LIVE TEXT | Război în Ucraina. Bloc din Odesa şi un sanatoriu al R. Moldova, bombardate de Rusia. Ce urmează după retragerea ruşilor din Insula Şerpilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bloc din Odesa şi un sanatoriu al R. Moldova, bombardate de Rusia FOTO Twitter
Bloc din Odesa şi un sanatoriu al R. Moldova, bombardate de Rusia FOTO Twitter

Este ziua a 128-a de la începerea războiului în Ucraina. La finalul summitului de la Madrid, NATO rămâne unită în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina. Canada va ajuta Ucraina cu peste 30 de blindate de luptă.

UPDATE 20.57 Norvegia a anunţat vineri un ajutor de un miliard de euro pentru Ucraina pentru o perioadă de doi ani. Anunţul a fost făcut cu ocazia vizitei la Kiev a premierului Jonas Gahr Stoere.

Suma de un miliard de euro, care se adaugă ajutoarelor anterioare, este destinată „ajutorului umanitar, reconstrucţiei ţării, cumpărării de arme şi sprijinirii funcţionării autorităţilor” ucrainene, a precizat Guvernul norvegian într-un comunicat.

„Suntem alături de poporul ucrainean. Contribuim la sprijinirea luptei ucrainenilor pentru libertate. Ei luptă pentru ţara lor, dar şi pentru valorile noastre democratice”, a declarat Jonas Gahr Stoere.

În afară de Kiev, premierul norvegian s-a deplasat şi la Iahidne, un sat puternic afectat de război.

„O imagine a iadului pe pământ”, a descris Stoere situaţia din acest sat ucrainean.

„Sunt aici să spun că lupta Ucrainei nu este numai pentru Ucraina. Este vorba despre câteva principii fundamentale ale lumii pe care o vom oferi copiilor noştri. Este vorba despre securitate în Europa, este vorba despre soarta vecinului tău”, a declarat şeful Guvernului norvegian la conferinţa de presă cu Volodimir Zelenski.


UPDATE 20.50 Bilanţul morţilor în urma atacului de la Odesa se ridică la 21

Numărul persoanelor ucise în atacul rus cu rachete asupra unei clădiri rezidenţiale din Odesa a crescut la cel puţin 21. Un băiat de 12 ani se află printre morţI.

Autorităţile ucrainene au mai spus că 41 de persoane au fost salvate din blocul locuit de 152 de oameni.

Rachetele „foarte grele şi foarte puternice” au fost lansate din aeronave care au zburat dinspre Marea Neagră, a spus purtătorul de cuvânt al administraţiei militare Odesa, Serghei Bratciuk. „Cel mai rău scenariu s-a adeverit şi două aeronave strategice au venit în regiunea Odesa”, a precizat oficialul ucrainean.


UPDATE 19.12 Borşul ucrainean a fost inclus vineri pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial în pericol. Decizia a fost luată din cauza războiului din ţara vecină, care ameninţă „viabilitatea” tradiţiei din jurul acestui preparat ce conţine sfeclă roşie.

„Existenţa acestei ciorbe în sine nu este cu siguranţă în pericol, însă moştenirea umană şi vie asociată borşului este în pericol imediat, deoarece capacitatea populaţiilor de a practica, transmite moştenirea culturală imaterială este serios perturbată din cauza conflictului armat, în special din cauza strămutării forţate a comunităţilor”, a explicat Pier Luigi Petrillo, raportorul comisiei de evaluare a dosarului ucrainean.

„Victoria în războiul borşului este a noastră”, a reacţionat, pe Telegram, ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkacenko, în urma anunţului UNESCO.

Solicitarea Kievului cu privire la borş a supărat Rusia. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a făcut chiar o declaraţie bizară pe această temă, sugerând că printre motivele legate de declanşarea războiului ar fi şi faptul că ucrainenii nu au vrut să împartă borşul cu ruşii.

„Pentru că nu au vrut să împartă borşul. Trebuia să aparţină unui singur grup, unui singur popor. Dar să-l împartă, pentru ca în fiecare oraş, în fiecare ţară, fiecare gospodină să-l facă aşa cum ştie... nu au vrut să facă un compromis”, a spus Zaharova.


UPDATE 19.10 Serghei Deineko, şeful Serviciului de Frontieră al Ucrainei, a anunţat, vineri, pe pagina sa de Facebook, că începând cu 1 iulie, cetăţenii ruşi au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul ucrainean.

„Decizia guvernului ucrainean de a anula regimul fără viză pentru ruşi a intrat în vigoare astăzi. Călătoriile fără viză sunt un privilegiu pentru cetăţenii democraţiilor dezvoltate care nici nu ucid civili şi nici nu pun în pericol suveranitatea naţiunilor vecine”, a scris Serghei Deineko pe Facebook.

Introducerea vizelor pentru cetăţenii ruşi are ca scop contracararea „ameninţărilor fără precedent la securitatea naţională, suveranitatea şi integritatea teritorială a statului nostru”, a explicat Volodimir Zelenski.


UPDATE 18.44 Moscova le-a transmis profesorilor ucraineni din teritoriile ocupate să semneze în câteva săptămâni un document care să ateste „dorinţa” lor de a trece la predarea programei şcolare ruseşti.

