Video Profilerul Paul Herinean, invitat la Interviurile Adevărul. Cum îi descrie pe Trump, Macron și Putin: „Predictibilitatea în relațiile internaționale s-a erodat”

Cititorii Adevărul au avut ocazia marți, 7 aprilie, de la ora 12:00, să îl urmărească pe Paul Herinean, profiler și fost ofițer SRI, în cadrul unui interviu special. Paul Herinean este trainer în tehnici de recrutare, negociere, limbaj corporal, comunicare paraverbală și inginerie socială.

Alegătorii decid emoțional, nu rațional

Un punct central al interviului a fost rolul emoției în procesul de vot: „70-90% dintre decizii sunt luate emoțional. Dacă generezi emoție, comportamentul dorit – votul – apare mult mai ușor.”

Herinean recomandă politicienilor să folosească un limbaj simplu și adaptat publicului: „Dacă oamenii nu înțeleg cuvântul «corupție», trebuie să spui «hoție».”

Întrebat despre folosirea empatiei în politică, acesta consideră că există un echilibru fin: prea multă emoție poate părea slăbiciune, iar prea puțină poate crea distanță față de alegători.

Herinean confirmă eficiența unor tactici frecvent utilizate în campanii: „Aparițiile cu copii sau animale funcționează 100%. Românii sunt un popor empatic.”

Referindu-se la negocierile internaționale, inclusiv la relația Occident–Rusia, acesta a subliniat o problemă fundamentală: „Ne raportăm la valori total diferite. Pentru Occident, viața este cea mai importantă valoare. Pentru alții, nu.”

În final, fostul ofițer SRI a vorbit despre profilul ideal pentru serviciile de informații: motivație intrinsecă puternică, inteligență și capacitate de concentrare, empatie ridicată.

Tipologii de lideri: de la „tatăl salvator” la „non-femeia politică”

Profilerul a detaliat mai multe tipuri de lideri utilizați în campaniile electorale:

- liderul carismatic

- figura „tatălui salvator”

- tehnocratul

- „non-femeia politică” (lider perceput ca ferm, lipsit de trăsături tradițional feminine)

Acesta a oferit exemple internaționale și locale, subliniind că aceste tipologii sunt construite strategic de echipele de campanie pentru a atrage diferite segmente de electorat.

Inegalitatea de șanse influențează votul

Herinean atrage atenția că succesul unor politicieni controversați nu poate fi explicat simplist prin „lipsă de discernământ” a electoratului.

„Accesul la resurse, de exemplu, pe care le-am avut eu în copilărie și șansa de a avea acces la educație nu a fost aceeași pentru toată lumea”, a explicat acesta.

El a folosit o metaforă sugestivă: unii oameni „se urcă pe un scaun” pentru a ajunge la oportunități, în timp ce alții pornesc mult mai de jos. În opinia sa, fără corectarea acestor diferențe, critica electoratului devine ipocrizie.

Transparența, o cerință de bază inclusiv pentru politicieni

Herinean a criticat indirect modul în care comunică o parte dintre politicieni, insistând asupra nevoii de transparență și claritate.

„Ce e alb e alb, ce e negru e negru, ce e gri e negru”, a spus acesta, explicând că electoratul are nevoie de răspunsuri directe, nu de ambiguități.

El consideră că politicienii au obligația de a explica deciziile într-un limbaj accesibil tuturor cetățenilor, indiferent de nivelul de educație. 

Potrivit lui Herinean, una dintre marile probleme ale scenei politice românești a fost, până recent, utilizarea unui limbaj complicat și greu de înțeles.

Acesta observă însă o schimbare, politicienii începând să adopte un „cod de comunicare” mai simplu și mai direct, adaptat publicului larg.

Cum „citim” un politician: trei criterii esențiale

În ceea ce privește analiza liderilor politici, Herinean a explicat că există trei criterii fundamentale după care ar trebui evaluați: competența, motivația și integritatea.

Dacă nu e competent, nu poate livra. Dacă nu e motivat, nu face treabă. Dacă nu are integritate, celelalte două nu mai contează, a explicat acesta.

Profilerul a subliniat că lipsa oricăruia dintre aceste elemente face ca un lider să devină ineficient sau chiar periculos:

- un politician competent, dar fără integritate, își poate folosi abilitățile în interes propriu;

- unul motivat, dar fără competențe, riscă să eșueze și să intre în burnout;

- iar lipsa motivației anulează orice capacitate de acțiune.

„Manipularea albă” și linia fină dintre influență și etică

Herinean a explicat conceptul de „manipulare albă”, oferind exemplul utilizării hipnozei sau al psihologiei inverse în scop terapeutic.

Potrivit acestuia, există situații în care specialistul influențează o persoană fără acord explicit, dar în beneficiul acesteia, urmând ca ulterior să îi explice metoda utilizată.

„Este o manipulare, dar una pe care o numim albă, pentru că scopul final este în beneficiul persoanei. Firul este foarte subțire, pentru că cineva poate spune: «nu mi-am dat acordul»”, a precizat Herinean, subliniind că astfel de tehnici includ și „reverse psychology”, influențarea prin afirmații aparent opuse.

Românii, „mai ușor de influențat” din cauza empatiei

În final, Herinean a afirmat că românii pot fi mai ușor de influențat decât alte populații europene, însă a descris acest lucru ca pe o trăsătură pozitivă.

„Cred că suntem mai ușor de manipulat. De ce? Pentru că suntem empatici, ne bucurăm când ne calcă cineva pravul, ne bucurăm să împărțim cozonacul, că tot vin sărbătorile acum, dar nu e doar pentru noi. Ne dorim să share-uim. Să nu uităm că în imnul național este scris acest soft, că să un dovezi la lume. Dacă vine cineva, noi trebuie să-i dovedim că noi suntem ok. Dacă tu ai o motivație intrinsecă să-i dovedești celuilalt că ești bun... Păi asta nu înseamnă autovalidare? Asta înseamnă că este scris un soft de manipulare. Ai nevoie de validările celorlalți. Dacă ai nevoie, atunci te vei comporta ok”, a spus el.

Totodată, el a făcut distincția între persuasiune și manipulare: prima presupune transparență, în timp ce a doua implică influențarea fără declararea scopului real.

„Empirismul cognitiv” și manipularea modernă

Profilerul a atras atenția asupra unui fenomen pe care îl numește „empirism cognitiv”: suprasaturarea informațională care duce la blocarea capacității de analiză rațională.

În aceste condiții, spune el, oamenii ajung să ia decizii în proporție de până la 80% pe bază emoțională. Acest mecanism este exploatat în campanii politice prin bombardarea publicului cu mesaje adaptate preferințelor sale.

„Când nu mai putem procesa informația, rămâne doar emoția. Iar deciziile devin vulnerabile la manipulare”, a explicat Herinean.

Inteligența artificială, între instrument și risc

Un punct central al discuției a fost rolul inteligenței artificiale în societate. Herinean consideră că AI poate deveni un instrument util pentru alegători, ajutând la analizarea candidaților și la verificarea promisiunilor electorale.

El recomandă utilizarea AI pentru a compara programe politice și pentru a verifica dacă promisiunile din trecut au fost respectate, însă avertizează că informațiile trebuie mereu verificate din surse directe.

„Înainte de alegeri, de foarte, foarte, foarte prea multe ori, spunem că n-am avut pe cine să alegem. Avem inteligența artificială. Prompt este ceea ce introducem noi acolo. (...) Și putem introduce un prompt foarte simplu. Aș vrea să-mi spui, din perspectiva viitorului statut de președinte, senator, primar, care consideri că este cel mai, și aici sunt cele trei criterii, competent, motivat, responsabil. Introducem aceste lucruri, după care o să primim un răspuns. Dar noi nu o să credem lucrurile acelea, nu? Și foarte bine că nu le credem. Și o să cerem dovezi. Dar domnul ăsta a mai fost primar odată, sau e primar în funcție. Și să-ntrebăm acolo. Spune-mi și mie, te rog, în campania electorală de acum 4 ani de zile sau 4 ani jumătate, ce a promis și ce a făcut”, a spus Herinean ca exemplu.

Limbajul non-verbal și „red flag-urile” negocierii

Herinean a explicat că gesturile aparent banale pot transmite informații esențiale în negocieri. De exemplu, anumite poziții ale mâinilor pot indica o nevoie de control sau, dimpotrivă, o vulnerabilitate.

Aceste semnale, „red flags”, nu reprezintă dovezi certe, dar oferă indicii care trebuie verificate prin întrebări suplimentare și observații atente.

Lideri globali, analizați psihologic de fostul ofițer SRI Paul Herinean: Trump, Macron și Putin

În analiza sa, Paul Herinean a oferit și o perspectivă asupra unor lideri politici importanți:

Despre Donald Trump, acesta consideră că este un lider „predictibil”, caracterizat de un ego puternic și tendința de supracompensare.

„Donald Trump este predictibil. Este o persoană histrionică, persoană cu un ego foarte, foarte mare. Supracompensează de foarte multe ori, asta înseamnă că foarte probabil în copilăria, în adolescență, s-a simțit respins. (...) De ce? Pentru că el trebuie să, nu numai că este, dar el trebuie să arate și noi toți trebuie să vedem cât este el de puternic. Supracompensare înseamnă un dezechilibru din păcate și acest dezechilibru îl vedem de multe ori”, a spus fostul ofițer SRI.

Referitor la Emmanuel Macron, Herinean l-a descris drept un comunicator excepțional, atât verbal, cât și non-verbal, oferind ca exemplu celebrul moment al strângerii de mână cu Trump, interpretat ca o demonstrație de forță și control. Momentul poate fi urmărit mai jos.

„Macron este unul dintre cei mai buni comunicatori. Comunică excepțional verbal, comunică excepțional paraverbal, intonație, tonalitatea vocii și mai ales non-verbal. Din câte știu, primul lucru pe care îl poartă non-verbal sunt tocurile în interiorul încălțămintei pe care o are de 7-8-9 centimetri, ca să îl ridice un pic mai mult”, a spus Herinean.

În cazul lui Vladimir Putin, profilerul a subliniat dificultatea de a-i descifra comportamentul, descriindu-l drept „greu de citit” și caracterizat de negare constantă și o raportare diferită la valoarea vieții.

„Cu siguranță nu este ușor de citit. Din punct de vedere psihologic, profilul lui Vladimir Putin e chiar un pic ciudat în sensul că, de exemplu, ca și temperament, este și sanguinic, îl putem vedea autentic cu simțul umorului și valorile pe care le deține și pe care le promovează, în niciun caz viața nu este pe primul loc. Indiferent de ce s-ar întâmpla, negarea este în permanență, așa cum suntem obișnuiți. Nu contează ce s-a întâmplat, tu susții doar versiunea ta, nu contează câte dovezi sunt, este o minciună a celorlalți”, a declarat Herinean despre liderul rus.

„Follow the money” și criza predictibilității

Invitat la emisiunea „Interviurile Adevărul”, profilerul și fostul ofițer SRI Paul Herinean a vorbit despre modul în care pot fi înțelese deciziile marilor puteri, despre profilul psihologic al liderilor politici și despre riscurile manipulării într-o lume dominată de suprasaturație informațională și inteligență artificială (AI).

În contextul situației din Orientul Mijlociu, Herinean a subliniat că, indiferent de context – economic, social sau militar – analiza trebuie să pornească de la un principiu fundamental: „follow the money”. În opinia sa, predictibilitatea în relațiile internaționale s-a erodat, inclusiv în cazul Statelor Unite, unde valorile și principiile care ghidau deciziile par din ce în ce mai neclare.

„Dacă nu mai știm care sunt valorile care ne guvernează, atunci nu mai putem anticipa comportamentele. Predictibilitatea vine din consecvența acestor principii”, a explicat el, adăugând că evenimentele recente demonstrează o ruptură între cauze și efecte, inclusiv în conflictele internaționale.

Paul Herinean, invitat la Interviurile Adevărul

În cadrul discuției, Paul Herinean va caracteriza principalele personaje politice ale momentului, oferind perspective interesante și analize psihologice ale liderilor din scena politică.

Joi, 9 aprilie, la ora 13:00, interviurile Adevărul continuă cu Iulian Fota, care va aduce alte perspective asupra evenimentelor actuale.