Prorusul Viktor Orbán: bursier Soros, colaborator al Securităţii ungare, şef de „stat mafiot” (II). Bursa „partizanatelor Orbán”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: premierul Viktor Orban (dreapta) şi ginerele său, Istvan Tiborcz, devenit în scurt timp unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ungaria
Foto: premierul Viktor Orban (dreapta) şi ginerele său, Istvan Tiborcz, devenit în scurt timp unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ungaria

Cu ocazia alegerilor parlamentare din aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar şi pentru România şi Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realităţile politice din ţara vecină.

Nota redacţiei: Dreptul la replică transmis de OTP Bank poate fi citit la finalul textului.


Analiză realizată de C. Ioana*

Vom încerca să desluşim evoluţiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale şi echipa din jurul acestora. Astăzi vom vorbi bursa „partinazatelor Orbán” şi corupţia generalizată din sistem, pe plan intern, dar şi pe plan extern. În numerele viitoare vom prezenta dosarul cooperării cu poliţia secretă a lui Viktor Orban, dar şi dosarul cooperării continue a regimului Orban cu regimul Putin. Prima parte a acestui episod poate fi citită aici. Versiunea în limba engleză a textului poate fi citită AICI, iar versiunea în limba maghiară AICI. (LARICS).

Reţeaua internă: poligarhii „regimului Orbán”

Analiştii familiarizaţi cu funcţionarea regimului Orbán consideră că descrierea expertului ungar Bálint Magyar, privind actorii cheie ai statului mafiot din Ungaria, este aidoma realităţii.

Bálint Magyar a prezentat în lucrarea sa, ”Caracatiţa ungară - Statul mafiot post-comunist” (2013), actorii economico-politici ai Ungariei, pe care i-a numit „poligarhi”.

Viktor Orban

Poligarhii sunt cei care au obţinut averi nelegitime, ca membri ai clasei politice. Puterea lor politică este cunoscută, dar puterea lor economică şi averile lor au rămas ascunse. Aceştia folosesc, în general, ”oameni de paie”, iar banii lor sunt, adesea, ascunşi în fundaţii. Poligarhul principal fiind chiar premierul Orbán. Sub poligarhi se află clasa oligarhilor care şi-au început activitatea economică prin iniţiative comerciale legitime şi care, ca urmare a puterii lor economice, au dobândit putere politică. În statele post-comuniste, activităţile acestora sunt legale, dar modul în care dobândesc oportunităţi de afaceri, adesea, nu este legal, respectiv aceştia dobândesc avantaje faţă de concurenţii lor prin mijloace ilegale. Autonomia acestora este limitată şi depind parţial sau total de bunăvoinţa statului.

Viktor Orban

Oligarhii care ilustrează aceste categorii, respectiv reţeaua regimului Orban, se regăsesc între cei mai bogaţi oameni din Ungaria.

Potrivit Forbes 2021, în topul celor mai bogaţi 10 unguri, care consolidează cercul de influenţă al premierului Orbán Viktor se numără: 1. Mészáros Lőrinc şi familia sa (488,1 miliarde forinţi - 1,27 miliarde euro); 2. Csányi Sándor (467,9 miliarde forinţi – 1,22 miliarde euro); 3. Felesuti Zsolt (286,4 miliarde forinţi – 748 milioane euro); 4. Veres Tibor (282,9 miliarde forinţi – 739 milioane euro); 5. Rahimkulov Ruszlán (270,7 miliarde forinţi – 707,6 milioane euro); 6. Gattyán György (253,8 miliarde forinţi – 616,4 milioane euro); 7. Rahimkulov Timur (211,4 miliarde forinţi – 552,6 milioane euro); 8. Familia lui Demiàn Sàndor, care a decedat în 2018 (197,2 miliarde forinţi – 515,5 milioane euro); 9. Szíjj László (190,5 miliarde forinţi – 498 milioane euro); 10. Jellinek Dániel (189,2 miliarde forinţi – 494,6 milioane euro).