Cotidianul britanic The Guardian a vorbit cu profesori din zonele ocupate de ruşi din sud-estul Ucrainei ale căror identităţi, din motive de siguranţă, nu pot fi dezvăluite. Ei au spus că, pe la jumătatea lunii iunie, autorităţile locale le-au comunicat că au termen până pe 21 iulie fie să semneze un document care să ateste disponibilitatea de a urma programa şcolară a Rusiei, fie să demisioneze, mulţi dintre ei fiind ameninţaţi cu evacuarea din locuinţe.

Ministrul rus al Educaţiei, Serghei Kravţov, a anunţat în iunie că, la deschiderea noului an şcolar în septembrie, toate şcolile din teritoriile ocupate de ruşi din Ucraina trebuie să funcţioneze conform standardelor ruseşti.

Ordinul îi pune pe mulţi dintre profesorii ucraineni într-o postură dificilă. Dacă nu semnează, îşi vor pierde locurile de muncă şi vor fi expuşi riscului de a fi victimele represaliilor forţelor ruse. Dacă semnează, există riscul unor acuzaţii din partea autorităţilor ucrainene, care consideră predarea programei şcolare ruseşti ca pe o formă de colaborare cu inamicul.


UPDATE 18.32 Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene condamnă „atacul absolut nejustificat cu rachete ruseşti asupra blocului de apartamente şi a bazei de odihnă din localitatea Sergheevca din regiunea Odesa, care s-a soldat cu pierderi de vieţi omeneşti, inclusiv copii”.

„Deplângem noutatea tristă că un angajat al Centrului de reabilitare pentru copii al Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova a murit, iar alţi 5 angajaţi au fost răniţi. Este încă o dovadă de agresiune inacceptabilă asupra obiectivelor civile după recentul atac din oraşul Kremenchuk”, se spune într-un comunicat MAEIE de la Chişinău.

Un angajat al unui sanatoriu din Sergheevca care aparţine Republicii Moldova a murit, iar alţi cinci au fost răniţi în urma bombardamentelor, a anunţat vineri, 1 iulie, ministrul Sănătăţii Ala Nemerenco, citată de Unimedia.info.

Centrul din Odesa era un sanatoriu renovat de autorităţile de la Chişinău şi destinat copiilor moldoveni cu probleme de sănătate.


UPDATE16.00 Un sanatoriu al R. Moldova din Ucraina, afectat de bombardamente. Un angajat a murit, iar alţi 5 au fost răniţi

Un angajat al unui sanatoriu care aparţine Republicii Moldova de la Sergheevca a murit, iar alţi cinci au fost răniţi în urma bombardamentelor, a anunţat vineri, 1 iulie, ministra Sănătăţii, Ala Nemerenco.


UPDATE 15.20 O nouă groapă comună cu peste 100 de cadavre a fost descoperită la Mariupol

„Descoperiri triste în fiecare săptămână. O nouă groapă comună sub ruinele de pe malul stâng. Strada Kievskaia, 53. Din nou peste 100 de cadavre rămase de la sfârşitul lunii februarie”, a informat Petro Andriuşcenko, un consilier al primarului ucrainean al oraşului Mariupol.


UPDATE 14.02 Dmitri Peskov neagă din nou că ruşii atacă civili, chiar dacă un bloc din Odesa a fost bombardat şi 19 oameni au murit: „Armata rusă nu lucrează cu ţinte civile”

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a negat din nou atacurile ruseşti asupra civililor, făcând referire la bombardamentul de joi noapte al unui bloc de locuinţe din Odesa. În urma atacului au murit 19 persoane şi alte zeci au fost rănite.


UPDATE 13.44 Cetăţenii ruşi sunt nevoiţi să prezinte vize de intrare în Ucraina de la 1 iulie

Cetăţenii ruşi vor avea nevoie de viză pentru a intra în Ucraina, deoarece Kievul a renunţat la regimul vechi de un deceniu care nu presupunea emiterea vizelor şi care a facilitat călătoriile peste graniţe pentru cetăţenii ambelor ţări, relatează CNN.

Decizia de a pune capăt regimului fără vize a fost anunţată miercuri de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma unei petiţii a unui cetăţean ucrainean.

Zelenski a spus că, pe fondul invaziei Rusiei, el a susţinut introducerea unor controale mai stricte pentru intrarea cetăţenilor ruşi în Ucraina.


UPDATE 13.23 Separaţiştii pro-ruşi din estul Ucrainei anunţă că pedeapsa cu moartea va fi aplicată din 2025, potrivit unui cod penal actualizat al Republicii Populare Doneţk

Separaţiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, unde doi britanici şi un marocan au fost condamnaţi la moarte, anunţă că pedeapsa cu moartea va începe să fie aplicată din 2025, potrivit unui cod penal actualizat al Republicii Populare Doneţk (RPD), relatează Reuters.

Republica Populară Doneţk a inclus pedeapsa cu moartea în legislaţia sa din 2014, dar până în prezent legislaţia nu precizează modalitatea de punere în aplicare. Organizaţia nonguvernamentală pentru drepturile omului Amnesty International, care urmăreşte aplicarea pedepsei cu moartea în întreaga lume, nu a înregistrat niciun caz de execuţii oficiale în regiune.

În iunie, un tribunal din RDP a condamnat doi britanici – Aiden Aslin şi Shaun Pinner – şi un marocan, Brahim Saadoun, la moarte pentru ”activităţi mercenare”, după ce au fost luaţi prizonieri de către forţele ruse. Avocaţii lor spun că vor face recurs, sentinţa fiind pronunţată după un proces grăbit fără juriu şi fără acces pentru mass-media independentă sau internaţională.

