Scântei după eşecul privatizării CFR Marfă: Gruia Stoica vrea toţi banii înapoi, plus daune. Mănescu analizează menţinerea garanţiei de către stat
0
Ministerul Transporturilor plănuieşte să nu-i mai dea înapoi lui Gruia Stoica suma de 10 milioane de euro depusă ca garanţie. Proprietarul GFR: „E obligatoriu să ne recuperăm toţi banii“.
Cu toate prevederile normative care trasau calea amiabilă de încetare a privatizării CFR Marfă, părţile implicate – adică Ministerul Transporturilor şi Grup Feroviar Român – dau semne că sunt încă departe de a cădea la pace.
Ministerul, prin vocea Ramonei Mănescu, a anunţat luni seara că „analizează posibilitatea sau oportunitatea menţinerii garanţiei de către stat“ (adică de a nu mai restitui cele 10 milioane de euro depuse de investitorul privat).
În replică, Gruia Stoica, proprietarul GFR, a spus ieri că a solicitat „restituirea de urgenţă“ a garanţiei de 10 milioane de euro, dar şi deblocarea celor 20 de milioane de euro din contul escrow deschis acum două săptămâni la Banca Transilvania. Gruia Stoica a mai adăugat că ia în calcul solicitarea de daune Ministerului Transporturilor, costurile suplimentare suportate de GFR ridicându-se la câteva milioane de euro.
Garanţia, valabilă până în ianuarie 2014
„Ministerul Transporturilor are la dispoziţie două zile lucrătoare pentru a transmite agentului de escrow un ordin de deblocare a sumei de 20 de milioane de euro. În baza acestei notificări, fondurile vor fi deblocate de bancă în contul cumpărătorului. Pentru garanţia de 10 milioane nu este niciun termen, însă atât timp cât este evident că nu s-a încălcat nicio clauză de către cumpărător, trebuie să pună la dispoziţia acestuia suma în cel mai scurt timp. Scrisoarea de garanţie este valabilă până în ianuarie 2014, dar tranzacţia nemaiavând loc, nu are rost să mai existe“, a declarat Laura Mocanu, consultantul juridic al GFR.
Mă surprinde declaraţia ministrului privind posibilitatea menţinerii garanţiei de 10 milioane de euro, cred că este o declaraţie făcută din cauza presiunilor create. Este obligatoriu să ne recuperăm toţi banii, a declarat Gruia Stoica.
Privatizarea ar putea fi continuată
Proprietarul GFR a mai spus că ia în calcul solicitarea unei ordonanţe preşedinţiale în justiţie pentru a se continua procesul de privatizare.
„O ordonanţă prin care să adaptăm Hotărârea de Guvern (n.n.- în baza căreia s-a desfăşurat procesul de privatizare) la normele europene“. De asemenea, proprietarul GFR a mai spus că „dacă privatizarea va mai avea loc de 100 de ori, atunci de 100 de ori voi participa, pentru că este vorba de ţara mea“.
Reprezentanţii GFR au fost invitaţi luni la sediul Ministerului Transporturilor pentru a fi informaţi că nu pot face plata întrucât nu au fost respectate mai multe clauze suspensive. Clauzele prevedeau obţinerea avizului de la Consiliul Concurenţei şi a acordului finanţatorilor interni şi externi pentru modificarea structurii acţionariatului CFR Marfă. Referitor la deţinerile CFR Marfă, Gruia Stoica a precizat că 7 din 12 bănci nu şi-au dat acordul pentru modificarea structurii acţionariatului.
Cristian Ghibu, acarul Păun
Ramona Mănescu, ministrul Transporturilor, a ţinut să precizeze, luni seara, după eşuarea privatizării CFR Marfă, că responsabilitatea în acest proces i-a revenit secretarului de stat Cristian Ghibu.
„Ministerul Transporturilor l-a învestit cu responsabilitatea de a conduce această comisie de privatizare pe domnul sectretar de stat Cristian Ghibu, cel care a şi semnat contractul de privatizare cu câştigătorul licitaţiei în septembrie 2013“, a precizat Mănescu.
Cristian Ghibu a fost numit secretar de stat în luna ianuarie la propunerea fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu.
Cristian Ghibu (45 de ani), susţinut de PNL şi, în special, de Relu Fenechiu, a fost numit în mai 2012 director general al CFR SA. Înainte de asta, el a fost director adjunct al Direcţiei de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat din Primăria Iaşi, după ce în intervalul 2007-2009 a condus Regionala Iaşi a CFR. Surse oficiale au declarat în urmă cu o lună pentru Mediafax că premierul Victor Ponta îl va elibera din funcţie pe Cristian Ghibu, la solicitarea ministrului Mănescu.
Alte privatizări eşuate
Vânzarea Cupru Min, circul de la licitaţia pentru Oltchim şi listarea a 9,84% din Petrom sunt principalele eşecuri înregistrate în ultimii doi ani de către statul român în programul de privatizări, impus de către Fondul Monetar Internaţional (FMI). La acestea se adaugă şi situaţia Aversa, privatizare declarată de succes de către Ministerul Economiei, dar contestată în instanţă de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), fostul AVAS.
Prima în linie cronologică a fost tentativa fostului ministru al Economiei Ion Ariton de a vinde pe bursă 9,84% din acţiunile Petrom, în vara anului 2011. Statul urma să încaseze 610 milioane de euro pentru cele 5,57 miliarde de acţiuni în cazul în care vânzarea s-ar fi făcut la preţul maxim, situat cu 15% peste cotaţiile bursiere, şi 485 de milioane de euro în cazul în care tranzacţiile s-ar fi făcut la preţul minim.
Problema este că preţul cerut era mult prea mare faţă de cât ar fi fost dispuşi investitorii să ofere, iar OMV şi Fondul Proprietatea au anunţat că nu doresc să achiziţioneze titluri suplimentare. Concomitent, în acel moment au început îngrijorările în privinţa situaţiilor financiare ale Italiei şi Spaniei, astfel că apetitul investitorilor a fost şi mai mic.
Ca să dreagă busuiocul, Ion Ariton, ministrul de atunci al Economiei, a declarat că „a ţinut de preţ şi bine a făcut“, iar fostul premier Emil Boc a afirmat că România nu este disperată să vândă la orice preţ.
Roman Copper, firmuliţa de apartament
Vânzarea Cupru Min a pus şi ea nervii la încercare: în urma licitaţiei derulate în martie 2012, canadienii de la Roman Copper au câştigat în faţa gigantului australian OZ Minerals oferind 200,77 milioane de euro.
Numai că firmuliţa în cauză nu a fost de acord să depună garanţii de mediu în valoare de 32,27 milioane de euro şi nici să plătească cei 200 de milioane de euro la 30 de zile după avizul Consiliului Concurenţei. Statul român se judecă şi acum cu investitorii. Cupru Min deţine licenţa pentru exploatarea zăcământului de la Roşia Poieni, unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale ţării.
Circ la Oltchim
Privatizarea a fost dusă pe noi culmi odată cu circul de la Oltchim, proces de vânzare derulat în luna septembrie a anului trecut. Licitaţia a fost câştigată de către Dan Diaconescu, care a oferit 203 milioane de lei pentru 54% din acţiunile combinatului.
Realizatorul TV a bătut Europa în lung şi în lat în căutare de investitori şi parteneri şi, cum nu a găsit, afacerea s-a încheiat apoteotic cu Dan Diaconescu descărcând trei milioane de euro din conturile sale personale într-o serie de saci de bani depuşi în curtea Ministerului Economiei, „pentru salariile muncitorilor“. Câteva luni mai târziu, în ianuarie, Oltchim a intrat în insolvenţă.
Aversa, între privatizare şi imobiliare
Vânzarea fabricii de pompe Aversa a generat o altă controversă. Consorţiul Benevo-Autoplast a câştigat licitaţia pentru activele companiei, inclusiv 10 hectare de teren în zona Obor, oferind 17,3 milioane de euro fără TVA şi promiţând că menţine activitatea cel puţin trei ani cu 200 de angajaţi.
Numai că AAAS spune că respectivul consorţiu nu a anunţat unde doreşte să mute producţia şi intenţionează să atace în justiţie decizia. Benevo a mai achiziţionat anterior şi platformele industriale ale Vulcan şi Textila Dacia, urmând să construiască pe acestea centre comerciale. În cazul în care consorţiul nu-şi respectă promisiunile va pierde garanţia de participare de 5,1 milioane de euro, va fi obligat să plătească despăgubiri de 50% din preţul de pornire, iar activele se întorc la stat.
Mai multe despre privatizarea CFR Marfă
Privatizarea CFR Marfă a eşuat. După trei ore de negocieri, GFR şi comisia de privatizare nu au ajuns la niciun acord Procesul de privatizare a CFR Marfă a eşuat după ce reprezentanţii Grup Feroviar Român (GFR) şi membrii comisiei de privatizare din Ministerul Transporturilor nu au ajuns la niciun acord privind transferul de acţiuni în proprietate privată.
EDITORIAL: Semnificaţia eşecului privatizării CFR Marfă Nu că mi-aş fi făcut cine ştie ce iluzii. Constat doar, pentru a "n" oară, că aproape tot ce atinge statul se usucă. În ciuda contextului internaţional dificil, de-ar fi să menţionăm doar criza financiară din America, guvernele României merg inconştient spre prăpastie.
Băsescu, despre privatizarea CFR Marfă: Prim-ministrul nu ar trebui să se teamă dacă a respectat legea Administraţia prezidenţială a reacţionat după afirmaţia premierului Victor Ponta, potrivit căreia funcţionarii statului s-ar teme deoarece preşedintele României ar fi dat ordin să fie anchetaţi de către DNA. Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al lui Traian Băsescu, notează că niciun funcţionar al statului nu ar trebui să se teamă de justiţie dacă a respectat legea.
EXCLUSIV Privatizarea CFR Marfă: ce condiţii contractuale şi-au asumat, dar nu au îndeplinit instituţiile statului Lipsa unei poziţii clare de la Consiliul Concurenţei, întârzierea conversiei în acţiuni deţinute de stat asupra CFR Marfă şi lipsa avizului pe care Ministerul Transporturilor trebuia să-l obţină de la finanţatorii societăţii pentru schimbarea structurii acţionariatului sunt principalele piedici în calea privatizării transportatorului feroviar. Piedici puse de stat, nu de investitorul desemnat câştigător al licitaţiei de privatizare.
EXCLUSIV Negocieri dure pe CFR Marfă: comisia de privatizare vrea ca Gruia Stoica să plătească fără ca ministerul să-şi fi îndeplinit obligaţiile din contract În urma discuţiilor purtate timp de câteva ore astăzi, la Ministerul Transporturilor, au rezultat mai multe variante de lucru care converg către ideea ca ministerul să primească banii fără a-şi îndeplini obligaţiile.
Se încarcă comentariile...