Viktor Orban

De asemenea, unul dintre proprietarii MET Holding, Garancsi István, care ocupă locul 16 în topul Forbes/2021, cu o avere de 100,8 miliarde de forinţi (263,5 milioane euro), este descris de media ungare drept noul Lajos Simicska (pe locul 41, în topul Forbes/2021, cu o avere de 39,2 miliarde de forinţi – 102,4 milioane de euro), în relaţia cu Orbán. Garancsi este considerat a fi unul dintre actualii lideri ai lui Orbán, implicat în conducerea următoarelor entităţi ungare: FC Videoton, CD-Ungaria Zrt., Magyar Természetjáró Szövetség/Asociaţia Ungară a Excursioniştilor, Market Építő Zrt.

Viktor Orban

Foto: Ginerele premierului Viktor Orban, István Tiborcz. Sursa: direkt36.hu.

Viktor Orban

O intrare de ultim moment în acest tip de topuri este ginerele premierului Viktor Orban, István Tiborcz, ajuns unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ungaria. István Tiborcz şi-a făcut debutul în topul celor mai bogaţi 100 de oameni de afaceri, pe locul 32. Potrivit evaluării presei ungare, el valorează 35 de miliarde de forinţi (107 milioane de euro) şi este cea mai tânără persoană de pe listă. Beneficiar de enorme fonduri europene şi protejat de justiţie, tânărul István Tiborcz este omul de afaceri din Ungaria cu cea mai dinamică creştere economică în ultimii ani. Cam de prin 2013, de când s-a căsătorit cu cu Rahel Orban, fiica premierului...

Foto: Miliardarul Megdet Rahimkulov, al 62-lea cel mai bogat om din Rusia.

Viktor Orban

Despre familia Rahimkulov, mai ales despre tatăl, Megdet Rahimkulov, s-a scris mult. Oligarhul rus, actualmente pe lista de sancţiuni a SUA, a fost şef la Gazprom Ungaria, este acţionar la cea mai mare bancă din Ungaria, Országos Takarékpénztár (OTP Group Plc.) din 2007. OTP Group controlează bănci nu numai din Ungaria, ci şi din Rusia (OTP Bank), Ucraina (OTP Bank), Slovacia (OTP Banka Slovensko)., Serbia (OTP banka Srbija), Croaţia (OTP banka Hrvatska), Muntenegru (Црногорска комерцијална банка – Banca Comercială Muntenegru), România (OTP Bank România SA) şi Slovenia (OTP Banka Slovenska). Principala companie petrolieră maghiară Magyar Olaj és Gázipari Részvénytársaság (MOL) este de asemenea în OTP, cu 8,57%. Megdet Rahimkulov, însuşi, este acţionar la MOL, unde statul deţine o cotă de aproximativ 33%.

România a fost mai vigilentă şi mai precaută. Aici, autoritatea de reglementare, Banca Naţională a României (BNR), a interzis preluarea Băncii Românească S.A. (deţinută de Banca Naţională a Greciei – NBG) de către OTP Bank România S.A. încă din 15 martie 2018. Potrivit ziarului Ziarul Financiar, „interdicţia autorităţii de reglementare este un caz fără precedent în istoria ţării”. „BNR a analizat foarte atent tranzacţiile dintre 2012 şi 2015 prin OTP Bank România, care au stârnit multe suspiciuni”, scrie Ziarul Financiar. Autoritatea de reglementare bancară din Bucureşti nu a oferit însă niciun detaliu. OTP se află în România din anul 2000, când a achiziţionat Robank şi Millennium Bank. Potrivit datelor pentru 2017, OTP deţine 2,2% din piaţa bancară din România. (Sursa aici)

OTP a intrat şi în Republica Moldova, unde a achiziţionat a treia bancă ca mărime din Republica Moldova – Mobiasbanca S.A. (Groupe Société Générale).