Nu este clar ce ar însemna pentru bărbaţi noile legi – subliniate într-o versiune actualizată a codului executiv penal al regiunii separatiste care a fost publicată pe site-ul legislativului entităţii separatiste. Avocaţii lor nu au fost imediat disponibili pentru declaraţii.

Noul cod penal, în vigoare de vineri, prevede că pedeapsa cu moartea ar trebui să fie aplicată prin împuşcare, iar liderul republicii separatiste pro-ruse are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte acordarea de graţiere oricăror condamnaţi la moarte.


UPDATE 12.10 Ursula von der Leyen cere Ucrainei să accelereze reformele anticorupţie

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a solicitat, vineri, Ucrainei să-şi accelereze reformele împotriva corupţiei, asigurând ţara de sprijinul statelor membre pe ”drumul lung” către aderarea la Uniunea Europeană, relatează AFP.

Ursula von der Leyen a lăudat reformele implementate deja şi instituţiile fondate pentru a crea ”un mecanism anticorupţie impresionant”, într-un discurs prin videoconferinţă adresat parlamentarilor ucraineni.


UPDATE 11.44 Pugilistul Oleksandr Usik, despre viaţa în armata ucraineană: „Mă rugam să nu mă ucidă nimeni şi să nu împuşc pe cineva”

Pugilistul Oleksandr Usik, deţinătorul centurilor IBF, WBA şi WBO la categoria grea, a vorbit despre viaţa în armata ucraineană, el povestind că se ruga să nu fie ucis, relatează The Guardian.

La scurt timp după startul ofensivei militare a Rusiei în Ucraina, Usik şi prietenul său Vasili Lomacenko, de asemenea boxer, s-au alăturat armatei ucrainene.

„Eram în fiecare zi pe străzi în patrulare. Mă rugam: “Te rog, Doamne, nu lăsa pe cineva să mă ucidă. Te rog să nu laşi pe nimeni să mă împuşte. Şi te rog să nu mă faci să împuşc altă persoană”, povesteşte Usik.


UPDATE 10.24 Putin cere serviciilor de informaţii externe să facă o prioritate din spionajul industrial

Valdimir Putin a cerut serviciilor de informaţii externe să facă o prioritate din spionajul industrial, mizând pe acesta pentru dezvoltarea Rusiei, în contextul în care ţara se confruntă cu sancţiuni.

„Ca şi în trecut, una dintre priorităţile în activitatea SVR (serviciile de informaţii externe) este de a sprijini dezvoltarea potenţialului industrial", a declarat preşedintele rus Vladimir Putin joi, în cursul unei vizite la sediul SVR, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.


UPDATE 09.12 Ce urmează după retragerea ruşilor de pe Insula Şerpilor. Institutul pentru Studiul Războiului: „Nu se va pune capăt blocadei maritime”

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a spus că retragerea forţelor ruse din Insula Şerpilor va uşura o parte din presiunea pe coasta ucraineană, dar nu va pune capăt blocadei maritime.

Ruşii s-au retras de pe insulă pe 30 iunie, iar Ministerul rus al Apărării a precizat că retragerea a însemnat un „gest de bunăvoinţă”, fără a spune că bombardamentele ucrainenilor au dus la această decizie.


UPDATE 08.01 Ruşii au bombardat un bloc din Odesa. Cel puţin 17 oameni au fost ucişi. Printre victime se numără şi mai mulţi copii

Ruşii au bombardat în noaptea de joi spre vineri un bloc din regiunea Odesa, fiind ucise cel puţin 17 persoane şi rănite alte zeci. Printre victime se numără şi copii, potrivit autorităţilor ucrainene.

Serviciul de Stat pentru situaţii de Urgenţă al Ucrainei a transmis că o rachetă a lovit un bloc cu nouă etaje, aflat la aproximativ 80 km sud de oraş. În acest atac, 14 oameni au murit, iar 31 au fost răniţi, inclusiv trei copii.


UPDATE 07.15 Care este secretul propagandei lui Putin. De ce are aşa mare trecere în rândul ruşilor

Atracţia propagandei lui Putin se bazează pe tipuri similare de dezinformare folosite în timpul erelor imperiale şi sovietice ale Rusiei, care reciclează vechea naraţiune: Occidentul e rău.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei se apropie de cea de-a cincea lună – în ciuda mai multor runde de discuţii de pace eşuate şi în ciuda sancţiunilor economice severe impuse Rusiei de către ţările occidentale.

Războiul nu are loc doar pe pământul ucrainean. Propaganda preşedintelui Vladimir Putin propulsează războiul din Ucraina prin presa rusă, continuând în acelaşi timp să intensifice tensiunile cu Occidentul.

Continuarea aici


UPDATE 06:00 Washington îngheaţă peste 1 miliard din activele unui oligarh rus

Trezoreria SUA  a anunţat că va îngheţa activele de peste 1 miliard de dolari ale unei companii de pe teritoriul SUA controlate de oligarhul rus Suleiman Kerimov. 


UPDATE 03:00 Jumătate din rachetele ruseşti sunt din epoca sovietică, afirmă un general ucrainean

În ultimele două săptămâni ruşii au crescut intens atacurile cu rachete asupra mai multor regiuni cheie din Ucraina. Generalul de brigadă Oleksii Hromov a declarat că Rusia foloseşte rachete produse în epoca sovietică. 

„În peste 50% din raiduri, inamicul foloseşte rachete din rezerva sovietică”, a spus Hromov.


UPDATE 02:20 Canada va furniza Ucrainei vehicule blindate de luptă

Premierul canadian Justin Trudeau, a anunţat că ţara sa va ajuta Ucraina cu 39 de vehicule blindate de sprijin de luptă. Acestea vor fi trimise în curând armatei ucrainene. 

„Suntem bucuroşi să ajutăm şi vom continua să ne uităm şi să răspundem la lucrurile de care au nevoie”, a declarat Trudeau. 


UPDATE 00.12 Armata rusă a lansat noi rachete asupra regiunii Odesa

Ruşii au lansate joi două lovituri cu rachete asupra regiunii Odesa. Şeful administraţiei militare din regiunea Odesa, Maksim Marchenko afirmă că în urma celor două bombardamente nu există victime.

„Astăzi, inamicul a atacat regiunea cu două rachete. Din fericire, nu există victime şi nici pagube [asupra infrastructurii – n.r.]”, a afirmat Maksym Marchenko, pe canalul său de Telegram.


UPDATE 21.55 Macron anunţă că Franţa va livra Ucrainei şase obuziere şi vehicule blindate de tip Caesar

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că Franţa va livra Ucrainei şase obuziere şi vehicule blindate de tip Caesar, relatează Kiev Independent.

Preşedintele francez Macron a adăugat că aliaţii NATO reuniţi la summitul de la Madrid ”au hotărât în unanimitate” să stimuleze ajutorul umanitar şi militar acordat Ucrainei în încercarea de a lupta împotriva forţelor ruse.


UPDATE 21.05 De ce atacurile ruşilor ucid atât de mulţi civili. General ucrainean: „Rusia foloseşte rachete din rezerva sovietică”

Generalul ucrainean Oleksii Hromov susţine că Rusia foloseşte rachete cu precizie scăzută din vechile stocuri sovietice pentru mai mult de 50% din loviturile sale în Ucraina, care sunt mai puţin precise.

Atacurile cu rachetă ale ruşilor au ucis în ultimele zile un civil dintr-un bloc de apartamente din Kiev şi cel puţin alţi 18 într-un centru comercial din centrul oraşului Kremenciuk, asta în condiţiile în care Rusia neagă că a vizat civili şi spune că loveşte doar infrastructura militară.

Generalul de brigadă Oleksii Hromov a declarat într-o conferinţă de presă joi că Rusia încearcă să lovească infrastructura militară, dar că folosirea vechilor rachete sovietice, care sunt mai puţin precise, duce la pierderi semnificative de vieţi civili, relatează Reuters.


UPDATE 20.40 Serghei Lavrov: O nouă „cortină de fier” coboară între Rusia şi Occident. Să nu vă prindeţi degetele

O nouă „cortină de fier” coboară între Rusia şi Occident, pe baza unei crize diplomatice fără precedent din pricina conflictului din Ucraina, a afirmat joi liderul diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, relatează AFP. Lavrov este de părere că, summitul NATO este încă o dovadă că SUA ar avea de gând „să supună toate statele”.

„Cortina de fier, de fapt, deja coboară", a declarat Serghei Lavrov, în timpul unei conferinţe de presă la Minsk alături de ministrul Afacerilor Externe din Belarus, Vladimir Makei.


UPDATE 19.59 Erdogan: Trebuie să intensificăm eforturile diplomatice în favoarea unui armistiţiu durabil în Ucraina

Eforturile pentru un „armistiţiu durabil” în Ucraina, ar trebui intensificate, a îndemnat joi, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, la finalul summitului NATO de la Madrid.

„Trebuie să intensificăm eforturile diplomatice în favoarea unui armistiţiu durabil în Ucraina. Pentru Turcia, nu vor exista perdanţi odată cu pacea”, a declarat Erdogan, în faţa presei.


UPDATE 19.04 Cum i-au îndepărtat ucrainenii pe ruşi de pe Insula Şerpilor: „Pământul le ardea sub picioare” VIDEO

La scurt timp după ce Rusia a confirmat retragerea armatei ruse de pe Insula Şerpilor, forţele armate ucrainene au publicat o nouă înregistrare video în care arată cum au atacat poziţiile acestora de pe insulă.

Într-o postare publicată pe pagina de Twitter, ministerul ucrainean al Apărării prezintă şi cele 3 ingrediente ale operaţiunii de a-i înlătura pe ruşi de pe Insula Şerpilor:

abilităţile militarilor ucraineni, 

armele ucrainene moderne; 

echipamentele de la partenerii internaţionali;

„...şi Insula Şerpilor este liberă de ocupaţie”, scrie ministerul ucrainean al Apărării în descrierea postării. 


UPDATE 17.51 Biden anunţă că SUA alocă Ucrainei un ajutor militar suplimentar în valoare de 800 de milioane de dolari

Preşedintele american Joe Biden a anunţat, joi, că Washingtonul va aloca Ucrainei un ajutor militar suplimentar în valoare de 800 de milioane de dolari în zilele următoare, relatează CNN.

Biden a spus că Statele Unite ”mobilizează lumea pentru a fi alături de Ucraina” şi a subliniat că se pregăteşte să dezvăluie o asistenţă suplimentară de securitate în valoare de 800 de milioane de dolari, inclusiv sisteme de apărare aeriană, artilerie, muniţie şi radar de localizare a artileriei (radar de contrabaterie).

”Ne mutăm într-un loc care reflectă realităţile celui de-al doilea sfert al secolului XXI şi suntem pe punctul de a face progrese semnificative”, a adăugat liderul american.

”Putin a crezut că am putea dizolva Alianţa Transatlantică. A încercat să ne slăbească. Se aştepta ca hotărârea noastră să se rupă. Dar obţine exact ceea ce nu şi-a dorit”, a continuat el.

”El a vrut finlandizarea NATO. A obţinut natoizarea Finlandei”, a adăugat Biden, în contextul în care NATO a invitat oficial Suedia şi Finlanda să se alăture alianţei militare conduse de SUA, care a atras un răspuns furios din partea Rusiei.


UPDATE 17.10 Papa Francisc acuză implicit Rusia de „cucerire armată, expansionism şi imperialism” în Ucraina

Papa Francisc a acuzat în mod implicit Rusia, joi, de „cucerire armată, expansionism şi imperialism” în Ucraina, numind conflictul un „război de agresiune crud şi fără sens”, relatează Reuters.

Papa a afirmat în cadrul unei întrevederi cu o delegaţie de lideri ortodocşi ai Patriarhiei Ecumenice din Istanbul, că războiul i-a adus pe creştini unii împotriva altora.


UPDATE 16.49 Dmitri Medvedev ameninţă că sancţiunile Occidentului ar putea duce la război: „Rusia are dreptul de a se apăra”

Măsurile restrictive împotriva Rusiei pot fi catalogate, în anumite circumstanţe, acte de agresiune şi ar putea explica un război, a afirmat, joi, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, menţionat de Reuters.

„Aş vrea să subliniez încă o dată că, în anumite circumstanţe, astfel de măsuri ostile ar putea fi de ademenea calificate drept un act de agresiune internaţională. Şi chiar un casus belli (justificare pentru război)”, a afirmat Medvedev, menţionând că Rusia are dreptul de a se apăra, potrivit Reuters.


UPDATE 16.10 ONU: Aproximativ 16 milioane de ucraineni au nevoie de asistenţă umanitară

Aproximativ 16 milioane de ucraineni au nevoie de asistenţă umanitară, a declarat coordonatorul umanitar al Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), Osnat Lubrani, relatează CNN.

„Aproximativ 16 milioane de persoane din Ucraina au astăzi nevoie de asistenţă umanitară - apă, alimente, servicii de sănătate, acoperiş deasupra capului şi protecţie”, a declarat Osnat Lubrani într-o conferinţă de presă, joi.

„Sunt cifre pe care Naţiunile Unite le revizuiesc acum”, a precizat Lubrani.

Lubrani a adăugat că până la momentul actual, cel puţin 6 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul ţării din cauza războiului şi alte 5,3 milioane de persoane au fugit în străinătate de la invazia lansată de Rusia pe 24 februarie.


UPDATE 15.26 Scholz respinge drept „ridicole” acuzaţiile lui Putin cu privire la „imperialismul” NATO

Cancelarul german Olaf Scholz a respins joi drept „ridicole” acuzaţii ale preşedintelui rus Vladimir Putin, miercuri seara, cu privire la ”ambiţii imperialiste” ale NATO, relatează AFP.

„Sincer, este destul de ridicol. NATO este o alianţă defensivă. Nu este o ameninţare la adresa nimănui”, a subliniat Scholz într-o conferinţă de presă la finalul summitului Alianţei Nord-Atlantice în Spania.


UPDATE 14.22 Separatişti proruşi acuză Kievul de bombardarea unor civili cu HIMARS şi obuziere din Occident pe care tocmai le-au primit

Separatişti proruşi din estul Ucrainei acuză joi forţe ucrainene de bombardarea unor civili cu lansatoare americane sofisticate multple de rachetă şi obuziere europene - pe care tocmai le-au primit, relatează AFP.

Statele Unite anunţau la începutul lui iunie că urmau să livreze Ucrainei lansatoare multiple de rachetă de tip M142 HIMARS, cu o rază de acţiune mai mare decât a echivalentelor lor ruseşti sau de fabricaţie sovietică, cu scopul de a permite armatei ucrainene să distrugă bateri inamice din afara razei de acţune a acestora.

Mai multe ţări europene - inclusiv Germania şi Franţa - au livrat, în ultimele săptămâni, obuziere forţelor ucrainene.

”Noile obuziere şi HIMARS-urile sunt folosote deja împotriva populaţiei civile din teritoriul nostru”, declară agenţiilor ruse de presă adjunctul ”ministrului de interne” separatist din regiunea ucaineană Lugansk, Roman Vedmedenko.

El face aceste acuzaţii fără să le susţină cu informaţii..

”Există un aflux continuu de armament nou din Europa”, subliniază el.

AFP scrie că nu a putut verifica din surse independente aceste acuzaţii.

Separatişti proruşi acuză cu regualritate forţe ucrainene de bombardarea iunor civili în zone în care deţin controlul.

