Vom încerca să desluşim evoluţiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale şi echipa din jurul acestora. În acest număr vom prezenta dosarul cooperării continue a regimului Orbán cu China şi regimul Putin. Prima parte a acestui serial poate fi cititi aici, a doua parte aici. Versiunea în limba engleză a acestui text poate fi citită AICI, iar versiunea în limba maghiară AICI. (LARICS).

Ungaria, China şi Drumul Aerian al Mătăsii

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto (centru), inaugurează parteneriatul strategic al Aeroportului de la Budapesta cu Air China. Sursa aici.

Vom trece în revistă, în acest material, cele mai recente iniţiative economice ale Budapestei în relaţia cu China şi Rusia. Referinţele sunt la anul care a trecut, urmând să mai revenim în materialele viitoare asupre marilor proiecte ale Budapestei care leagă Ungaria de China şi Rusia.

Ungaria a deschis anul trecut o nouă posibilitate de colaborare cu China în plan politic şi economic. Aeroportul din Budapesta, Henan Airport Group din China, operatorul aeroportului internaţional Zhengzhou, şi compania chinezo-ungară de logistică CECZ/Utlink au semnat un acord de cooperare (aprilie 2021) pentru crearea unui Drum Aerian al Mătăsii sino-ungar şi crearea de centre logistice speciale în cadrul celor două aeroporturi care să gestioneze traficul de mărfuri (sursa aici).

Intensificarea colaborării dintre cele două state vine pe fondul răcelii dintre majoritatea statelor europene şi Beijing în privinţa colaborării economice. Tendinţa europeană e contrazisă însă de Ungaria, care mizează constant pe relaţiile apropiate cu regimurile autoritare din China şi Rusia.

Secretarul de stat în cadrul Ministerul ungar pentru Inovare şi Tehnologie, László Mosóczi, a declarat pentru agenţia MTI, că „Acordul de cooperare semnat acum cu privire la conexiunea celor două aeroporturi ar putea oferi oportunităţi economice importante şi extinderea semnificativă a traficului aerian de marfă între China şi Ungaria. De asemenea, ar putea aduce avantaje logistice importante şi reciproce pentru Ungaria, ţărilor din Europa Centrală şi de Est, precum şi pentru China” (sursa aici).

Universitatea Fudan vine la Budapesta şi înlocuieşte Fundaţia Soros

În 2019, ministrul Inovării şi Tehnologiei, László Palkovic, a anunţat că Universitatea Fudan din China îşi va deschide un campus la Budapesta (sursa aici). De asemenea, Guvernul ungar a anunţat că va dona 2,2 milioane de euro Universităţii Fudan pentru a-şi construi noul campus din Budapesta, care ar urma să devină funcţional în 2024. 

Anunţul vine la un an şi jumătate de când regimul lui Orban a trimis în exil Central European University, instituţia de învăţământ superior înfiinţată de miliardarul George Soros – care a fost una dintre cele mai bune universităţi din ţară timp de 30 de ani.

Populaţia budapestană s-a exprimat că îşi doreşte Oraşul Studenţesc promis de către Primărie şi nu Universitatea Fudan, prin rezultatul unui sondaj realizat de Institutul Opinio pe un eşantion de 473 de personae, rezidenţi din Budapesta cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, care au răspuns la întrebări prin intermediul telefoanelor mobile. La întrebarea pentru exprimarea alegerii între cele două instituţii, majoritatea respondenţilor – 91% au răspuns că instituţiei ungare, care va deservi 8.500 de studenţi, ar trebui să i se acorde prioritate în defavoarea universităţii chineze (sursa aici).

 

Proteste în Budapesta împotriva înfiinţării universităţii Fudan. Sursa aici.

În data de 05.06.2021, la Budapesta au fost anunţate 16 manifestaţii de protest împotriva înfiinţării universităţii Fudan, cu participarea a peste 20.000 de personae, cu traseul de desfăşurare din Piaţa Eroilor, până în Piaţa Kossuth. Manifestaţiile au fost susţinute de: primarul Budapestei - Karácsony Gergely, primarul independent al localităţii Ferencváros - Baranyai Krisztina, Jámbor András – iniţiatorul manifestaţiilor şi activiştii/ fost redactor-şef al Mérce - Gede Márton şi Őze Sándor, din partea organizaţiilor Város Mindenki/Oraş pentru toată lumea, Utcáról Lakásba Egyesület /Asociaţia din Stradă în Locuinţă şi Organizaţiile avocaţilor stradali, precum şi Bereczki Áron – activist al Ligii Studenţilor (sursa aici).

Alte proiect strategice

Dincolo de cele enumerate mai sus, în ceea ce priveşte relaţia cu partea chineză trebuie obligatoriu amintite şi colaborarea sino-ungară în cazul Portului Trieste, centrul logistic de mărfuri Zahonyi, precum şi „proiectul misterios” de cale ferată prin care Ungaria ar trebui să devină principalul centru de transport, logistică şi distribuţie în Europa Centrală (vezi aici).

Pe aceste chestiuni punctuale, extrem de importante, pregătim un material amplu care va fi publicat săptămâna viitoare.

Să reamintim acum, pe scurt, şi câteva elemente ale relaţiei cu Federaţia Rusă, aşa cum s-au relevat acestea doar în ultimul an.

Relaţia economică a Budapestei cu Moscova continuă nederanjată

Ungaria se menţine un aliat apropiat şi tradiţional al Federaţiei Ruse, aşa cum reiese din demersurile sale recente ale guvernării de la Budapesta, care au continuat neostoite pe această direcţie, pe toate nivelele.

Ungaria a blocat declaraţia dură privind Federaţia Rusă a Grupului de la Vişegrad/V4 (26.04.2021) prin care Cehia, Polonia şi Slovacia condamnau operaţiunea secretă militară a Rusiei, recent expusă publicului larg în Cehia, respectiv explozia unui depozit de muniţie, în 2014 (sursa aici).

Ungaria şi Rusia se află în discuţii avansate privind acordarea de licenţe pentru producerea vaccinului Sputnik V Covid -19 în Ungaria, care ar putea începe de la sfârşitul anului 2022, potrivit ministrului ungar de externe, Szijjártó Péter (august 2021), care evidenţia de atunci că va fi discutat şi un nou contract de aprovizionare cu gaze, cu Gazprom din Rusia (sursa aici).

Ungaria încearcă să devină prima naţiune a Uniunii Europene care va adera la Banca Eurasiatică de Dezvoltare din Moscova, potrivit ministrului de externe, Szijjártó Péter (aprilie 2021). Calitatea de membru al băncii, care include Rusia şi alţi cinci foşti membri ai Uniunii Sovietice, inclusiv Kazahstanul, va ajuta Ungaria să-şi extindă investiţiile în Asia Centrală (sursa aici).

Ungaria mai este membră şi în cadrul unui alt creditor condus de Rusia, Banca Internaţională de Investiţii, care a reuşit să îşi mute sediul la Budapesta de la Moscova, în 2019, demers criticat de aliaţii occidentali ai Ungariei (sursa aici).

Ungaria şi Rusia au semnat un acord privind înfiinţarea unei companii mixte de logistică feroviară, înregistrată în Ungaria, cu participarea companiei ungare de stat CER Cargo, a companiei de logistică feroviară RZD Logistics din Rusia, o entitate chinezească nenominalizată, potrivit lui Mosóczi László (iulie 2021), secretar de stat în cadrul Ministerului Inovaţiei şi Tehnologiei din Ungaria (sursa aici).

Ungaria cooperează cu Rusia şi scurcircuitează Ucraina

Semnarea acordul pe termen lung al gigantului energetic rus Gazprom cu Ungaria. Sursa aici.

Culminaţia acestui parteneriat tradiţional cu Federaţia Rusă a fost semnarea acordul pe termen lung cu gigantului energetic rus Gazprom. Ungaria, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi din UE ai Rusiei, a semnat pe 27 septembrie 2021 la Budapesta un acord de furnizare de gaze naturale pe 15 ani care îi aduce gaze din Rusia prin Balcani şi Austria (sursa aici). Împreună cu conducta Nord Stream 2, care urma să livreze gazul rusesc direct în Germania, mişcarea era văzută ca o slăbire a Ucrainei, care până de curând a fost principala cale de aprovizionare a gazelor ruseşti către Europa şi un beneficiar al veniturilor prin taxe de tranzit.

Ucraina a reacţionat atunci. Acordul Ungariei cu Gazprom „dăunează intereselor naţionale ale Ucrainei” şi este o „decizie politică, care nu este justificată din punct de vedere economic, care a fost luată pentru a mulţumi Kremlinul”, a declarat Ministerul Ucrainean de Externe, adăugând că va solicita Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă setul de reguli energetice europene. Ministerul a mai declarat că decizia Ungariei privind rutele de livrare care evită Ucraina este „surprinzătoare şi dezamăgitoare” şi că decizia încalcă principiile tratatului de bază ungaro-ucrainean semnat de cele două ţări în 1991. Decizia a fost „pur politică şi în detrimentul intereselor naţionale ucrainene şi a relaţiilor maghiar-ucrainene”, a conchis acesta (sursa aici).

Acordul este „un exemplu viu al politicilor de la Kremlin faţă de Ucraina”, a declarat atunci într-un comunicat Serhiy Makogon, director executiv la Operatorul de sisteme de transport al gazelor din Ucraina LLC. „În ciuda unui contract până în 2024, ne aşteptăm la scăderi suplimentare sau la o oprire completă a gazului către Ungaria prin Ucraina".

Comentând declaraţia, Szijjártó a deplâns demersul Kievului şi a spus că nu vede „legătura dintre asigurarea aprovizionării cu energie a Ungariei şi cooperarea decentă cu vecinii noştri”. „Resping încercarea de a interfera cu afacerile Ungariei; asigurarea încălzirii de iarnă pentru unguri este treaba noastră şi nicio altă ţară nu poate interveni în acest sens ” (sursa aici).

Episodul, citit acum prin prisma războiului declanşat de Federaţia Rusă în Ucriana, devine foarte semnificativ apropo de politicile anterioare ale Budapestei.

Propaganda rusă în presa proguvernamentală din Ungaria

Dincolo de investiţii economice, influenţa Federaţiei Ruse se întinde, evident, mult dincolo de acest sector. În data de 19.03.2018, Corruption Research Center Budapest/Centrul de cercetare a corupţiei din Budapesta/CRCB a publicat studiul intitulat ”Impactul aparatului de stat al propagandei ruse asupra media online din Ungaria – 2010-2017”, în care a încercat să se găsească răspunsuri la întrebări legate de impactul propagandei ruse în media online proguvernamentale din Ungaria.

Utilizând metode de analiză Big Data, respectiv analiza statistică de conţinut şi analiza semantică distributivă (pentru identificarea elementelor lingvistice cu distribuţii/semnificaţii similare), CRCB a arhivat 1.027.653 de articole, respectiv 278 de milioane de cuvinte, din perioada 2010-2017, de pe 9 site-uri ungare: 888.hu, hídfő.ru,  index.hu, lokal.hu, magyaridok.hu, mindenegyben.com, mno.hu, origo.hu, pestisracok.hu. Studiul a comparat conţinutul portalurilor guvernamentale - 888.hu, lokal.hu, magyaridok.hu şi pestisracok.hu - cu cel al portalurilor neguvernamentale -mno.hu, index.hu şi origo.hu - şi cu cel al portalului hídfő.ru, unul dintre cele mai cunoscute site-uri ale propagandei ruseşti, de limbă maghiară.

Experţii au concluzionat că influenţa aparatului de propagandă al Rusiei în media online ungare, în special în cele asociate Guvernului Orban, nu poate fi neglijat. Deşi în alte ţări, instituţiile statului se străduiesc să limiteze o astfel de influenţă nedorită, acest lucru nu se poate spune şi despre Ungaria, unde guvernul pare să fi deschis porţile ţării aparatului de propagandă rusesc.

Pârghii de influenţă rusească în Ungaria, potrivit experţilor, se distribuie după următoarele axe strategice:

  1. contacte cu exponenţi radicali de dreapta;
  2. recrutarea şi şantajarea politicienilor unguri;
  3. legături personale cu lideri ungari şantajabili;
  4. interese ruseşti în economia ungară;
  5. perpetuarea tensiunilor privind încălcarea drepturilor minorităţilor naţionale din Ucraina.

„Orbán a devenit o marionetă care execută ordinele lui Putin”.

La 02.02.2017, site-ul de limba rusă ”The Insider” publica un articol semnat de Anastasia Kirilenko, sub titlul ”Valiza lui Solnţevo: are Putin un <material video compromiţător> cu privire la liderul ungar?” prezenta informaţii privind una dintre posibilele cauze ale loialităţii premierului Orbán faţă de Putin. Articolul făcea referire la anii ’90 când Budapesta era o zonă fierbinte a mafiei ruseşti şi a altor personaje cu trecut îndoielnic din întreaga lume. În această relatare, este prima dată când Orbán Viktor este numit posibilul beneficiar al unei valize pline de bani iliciţi, provenind de la cea mai importantă figură a mafiei ruseşti, ucraineanul Semion Moghilevici.

Surse internaţionale (aici, aici şi aici) au vehiculat informaţia potrivit căreia este posibil ca această loialitate să fi avut legătură şi cu arestarea lui Semion Moghilevici (ianuarie 2008, Moscova), alias ”Szeva-bácsi”/nea Szeva.

În context, jurnalistul german Jürgen Roth a reuşit să discute cu omul de afaceri Dietmar Claude/Clodo (personajul este în literatura de specialitate că că ar fi făcut parte, în tinereţe, din ”Fracţiunea Armatei Roşii”/RAF, care comitea acte teroriste pe teritoriul RFG, fondator al firmei de securitate SAS, cu servicii de protecţie în Germania, Franţa şi Rusia – vezi Jurgen Roth, „Schmutzige Demokratie”, 2016), care în anii ’90 locuia la Budapesta şi era şef de secţie în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a Ungariei şi care a petrecut circa 8 ani într-o închisoare ungurească (eliberat în 2011), fiindu-i atribuite şi legături cu diferite servicii de informaţii. Din declaraţiile lui Clodo (15.05.2016 ) rezultă că pe Moghilevici l-ar fi cunoscut prin nepotul lui Serghei Mihailov (”Mikhas” – unul dintre liderii grupului de crimă organizată al lui Solnţevo), pe care l-a întâlnit în Afganistan. Într-o mărturie scrisă, aflată în posesia The Insider, Dietmar Claude menţiona cum a stabilit o legătură de încredere cu Moghilevici, în baza căreia, acesta din urmă i-ar fi încredinţat, în perioada 1993-1996, sume de bani destinate unor personalităţi ungare, una dintre acestea fiind Sándor Pintér (ministrul de Interne al Ungariei), care la acea vreme lucra în poliţie, dar şi pentru Moghilevici (Dietmar a acordat un interviu postului austriac de televiziune ORF, în care a declarat că în acea perioadă Sándor Pintér încasa lunar câte 10.000 de mărci germane de la Moghilevici, ca poliţia ungară să închidă ochii la maşinaţiunile sale din Ucraina şi Rusia). De asemenea, Dietmar a mai declarat că a primit, în 1994, prin interpretul lui Moghilevici, o valiză cu circa un milion de mărci germane, aceasta fiind destinată unui tânăr. Dietmar a fost instruit să-i înmâneze valiza acelui tânăr în propriu său birou, valiza trebuind să fie deschisă chiar acolo, deoarece în spatele cărţilor era ascunsă o cameră video care înregistra schimbul. Pentru Dietmar, la vremea aceea, tânărul nu era decât ”unul dintre numeroasele personaje corupte cărora trebuia să le predea pachete cu bani” şi abia după alegerile parlamentare din Ungaria (2010) a realizat că acel tânăr era Orbán Viktor, valuta fiind destinată campaniei Fidesz.

Legat de acestea, Dietmar declara  pentru The Insider următoarele: „Spre regretul meu Orbán a devenit o marionetă care execută ordinele lui Putin”, adăugând că Moghilevici, în schimbul libertăţii sale, a predat acele casete compromiţătoare fostului director al FSB, Nicolai Patruşev. Ulterior (2013), Dietmar a reiterat aceste informaţii într-un interviu pentru jurnalista Antónia Rádi de la HVG (publicaţie ungară), care, după ce a consultat avocaţii publicaţiei, a decis să omită numele politicianului din textul articolului (inaccesabil momentan).

În ianuarie 2019, publicaţia ungară HVG a revenit asupra acestui subiect, titrând „Şi Orban apare în cartea despre legăturile cu Mafia rusească ale lui Putin şi Trump” (Este vorba despre: „House of Trump, House of Putin: The Untold Story of Donald Trump and the Russian Mafia”/Casa lui Trump, casa lui Putin: povestea nespusă privind Donald Trump şi Mafia rusească, publicată în august 2018 şi scrisă de jurnalistul american Craig Unger, în care sunt prezentate informaţii, dobândite în urma unor investigaţii, începând din 1970, privind legăturile dintre Donald Trump, Vladimir Putin şi Mafia rusească). HVG a citat din declaraţia lui Dietmar Claude/Clodo (2016) în care acesta spunea că a înregistrat momentul în care Moghilevici i-a trimis un milion de mărci germane lui Orbán pentru campania Fidesz, sumă despre care autorul cărţii, Craig Unger, a spus că ar fi ajuns la serviciile secrete ruseşti (acuzaţii respinse de Cancelaria premierului ungar în 2017).

Concluzia experţilor internaţionali este că ”Ungaria este un stat captiv al Federaţiei Ruse” şi un ”mijlocitor voluntar al demersurilor ruseşti subsumate conceptului <soft power>”, iar gesturile politice actuale ale Ungariei exced iniţiativei politice ”Eastern Opening”, care, la început, viza doar economia şi energia.

(va urma)

Articol de C. Ioana, absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expert LARICS pe problematica ungară.