Corupţia generalizată din Ungaria

Potrivit rating-ului Transparency International/2018, Ungaria avea unul dintre cei mai slabi indicatori ai indicelui de percepţie a corupţiei/IPC dintre toate ţările UE (doar Bulgaria situându-se în urma sa), care indică nivelul de deteriorare a statului de drept şi a instituţiilor democratice (aici şi aici).

Conform Euronews, Ungaria a fost cea mai sancţionată ţară pentru fraudă care implică bani UE, în perioada 2016-2020, 2,2% din plăţile efectuate în această perioadă au făcut obiectul unei cereri de corecţie, de peste şapte ori media UE, aşa cum arată raportul anual al biroului antifraudă al UE/OLAF/2021.

În 2018, OLAF anunţa că Ungaria ar trebui să ramburseze 51 de milioane de dolari din fondurile UE, care au fost direcţionate către compania Elios Zrt., care se află în

proprietatea ginerelui premierului ungar, Tiborcz István. Firma ginerelui lui Orban a făcut obiectul unei anchete OLAF care a vizat costurile asociate sistemului de iluminat stradal, furnizate de firma Elios Zrt. şi care au fost cu aproape 50% peste preţul pieţei.

Companiile de familie ale lui Mészáros Lőrinc s-au îmbogăţit cu ajutorul fondurilor UE în perioada 2010 - 2017, potrivit jurnaliştilor ungari de investigaţie de la Atlatszo.hu. Conform datelor din documentele de achiziţii publice, diversele companii ale Mészáros Lőrincék au câştigat o licitaţie în valoare totală de 476 miliarde de forinţi (1,2 miliarde euro), la sfârşitul anului 2017. 83% din această sumă, respectiv 396 miliarde de forinţi (1,03 miliarde euro), au provenit din fonduri UE.

Viktor Orban

Reţeaua externă a regimului Orbán. Fondul Bethlen Gábor

Vicepremierul Zsolt Semjén şi Árpád János Potápi - secretar de stat pentru comunităţile maghiare din străinătate - au prezentat principalele rezultate ale politicii pentru comunităţile maghiare din străinătate la sesiunea plenară a Conferinţei permanente maghiare şi a diasporei maghiare Consiliul din noiembrie 2020. Cu această ocazie, oficialii au precizat că politica pentru comunităţile maghiare din străinătate vizează patru obiective:

  • unificarea naţiunii maghiare în temeiul dreptului comun;
  • consolidarea identităţii maghiare;
  • intensificarea relaţiilor cu organizaţiile maghiare din străinătate;
  • dezvoltarea economică a comunităţilor maghiare de peste hotare.

Demersurile la nivel internaţional cele mai importante pentru extinderea drepturilor minorităţii maghiare au fost:

1. în România, reprezentanţi ai UDMR au fost aleşi în funcţii de conducere la nivelul Parlamentului European şi al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei;

2. Lorant-Gyorgy Vincze a fost ales vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri constituţionale al Parlamentului European (25.05.2021).

3. Iuliu Winkler este vicepreşedinte al Comisiei de Comerţ Internaţional (INTA) a Parlamentului European (2014 - prezent)

4. membri UDMR care fac parte din delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei: Csoma Botond, Nagy Szabolcs. De menţionat că Csomo Botond este şi secretar al Comisiei de Control SRI, adică un personaj de încredere al Budapestei are acces la informaţii despre activitatea SRI din funcţia respectivă;

5. s-au intensificat demersurile de colectare de Semnături pentru ICE – MSP; FUEN a continuat promovarea ICE – MSP; 10.01.2020 – semnăturile de susţinere a ICE – MSP au fost înregistrate în sistemul online al Comisiei Europene;

6. anul 2020 a fost desemnat ”Anul Coeziunii Naţionale”, în cadrul acestui demers au fost organizate campanii de strângere de semnături;

7. subsecvent ”Anului Coeziunii Naţionale” au fost stabilite următoarele obiective: campanie de colectare de semnături, sub auspiciile Uniunii Mondiale a Maghiarilor şi a Societăţii Trianon; plan de acţiune pe baza a 7 puncte a organizaţiei Mi Hazank; momente comemorative, acţiuni dedicate celebrării a 100 de ani de Trianon;

8. 2021 a fost denumit „Anul repornirii/relansării naţionale”.