Rusia a lansat la sfârşitul lui februarie o ofensivă militară de mare amploare în Ucraina, după care şi-a restrâns obiectivele la sudul ţării şi în Donbas (est), unde separatişti proruşi luptă împotriva Kievului dn 2014.

Războiul din Ucraina a fost marcat în ultimele săptămâni de dueluri de artilerie - foarte distrugătoare -, care au făcut ruine mai multe localităţi, ca oraşul Sivierodoneţk, în regiunea ucraineană Lugansk, cucerit de Moscova săptămâna trecută.


UPDATE 14.13 Rusia anunţă joi că deţine „peste 6.000” de prizonieri de război ucraineni şi confirmă că a efectuat un schimb de 144 de prizonieri de război cu Ucraina, care a eliberat atât ruşi, cât şi proruşi, relatează AFP.

„Numărul total al militarilor ucraineni prinşi sau care s-au predat este de peste şase mii”, anunţă un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konaşenkov.

Acest număr nu poate fi verificat imediat, în mod independent, scrie AFP.

Konaşenkov confrmă, de asemenea, că Moscova a efectuat un schimb de prizonieri, miercuri, aşa cum a anunţat Guvernul ucrainean.

Este vorba despre cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul invaziei Ucranei, la sfârşitul lui februarie.

„Aproape toţi (combatanţii ruşi şi proruşi) care au fost eliberaţi sunt răniţi sau grav răniţi. Ei prmesc îngrijirile medicale necesare”, a anunţat generalul.


UPDATE 14.04 Suedia vrea să trimită Ucrainei un ajutor militar suplimentar - inclusiv armament antitanc, armament de sprijn şi echipament de deminare - cerut de către Kiev, relatează The Associated Press.

Este vorba despre echipament militar estimat la 500 de milioane de coroane suedeze (49 milioane de dolari).

”Este important ca ţările democratice din Europa să sprijine Ucraina în mod continuu, pe termen lung”, declară agenţiei suedeze de presă TT ministrul suedez al Apărării Peter Hultqvist.

Peter Hultqvist nu precizează nici când şi nici cum urmează să fie livrat acest echipament.

”Este în interesul tuturor să fie livrat cât mairapid posibil”, a subliniat el.

Suedia a fost invitată miercuri să adere la NATO, alături de Finlanda.

Pe de altă parte, Regatul Unit urmează să trimită Ucrainei un ajutor militar în valoare de un miliard de lire sterline (1,21 miliarde de dolari).

Ajutorul oferit de Londra Kievului de la începutul Războiului rus în Ucraina, urmează să crească, astfel, în total la 3,8 miliarde de lire sterline.

Guvernul britanic precizează că aceste fonduri sunt destinate achiziţionării unor echipamente militare, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană, drone şi echipament electronic de război.

Premierul britanic Boris Johnson a îndemnat joi, statele membre NATO ”să bage adânc mâna în buzunar” pentru a susţine Ucraina.

Regatul Unit este al doilea cel mai important finanţator militar al Ucrainei, după Statele Unite.

El este totodată unul dintre cele doar nouă - din 30 - state membre NATO care alocă Apărării 2% din PIB.


UPDATE 12.28 Rusia a confirmat joi retragerea trupelor de pe Insula Şerpilor în ceea ce Moscova consideră a fi „un gest de bunăvoinţă”, informează TASS şi AFP.

Prin retragerea trupelor aflate în garnizoana de pe insulă, Federaţia Rusă demonstrează că nu doreşte să împiedice eforturile ONU de organizare a unui „coridor umanitar” pentru exportul produselor agricole ucrainene, a precizat ministerul rus al Apărării.

„Pe 30 iunie, într-un gest de bunăvoinţă, forţele armate ale Federaţiei Ruse şi-au îndeplinit misiunea pe Insula Şerpior şi s-au retras din garnizoana unde se aflau staţionate aici. Astfel, Federaţia Rusă demonstrează întregii comunităţi internaţionale că nu doreşte să împiedice eforturile ONU de organizare a unui coridor umanitar destinat exporturilor produselor agricole din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, generalul-locotenent Igor Konaşenkov, conform TASS. 

Pe de alt[ parte, forţele armate ale Ucrainei au anunţat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că i-au alungat pe ruşi de pe Insula Şerpilor.

Armata Ucraineană a bombardat intens Insula Şerpilor, noaptea trecută. Forţele ucrainene susţin că au distrus un sistem rusesc de rachete de apărare antiaeriană Panţîr-S1, iar ca urmarea ruşii s-au retras de pe insulă. Informaţia a fost confirmată şi de Ministerul Apărării din Rusia, care a numit însă retragerea drept un „gest de binevoinţă”, potrivit Sky News. 

„În timpul nopţii, ca urmare a unei operaţiuni militare de succes cu unităţile noastre de rachete şi artilerie, inamicul a evacuat în grabă ultimii ocupanţi ai garnizoanei cu două bărci cu motor şi probabil au părăsit insula. În prezent, Insula Şerpilor este acoperită de foc şi fum şi au loc explozii. Rezultatele finale ale operaţiunii sunt în curs de investigare”, se arată în mesajul publicat pe Telegram.


UPDATE 11.54 Anchetatorii ucraineni au obţinut numele piloţilor ruşi care au lovit centrul comercial din Kremenciuk, a anunţat Ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei

Autorităţile ucrainene au obţinut deja numele piloţilor ruşi care au tras o rachetă asupra unui centru comercial din Kremenciuk, regiunea Poltava, ucigând cel puţin 18 persoane, a declarat Denys Monastyrskyi, ministrul Afacerilor Interne, în timpul unui briefing de la locul incidentului.  Monastyrskyi nu a făcut publice numele suspecţilor.

În prezent, există 18 morţi în Kremenciuk şi 21 de persoane date dispărute. 

Majoritatea cadavrelor nu pot fi recunoscute, deoarece sunt foarte arse, a explicat şeful Ministerului Afacerilor Interne. Identificarea va depinde de rapiditatea cu care rudele persoanelor dispărute vor dona ADN. Monastyrskyi a precizat că un laborator special de medicină legală a fost adus la Kremenchik, potrivit Yahoo News.

Ministrul spune că îndepărtarea acestui nivel de moloz durează de obicei aproximativ o săptămână, dar salvatorii vor încerca să termine treaba până miercuri dimineaţă. Abia atunci va fi posibil să se stabilească un bilanţ final al morţilor.

În ceea ce priveşte informaţia referitoare la „mii de persoane”, Monastyrskyi a declarat că un număr atât de mare de vizitatori ar fi putut într-adevăr să se afle în centrul comercial. Se crede că majoritatea oamenilor au reuşit să părăsească centrul comercial după ce s-a auzit sirena de raid aerian.

Şeful Ministerului Afacerilor Interne a subliniat că a fost vorba de o lovitură deliberată asupra infrastructurii sociale, întrucât nu există nicio unitate militară pe o rază de 5 kilometri.


UPDATE 11.43 O primă navă rusească cu 7.000 de tone de cereale, apărată de Marina rusă, pleacă din portul ucrainean Berdeansk către „ţări prietene”

O primă navă rusească - încărcată cu 7.000 de tone de cereale -, protejată de Marina rusă, a plecat din portul ucrainean Berdeansk, ocupat de Rusia, anunţă autorităţile desemnate de către Moscova, relatează AFP.

”După mai multe luni de oprire, o primă navă comercială a părăsit portul comercial Berdeansk. 7.000 de tone de cereale pleacă spre ţări prietene”, a anunţat într-o posatre pe Telegram şeful administraţiei proruse a regiunii, Evgheni Baliţki.

”Securitatea navei cargo este asigurată de către bastimente şi vedete de la baza militară martimă a Flotei (ruse) la Marea Neagră de la Novorosiisk”, anunţă el.

Ucraina acuză de săptămâni Rusia de faptul că fură rezolte de grîu din regiuni ocupate de către armata rusă, în sud, pe care-l vinde ilegal pe plan internaţional.

Moscova dezminte orice furt.

Berdeansk, un port la Marea Azov, a fost cucerit - intact - de către armata rusă încă de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie.

El se află în regiunea Zaporijjea, ocupată în mare parte de Rusia, la fel ca regiunea vecină, Herson.

Ofensiva Moscovei împotriva vecinului său ucrainean riscă să provoace o criză alimentară mondială.


UPDATE 09.46 Putin respinge o responsabilitate rusă în atacul de la Kremenciuk

Preşedintele rus Vladimir Putin respinge responsabilitatea armatei ruse într-un atac soldat cu cel puţin 18 morţi, potrivit Kievului, vizând un centru comercial din Kremenciuk, în Ucraina, relatează AFP.

”Armata noastră nu loveşte nicio instalaţie de infrastructură civilă. Avem toate posibilităţile să ştim unde şi ce se află”, a dat asigurări miercuri, într-o conferinţă la Ashgabat, capitala Turkmenistanului, liderul de la Kremlin.

”Nimeni nu trage, la noi, aşa, la întâmplare. În mod normal asta se face în baza datelor de la informaţii despre ţinte” şi cu ”arme de înaltă precizie”, a subliniat el.

”Sunt convins că, de această dată, totul s-a făcut exact în acest fel”, a subliniat Putin.


UPDATE 07.52 Amnesty International: Bombardamentul teatrului de la Mariupol este clar o crimă de război

Bombardamentul din 16 martie al teatrului de la Mariupol, din Ucraina, în care s-au refugiat mulţi civili, este „în mod clar o crimă de război rusească”, se arată, joi, într-un raport al Amnesty International, pentru care numărul victimelor este însă mai mic, scrie lefigaro.fr.

„Până acum vorbeam despre o presupusă crimă de război. Acum putem spune clar că a fost una, comisă de forţele armate ruse”, a declarat Oksana Pokaltchouk, directorul AI în Ucraina, în timpul unui interviu la Paris.

Două explozii au distrus o mare parte a teatrului, cauzate de „ceva foarte mare: două bombe de 500 de kilograme” dintr-un „atac aerian", a continuat ea, natura pagubelor distugând, conform experţilor consultaţi de ONG, ipoteza propusă de Moscova. a unei explozii în interiorul locului provocată de forţele ucrainene.

Dar la acel moment, spaţiul aerian al Mariupolului era „sub control rusesc” şi „nu existau avioane ucrainene”, a explicat Oksana Pokaltchouk. Imaginile din satelit făcute înainte şi după atac arată că "nu a existat nicio prezenţă militară ucraineană în jurul teatrului”, a spus ea.

„Când erau atât de multe ţinte militare, (ruşii) au ales una civilă”, a deplâns ea. Amnesty denunţă un atac „deliberat” împotriva unui loc care găzduia sute de oameni nevinovaţi, în faţa căruia era scris cuvântul „COPII” în rusă şi cu litere mari albe, ceea ce îl face „în mod clar o crimă de război”.

Doar o veste bună din raport, numărul morţilor ar fi mult mai mic decât cel estimat. „Amnesty International consideră că cel puţin 12 persoane au murit în atac, şi cu siguranţă multe altele, şi că multe altele au fost grav rănite”, conform acestu raport, întocmit din mărturiile a 50 de martori şi a numeroşi experţi.

„Această estimare este mai mică decât cifrele anterioare”, recunoaşte ONG-ul. Se bazează pe faptul că mulţi refugiaţi de la teatru reuşiseră să fugă din Mariupol cu două zile înainte de atac, şi că majoritatea celor care au rămas acolo se aflau în subsoluri şi în alte zone ferite de explozie, explică ea. "Este o veste bună că au fost ucişi mai puţini oameni. Dar asta nu schimbă nimic” pe fond. Indiferent de numărul victimelor, atacul asupra teatrului Mariupol este clar o crimă de război”, a spus Oksana Pokaltchouk.


UPDATE 06:15 Richard Branson a vizitat Ucraina şi a promis că va ajuta la reconstrucţia postbelică

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, miercuri seară, că miliardarul Richard Branson a vizitat Ucraina şi a promis ajutor pentru reconstrucţie. Zelenski a mai anunţat şi că Ucraina nu va mai avea relaţii diplomatice cu Siria, relatează news.ro.

"Unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din lume, Richard Branson, a vizitat Ucraina. El este mai mult decât un antreprenor. Este un vizionar, un om care lucrează pentru progres şi cea mai bună tehnologie pentru întreaga omenire. A venit în Ucraina şi a vizitat Hostomel, unde a discutat, în special, despre posibilitatea de a reconstrui aeroportul şi de a construi "Mriya", cea mai mare aeronavă din lume. Venirea lui este un semnal foarte puternic pentru toată lumea că Ucraina va rezista acestui război. Şi îi sunt recunoscător domnului Branson pentru disponibilitatea sa de a se alătura reconstrucţiei postbelice a ţării noastre", a spus Zelenski.


Zelenski confirmă schimbul a 144 de soldaţi cu Rusia  

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat schimbul a 144 de soldaţi cu Rusia, subliniind că cel mai în vârstă are 65 de ani, iar cel mai tânăr are 19 ani.

"144 de războinici ucraineni au fost aduşi acasă din captivitatea rusă. 59 militari ai Gărzii Naţionale, 30 - din Marină; 28 - din armată, 17 grăniceri, 9 militari, 1 poliţist. Cel mai în vârstă dintre eliberaţi are 65 de ani, cel mai tânăr 19. În special, 95 de apărători ai Azovstal se întorc acasă. Sunt recunoscător Serviciului de Informaţii pentru Apărare a Ucrainei şi tuturor celor care au lucrat pentru acest rezultat. Vom face totul pentru a aduce acasă fiecare bărbat şi femeie ucraineană", a spus preşedintele ucrainean.


UPDATE 05:00 Zelenski pune capăt relaţiilor diplomatice cu Siria

Preşedintele Zelenski a decis să pună capăt relaţiilor diplomatice cu Siria, după ce guvernul de la Damasc a recunoscut independenţa regiunilor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei.

„Nu vor mai exista relaţii între Ucraina şi Siria”, a spus Zelenski pe Telegram. El a mai adăugat că presiunea sancţiunilor împotriva Siriei va fi şi mai mare. 


SUA acordă Ucrainei un ajutor economic de 1,3 miliarde de dolari

Trezoreria SUA a anunţat, miercuri, transferarea a 1.3 miliarde de dolari guvernului ucrainean. Acesta este un ajutor economic care face parte din sprijinul de 7.5 miliarde de dolari promis de către administraţia Biden.

''Cu acest ajutor economic, ne reafirmăm angajamentul ferm faţă de poporul ucrainean în timp ce se apără de agresiunea lui Putin şi lucrează pentru a-şi susţine economia'', a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, într-un comunicat, relatează Agerpres.


UPDATE 03:00  15.000 de oameni încă mai sunt în Lisichansk

Guvernatorul din regiunea Lugansk, Serhii Haidai, a afirmat că încă mai sunt aproximativ 15.000 de persoane în oraşul Lisichansk, grav afectat de bombardamentele forţelor armate ruse din aceste zile, relatează Libertatea.ro.

„Luptele continuă la periferia oraşului, [ruşii] încearcă să îl ia cu asalt în mod constant. În ultima vreme, băieţii noştri au lovit depozite, cartiere generale şi barăci (ale forţelor ruse). Iar acest lucru face posibilă o pauză a acestor atacuri”, a spus Haidai în cadrul unui interviu televizat. 


UPDATE 00:00 Ucraina şi UE au ajuns la un acord privind liberalizarea transportului rutier

Ucraina şi UE au semnat un acord privind liberalizarea transportului rutier. Potrivit acordului, transportatorii ucraineni nu trebuie să obţină autorizatţii pentru intrarea în ţările din Uniunea Europeană. În acordul semnat miercuri, se prevede recunoaşterea permiselor de conducere ucrainene de către UE, relatează The Kiev Independent. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite