de supraveghere din închisoare pentru a susține concluzia oficială privind sinuciderea, însă lipsa unui segment din înregistrare și alte neclarități au continuat să alimenteze suspiciunile din spațiul public.