Resurse financiare de la stat - Fondul Bethlen Gábor

Conform mediilor jurnalismului de investigaţie (februarie 2021): Átlátszó (Ungaria), Átlátszó Erdély (România), Center for Investigative Journalism of Serbia (Serbia), Investigatívne centrum Jána Kuciaka (Slovacia), Oštro (Croaţia), grantul  fondului Investigative Journalism for Europe/IJ4EU, în ultimii 10 ani, Guvernul ungar a furnizat subvenţii în valoare de circa 670 de milioane de euro pentru diverse entităţi ale minorităţilor maghiare din străinătate, cu ajutorul unui fond guvernamental ungar în valoare totală de peste 1,4 miliarde de euro, respectiv Fondul Bethlen Gábor/Bethlen Gábor Alap/BGA, finanţând indirect: partide politice, ONG-uri, mass-media, biserici, sute de milioane de forinţi de la BGA au mers la facilităţile de fotbal din Slovacia, Slovenia, Serbia, România şi Croaţia, etc.

Concluzia specialiştilor este că transparenţa deciziilor de subvenţionare a acestui fond este discutabilă, neexistând o bază de date publică unică, centralizată, uşor de căutat şi actualizată, care să ofere informaţii clare şi lizibile despre proiectele finanţate din banii contribuabililor.

Din documentele publice recente privind deciziile de finanţare ale Fondului Bethlen Gábor, existente în consemnările instituţiilor naţionale de profil, putem trage cîteva concluzii cu privire la fiecare ţară în parte.

Foto: Apropiaţii Guvernului Orban din rândul minorităţilor maghiare din ţările de proximitate

Viktor Orban

Slovacia

Organizaţiile cu legături cu politicienii slovaco-maghiari au primit bani de la Guvernul ungar, potrivit Centrului de Investigaţii Jan Kuciak (ICJK), deşi legislaţia slovacă interzice finanţarea partidelor politice din străinătate.

Tabăra Gombasek este de ani de zile un festival de muzică anual şi un forum intelectual pentru dezbateri despre starea comunităţii maghiare din Slovacia.

În Slovacia, milioane de euro din Ungaria au fost direcţionate către FC DAC Dunajská Streda, un club de fotbal deţinut de vechiul prieten al lui Orbán, Oszkár Világi şi către Academia de fotbal DAC, coordonată de fiica lui Világi a primit bani de la BGA.

 De asemenea, Clubul de fotbal din Dunajská Streda este de mulţi ani un simbol al maghiarilor din Slovacia, iar mass-media minorităţii maghiare din Slovacia este un alt domeniu de interes pentru guvernul maghiar.

Unele organizaţii din spatele portalurilor şi revistelor finanţate sunt pe „Lista instituţiilor de importanţă naţională” ale guvernului maghiar, astfel primesc zeci de milioane de forinţi în fiecare an. În mass-media maghiară din Slovacia Partidul Comunităţii Maghiare/Magyar Közösség Pártja/MKP ocupă tot mai mult spaţiu, al cărui preşedinte este Forró Krisztián.

Potrivit informaţiilor furnizate de Oficiul de Statistică din Slovacia, promovate pe canale de limbă engleză, în 2020, 447.932 de cetăţeni slovaci şi-au declarat cetăţenia maghiară, ceea ce reprezintă 8,20% din populaţia slovacă, majoritatea acestor maghiari locuind în regiunile Nitra şi Trnava. La recensământul din 2011, cele mai multe persoane de naţionalitate maghiară locuiau în Komárno, Dunajská Streda şi Bratislava.

Datele recente din media locale arată că minoritatea maghiară din Slovacia are o poziţie moderată din punct de vedere politic, deşi presa slovacă a vehiculat că Orban Viktor a fost preocupat să alimenteze resentimente în rândul etnicilor maghiari de pe teritoriul Slovaciei, în timp ce furniza bani de la bugetul de stat pentru proiecte de susţinere a: şcolilor, bisericilor, stadioanelor de fotbal, entităţilor media de limbă maghiară şi evenimentelor culturale.

Liderii Most-Hid. Sursa: cas.sk3.

Viktor Orban

La nivel de reprezentare politică, informaţiile publice arată că singurul partid maghiar din Parlamentul slovac Most-Hid a obţinut 11 locuri, respectiv 6,62% din voturi, în 2016, devenind parte a coaliţiei de guvernare condusă de partidul populist SMER-SD.

La fel şi Magyar Közösség Pártja, care a apărut chiar înainte de termenul limită pentru depunerea listelor electorale, prin fuziunea cu: Strana maďarskej komunity/SMK şi a două mişcări recent formate, Maďarské fórum şi Slovenská pospolitosť.

Media slovace au anunţat că trei partide neparlamentare ale minorităţii maghiare, respectiv Magyar Közösség  Pártja –  preşedinte Forró Krisztián, Most-Híd – preşedinte  Solymos László şi mişcarea Összefogás/ Spolupatričnosť – preşedinte Mózes Szabolcs, vor semna (20.08.2021) o declaraţie privind înfiinţarea unui partid comun.

În context, Mózes Szabolcs preşedintele mişcării mişcarea Összefogás/  Spolupatričnosť a declarat că mişcarea  pe care o conduce va fi redenumită ”Alianţa”.

Serbia

Sprijinul guvernului ungar în Serbia se observă prin cenzura la scară largă în mass-media minorităţii maghiare, căreia i se livrează doar ce doreşte Budapesta să afle.

RTV Pannon – director general István Bodzsoni, cea mai mare companie de presă maghiară din Serbia, a primit peste 9 milioane de euro, din 2012 şi circa 4,5 milioane de euro în 2019.

Fondurile BGA au fost destinate celui mai vechi cotidian sârbesc de limbă maghiară, Magyar Szó, celui mai vechi săptămânal Hét Nap şi altor entităţi media. Cele trei entităţi media nu-l critică pe Orbán viktor, pe partidul politic Alianţa maghiarilor din Voivodina, partidul politic etnic maghiar, SVM şi fondatorul acestuia, Consiliul Naţional al Minorităţii Etnice Maghiare, dar transmit adesea declaraţii ale acestor instituţii.

Magyar Szó Online - Vajdaság - Magvető-gála Kúlán
Magyar Szó Online - Vajdaság - Magvető-gála Kúlán

Guvernul lui Orbán se bazează şi pe biserică pentru a-şi transmite mesajele în comunitatea maghiară din Serbia. Din 2011 până în 2020, Ungaria a plătit 7,3 milioane de euro comunităţilor religioase. Au renovat biserici, au construit grădiniţe adiacente clădirilor religioase, precum şi şcoli şi cămine creştine.

Înainte de alegerile din 2018 din Ungaria, Dolinszky Gábor, episcopul adjunct al Bisericii Creştine Evanghelice din Serbia, a participat la un  eveniment public alături de membrii partidului SVM. Potrivit cotidianului Magyar Szó, Dolinski le-a spus maghiarilor cu dublă cetăţenie că au datoria de a vota la alegeri pentru tot ceea ce a făcut ţara lor de origine pentru ei în „termeni materiali, economici şi spirituali”. El şi-a sfătuit apoi compatrioţii să solicite sprijin financiar şi că, după primirea banilor, nu va exista nicio dilemă cine cu cine va vota.

Guvernul lui Orbán este, de asemenea, un partener apropiat al celui mai puternic partid politic maghiar din Serbia - Uniunea Maghiarilor din Voivodina/Vajdasági Magyar Szövetség/VMSZ, al cărui preşedinte este Pásztor István. Din cauza restricţiilor legale, VMSZ nu poate accepta bani  de la guvernul ungar, dar astfel de restricţii nu există pentru fundaţia pe care partidul a înfiinţat-o, respectiv Fundaţia Karolj Biro/ Bíró Károly Alapítvány, care a primit 1,4 milioane de euro de la bugetul ungar pentru a cumpăra o casă în stil Art Nouveau, în care şi-au stabilit sediile trei organizaţii ale minorităţii maghiare.

Zona provinciei autonome Voivodina are o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori, dintre care majoritatea sunt sârbi (66,76%). Următorul grup etnic ca dimensiune este minoritatea maghiară (13%). Zona are statut autonom, iar maghiarii au propriul lor consiliu national/Magyar Nemzeti Tanács.

Croaţia

Guvernul ungar îşi extinde influenţa în această ţară prin finanţarea, preponderant, a Comunităţii Democrate a Maghiarilor din Croaţia/ Horvátországi Magyarok Demokratikus Közössége/HMDK şi a organizaţiilor asociate.

Preşedintele HMDK este Róbert Jankovics, care este, de asemenea,  membru al Parlamentului croat, reprezentând minoritatea maghiară. Alegerea sa din 2016 a fost înconjurată de acuzaţii de luare de mită în schimbul alegătorilor şi a urmat o anchetă. În 2019, două persoane au fost condamnate în prima instanţă judecătorească pentru mituirea croaţilor non-maghiari pentru a se declara maghiari şi să voteze pe lista candidatului HMDK Jankovics. În intervalul  2011 - 2020, BGA a acordat subvenţii organizaţiilor croate în valoare totală de aproximativ 26,2 milioane de euro.

BGA a acordat 9,5 milioane de euro organizaţiilor asociate HMDK, cum ar fi: Europa AP, Forumul Profesorilor Maghiari/Horvátországi Magyar Pedagógusok Fóruma şi Centrul Maghiar de Educaţie şi Cultură/Horvátországi Magyar Oktatási és Művelődési Központ. Toate acestea menţin legături strânse cu HMDK prin membrii lor de conducere.

În 2017, a fost înfiinţată în Croaţia, fundaţia Economica Hungarica/ Economica Hungarica Alapítvány, al cărei preşedinte este Palizs-Tóth Hajnalka. Fundaţia funcţionează în conformitate cu strategia HMDK pentru dezvoltare economică şi rurală şi oferă fonduri cetăţenilor croaţi de origine maghiară pentru achiziţionarea de clădiri şi terenuri sau înfiinţarea unei afaceri. În trei ani Economica Hungarica a acordat fonduri pentru 783 de entităţi, dintre care şase persoane au achiziţionat case de locuit, iar 30 de companii au cumpărat 82 de hectare de teren agricol.

În 2020, BGA şi-a extins portofoliul de finanţare pentru fotbal în Croaţia prin aprobarea sumei de 700.000 euro prin Europa AP pentru sprijinirea şi dezvoltarea Várdaróc FC, un mic club de fotbal dintr-un sat cu o populaţie de 630 de locuitori. Finanţarea Várdaróc FC a venit după ce BGA a aprobat deja aproximativ 16,1 milioane de euro în ultimii trei ani pentru construcţia a 8 terenuri de fotbal şi a unui stadion pentru Şcoala de Fotbal FC Osijek/Škola nogometa NK Osijek, care este încă în construcţie. Osijek FC este deţinut în prezent de László Szíjj, unul dintre cei mai bogaţi  oameni de afaceri unguri cu legături la nivelul Guvernului ungar.

Slovenia

Deşi era planificat să fie construit până la sfârşitul anului 2019, infrastructura fotbalistică din localitatea Lendava (fosta Dolnja Lendava), inima comunităţii maghiare din Slovenia, aşteaptă în continuare utilajele de construcţii. Până în octombrie 2020, un singur teren de fotbal cu gazon artifical lângă un liceu bilingv din Lendava era finalizat şi funcţional.Dar până la sfârşitul anul 2020, BGA aprobase deja circa 10,4 milioane de euro în bani pentru proiectul Academiei de fotbal FC Nafta 1903, aflată în prezent pe locul 5 în Liga a 2-a a Sloveniei.

Deşi BGA a efectuat o serie de plăţi către acest club de fotbal în valoare de cel puţin 5,7 milioane de euro, datele publice ale fondului privind plăţile contractuale arată o singură plată în 2019 în valoare de 300 de milioane de forinţi (aproximativ 430.000 de euro). Conform datelor şi documentelor privind deciziile de subvenţionare ale BGA, 60% din toate fondurile destinate organizaţiilor slovene au fost direcţionate către FC Nafta 1903, cel puţin 10,4 milioane de euro. O jumătate din aceşti bani au fost alocaţi clubului printr-o singură decizie semnată la 27.12.2020, prin care au fost aprobate alte proiecte în valoare de 2,1 milioane de euro către Comunitatea Naţională a Autoguvernării  Maghiare Pomurje /Muravidéki Magyar Önkormányzati Nemzeti Közösség/MMÖNK, din Lendava, al cărei preşedinte este Ferenc Horváth. MMÖNK a primit mai mult de o treime din totalul fondurilor de proiect de 17,4 milioane de euro care erau destinate pentru Pomurje începând din 2011. Dintre acestea, 97% din subvenţii au fost alocate în perioada 2016 - 2020. Rapoartele anuale ale MMÖNK pentru unii dintre cei mai fructuoşi ani relevă faptul că de multe ori au fost plătite granturi ungare substanţiale la sfârşitul anului, dar au fost destinate anului sau anilor următori. MMÖNK a declarat pentru Centrul de journalism de investigaţie din regiunea adriatică, Oštro, că nu poate influenţa termenele de plată ale BGA.

Austria

Asociaţia non-profit „Wiener Ungarischer Schulverein“/Asociaţia şcolii maghiare din Viena este o organizaţie nonprofit a fost înfiinţată în 1926 şi are două domenii principale de activitate:

  • sprijină minoritatea maghiară din Austria prin activitate de formare lingvistică (limba maternă), precum şi activităţi culturale şi tradiţionale;
  • derulează proiecte din diverse domenii, susţine o grădiniţă bilingvă (germană / maghiară) deschisă la Viena, găzduieşte asistenţi Comenius şi participanţi Erasmus etc.

Despre reţeaua Orbán din România am scris deja în primul rând aici, dar şi aici, aici şi aici.

(Va urma. În episodul viitor, LARICS va prezenta pe larg relaţiile regimului Orbán cu Rusia şi China)

*C. Ioana este absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expertă LARICS pe chestiunea maghiară.


DREPT LA REPLICĂ DIN PARTEA OTP BANK:

Dorim să aducem câteva clarificări cu privire la analiza publicată astăzi, 14 martie, pe adevarul.ro:

  • OTP Bank publică pe site-ul său o listă a tuturor acţionarilor săi cu peste 5% din deţinere, Medget Rahimkulov (sau orice companie deţinută de acesta) nu se numără printre acţionari. Aceasta înseamnă că afirmaţia din articol referitoare la includerea domnului Medget Rahimkulov în structura de acţionariat a OTP Bank este falsă, iar folosirea imaginii sale este înşelătoare, deoarece nu mai are o legătură directă cu OTP Bank de mult timp.
  • OTP Bank (OTP Group) este o companie cotată la bursă, fiind listată la Bursa de Valori din Budapesta din anul 1995.
  • Structura de acţionariat a grupului OTP este diversă. OTP Bank nu are în structura sa vreun acţionar cu sau peste 10% din acţiunile sale. La acest link, oricine poate vedea structura actuală de acţionariat: https://www.otpbank.hu/portal/en/IR/Shares/OwnershipStructure
  • Grupul Kafijat, care deţine 7% din acţiunile OTP sunt deţinute de Ruslan şi Timur Rahimkulov, ambii cetăţeni maghiari. Nu există membri nici în Consiliul de Administraţie, nici în Consiliul de Supraveghere, delegaţi sau asociaţi cu Kafijat Group sau familia Rahimkulov.
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite