Video 1 iulie: A murit Mihail Kogălniceanu. Moștenirea colosală a omului care a schimbat istoria României

La 1 iulie 1866 a fost promulgată Constituția României, iar în anul 1878 a fost semnat Tratatul de pace de la Berlin. De asemenea, pe 1 iulie 1961 se năștea Diana, viitoarea Prințesă de Wales, o figură emblematică a secolului XX, cunoscută pentru implicarea sa în cauze umanitare și influența asupra imaginii monarhiei britanice.

Mihail Kogălniceanu. FOTO: Adevărul/Dan Mirea

1866: A fost promulgată Constituția României 

Prima Constituție a României, adoptată în 1866, a fost întemeiată pe principii democratice moderne și a avut ca sursă de inspirație Constituția Belgiei din 1831, considerată una dintre cele mai avansate constituții ale vremii.

Legea fundamentală a fost construită pe trei principii esențiale ale ideologiei liberale: separarea puterilor în stat în putere legislativă, executivă și judecătorească, guvernarea reprezentativă prin alegerea reprezentanților de către cetățeni și principiul suveranității națiunii. Aceste prevederi au contribuit la consolidarea instituțiilor statului și la dezvoltarea unui regim constituțional modern.

Constituția din 1866 FOTO Arhivele Naționale ale României

Proiectul Constituției a fost elaborat de Consiliul de Stat sub conducerea Locotenenței Domnești, înainte de sosirea în țară a principelui Carol I de Hohenzollern. Documentul a fost înaintat Adunării Deputaților la 1 mai 1866, dezbătut timp de 13 zile și adoptat la sfârșitul lunii iunie.

La 30 iunie 1866, domnitorul Carol I a depus jurământul pe noua Constituție, iar documentul a fost publicat în Monitorul Oficial la 1 iulie 1866, devenind astfel prima Constituție a României moderne.

1878: S-a semnat Tratatul de pace de la Berlin 

Congresul de la Berlin (13 iunie S.V. 1 iunie–13 iulie S.V. 1 iulie 1878), a fost o conferință diplomatică internațională organizată după încheierea Războiului Ruso-Turc din 1877–1878, câștigat de Rusia împotriva Imperiului Otoman.

La reuniune au participat marile puteri europene ale vremii, printre care Austro-Ungaria, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Rusia și Imperiul Otoman, cu scopul de a reorganiza situația politică din Peninsula Balcanică.

România și-a câștogat independența FOTO Arhivele Naționale ale României

Unul dintre cele mai importante rezultate ale Tratatului de la Berlin a fost recunoașterea independenței României, alături de cea a Serbiei și Muntenegrului. De asemenea, marile puteri au confirmat drepturile României asupra Dobrogei, teritoriu care a intrat astfel în componența statului român.

Totuși, recunoașterea independenței a venit și cu o pierdere teritorială importantă. Județele Cahul, Bolgrad și Ismail din sudul Basarabiei, care reveniseră Moldovei și ulterior României după Congresul de la Paris din 1856, au fost cedate Imperiului Țarist, în urma deciziilor adoptate la Berlin.

1891: A murit omul politic Mihail Kogălniceanu

Mihail Kogălniceanu, născut la 6 septembrie 1817, la Iași, a fost una dintre cele mai importante personalități politice și culturale ale României moderne. Om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist, el a avut un rol esențial în procesul de modernizare a statului român în secolul al XIX-lea.

Mihail Kogălniceanu. FOTO: Adevărul/Dan Mirea

După Unirea Principatelor Române din 1859, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu a devenit cel de-al treilea prim-ministru al României, funcție pe care a ocupat-o începând cu 11 octombrie 1863. De-a lungul carierei sale politice, a fost și ministru de Interne atât sub domnia lui Cuza, cât și a lui Carol I, iar ulterior a ocupat funcția de ministru al Afacerilor Externe în timpul domniei regelui Carol I.

Considerat unul dintre cei mai influenți intelectuali ai generației sale, Kogălniceanu s-a remarcat prin promovarea ideilor liberale moderate și prin contribuțiile sale la dezvoltarea vieții politice și culturale din România. Activitatea sa a fost strâns legată de marile reforme ale epocii și de consolidarea instituțiilor statului român modern.

Și-a început cariera publică drept colaborator al domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza. În paralel cu activitatea politică, a avut o contribuție importantă în domeniul cultural, ocupând funcția de director al Teatrului Național din Iași și colaborând cu personalități marcante ale vremii, precum Vasile Alecsandri și Ion Ghica, alături de care a publicat mai multe lucrări.

1961: Nașterea Prințesei Diana

La 1 iulie 1961 s-a născut Diana Frances Spencer, cea care avea să devină cunoscută în întreaga lume drept Diana, Prințesa de Wales, după căsătoria cu prințul Charles, moștenitorul coroanei britanice. Considerată una dintre cele mai iubite personalități publice ale secolului XX, Diana s-a remarcat prin implicarea în numeroase cauze umanitare și activități caritabile.

Prințesa Diana. FOTO: Pinterest

Decesul său tragic, survenit în urma unui accident rutier petrecut în 1997, a provocat un val de emoție la nivel mondial. Dispariția sa a avut un impact major și a determinat dezbateri ample privind rolul monarhiei britanice, precum și relația acesteia cu cetățenii.

1977: S-a născut Liv Tyler, actriță americană

La 1 iulie 1977 s-a născut Liv Tyler, actriță și fost model american, cunoscută pentru rolurile sale din numeroase producții de succes de la Hollywood. Și-a început cariera în modelling, iar debutul cinematografic l-a avut în 1994, în filmul „Silent Fall”.

De-a lungul anilor, Liv Tyler a jucat în filme apreciate precum „Empire Records”, „Stealing Beauty”, „Armageddon” și „That Thing You Do!”, însă cel mai cunoscut rol al său rămâne cel din trilogia „The Lord of the Rings” (2001-2003), una dintre cele mai de succes serii cinematografice din istorie.

Liv Tyler este și ambasador al bunăvoinței pentru UNICEF în Statele Unite din 2003 și a colaborat cu brandul Givenchy ca imagine pentru parfumuri și produse cosmetice. Actrița este fiica muzicianului Steven Tyler și a modelului Bebe Buell.

Liv Tylor și mama ei. FOTO: Profimedia

1993: Introducerea TVA și liberalizarea prețurilor

Totodată, într-o zi de 1 iulie a fost inițiat procesul de liberalizare totală a prețurilor, marcând o schimbare importantă în mecanismele economice.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA, cunoscută în engleză ca VAT) reprezintă un impozit indirect plătit, în final, de consumatorul bunurilor sau serviciilor. Aceasta este colectată pe parcursul întregului lanț economic, de fiecare agent economic implicat în producerea sau prestarea unui serviciu impozabil.

După aplicarea mecanismului de deducere, firmele care au contribuit la procesul de producție virează diferența de TVA către bugetul de stat. Primul stat care a introdus acest sistem fiscal a fost Franța, în anul 1954.

2005: Intrarea în circulație a leului nou

La 1 iulie 2005, România a introdus denominarea monedei naționale, prin care leul a pierdut patru zerouri. Astfel, 10.000 de lei vechi (ROL) au fost echivalenți cu 1 leu nou (RON), măsură menită să simplifice utilizarea banilor și să reflecte mai corect valoarea acestora în economie.

Denominarea reprezintă un proces prin care valoarea nominală a monedei este redusă, fără a-i modifica puterea de cumpărare, fiind cunoscută în mod uzual drept „tăierea zerourilor”. Această măsură este aplicată, de regulă, în contexte de inflație ridicată, când valorile monetare ajung să fie exprimate în sume foarte mari.

Leul românesc a pierdut ultimele 4 zerouri. FOTO Wikipedia (Arhivă)

De-a lungul timpului, leul românesc a trecut prin mai multe etape de reformă și stabilizare monetară, inclusiv după cel de-Al Doilea Război Mondial, în anii 1947 și 1952, perioade în care au fost implementate schimbări importante în sistemul monetar. Aceste reforme au urmărit stabilizarea economiei, în contextul unor transformări economice majore la nivel național.