Referendum în Kazahstan pentru o nouă Constituție. Aceasta consolidează controlul președintelui asupra puterii
0Cetățenii Kazahstanului sunt așteptați la urne în data de 15 martie pentru a vota în cadrul referendumului privind modificarea aproape integrală a Constituției, noul document fiind pregătit în doar 22 de zile și consolidând rolul președintelui țării.
Documentul aduce schimbări substanțiale în organizarea statului, întărind puterea președintelui, punând legea internă deasupra dreptului internațional, interzicând partidelor politice să primească finanțare străină, definind căsătoria ca uniunea dintre un bărbat și o femeie și afectând utilizarea limbii ruse. Vor fi modificate 84% dintre articolele Constituției actuale, schimbările majore vizând în special puterea legislativă.
Parlamentul bicameral (Senat și Mazhilis) va fi înlocuit cu un Parlament unicameral, Kurultai, format din 145 de deputați aleși pe liste de partid, cu un mandat de cinci ani. Kurultai va păstra dreptul de a iniția procedura de impeachment, însă doar în caz de trădare de stat. În rest, Legislativul redus își pierde numeroase competențe: nu va mai putea numi și revoca șefi ai Curții Supreme, Comisiei Electorale Centrale, Curții Superioare de Audit, Băncii Naționale sau Comitetului pentru Securitate Națională, nici procurorul general, toate aceste numiri vor fi prerogativa președintelui. Președintele poate dizolva Kurultai dacă acesta refuză de două ori aprobarea nominalizărilor pentru funcțiile de vicepreședinte, premier și speaker. De asemenea, va fi creat un organ consultativ nou: Halk Kenesi (Consiliul Poporului), cu drept de inițiativă legislativă, ale cărui 164 de membri vor fi numiți direct de președinte.
Președintele trebuie să aibă peste 40 de ani și minimum cinci ani de experiență în serviciul public. Mandatul va fi de șapte ani, fără posibilitatea de realegere.
Executivul va avea un vicepreședinte, post introdus la începutul independenței și desființat în 1995. Vicepreședintele va fi numit de președinte și îl va reprezenta în relația cu Kurultai, guvernul și alte instituții. În caz de deces, boală sau abdicare, atribuțiile președintelui vor fi preluate de vicepreședinte, nu de speaker-ul Senatului. Constituția elimină prevederea privind supremația dreptului internațional și păstrează doar mențiunea că Kazahstanul „respectă principiile și normele dreptului internațional”. Se interzice partidelor și sindicatelor să primească finanțare străină, iar ONG-urile trebuie să publice sursele de finanțare externă. Se reafirmă căsătoria ca uniune între un bărbat și o femeie, excluzând legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex.
Un punct de tensiune este limba rusă: articolul 9 modifică utilizarea acesteia în instituțiile statului din „în paralel” cu kazaha în „împreună cu”.
Potrivit publicației „Meduza”, scopul acestor modificări pentru președintele Kasîm-Jomart Tokaev este consolidarea puterii sale și reducerea influenței celor care critică proiectul.
Dezbaterea asupra reformei constituționale trebuia să dureze mai mult de un an, însă procesul s-a accelerat. În 8 septembrie 2025, Tokaev a anunțat planul de reformă parlamentară, inițial cu discuții de cel puțin un an și un plebiscit programat în 2027. În ianuarie 2026, președintele a creat o comisie de reformă constituțională formată din 130 de membri, dintre care doar 53 aveau studii juridice și doar patru erau specialiști în drept constituțional. În zece zile, comisia a prezentat proiectul, iar în data de 12 februarie a fost publicat textul final. Tokaev a decis ca referendumul să aibă loc în data de 15 martie.
Referendumurile în Kazahstan nu sunt neobișnuite. Ultimul, pentru construirea unei centrale nucleare, a avut loc în 2024. Anterior, în 2022, au fost aprobate modificări privind durata mandatului prezidențial și eliminarea statutului de „Elbasy” (fost președinte).
Presiuni asupra celor care critică
Criticii consideră reforma drept o concentrare a puterii în mâinile președintelui. Sociologul Serik Beysembayev afirmă că „nu există nimic în aceste schimbări istorice, decât consolidarea regimului politic și a puterii prezidențiale”.
De asemenea, se atrage atenția asupra formulărilor vagi și redundante din Constituție care pot permite autorităților să limiteze libertatea presei și să sancționeze ONG-urile. Mulți dintre criticii Guvernului sunt amendați sau arestați, printre ei fiind și Orazaly Yerzhanov, șeful fundației Elge Qaitaru, arestat 10 zile.
Tokaev susține că reforma „transformă forma de guvernare, trecând de la o super-președinție la o republică prezidențială cu un parlament influent”.
Experții consideră, însă că scopul real este consolidarea controlului asupra puterii și pregătirea unui succesor, mai ales pentru 2029, când vor avea loc următoarele alegeri prezidențiale. Există și scenariul „planului B”, cu posibilitatea de a „anula” mandatele prezidențiale prin Constituție.
Se încarcă comentariile...
