România, între un tsunami economic și o simplă zgâlțâială. Avertismentul unui economist de la UBB
0Ultimii ani au adus o serie de turbulențe în economia mondială, care au culminat cu căderile unor bănci în SUA și Europa. Ce se întâmplă cu economia României, explică pentru „Adevărul” macroeconomistul Liviu Deceanu, profesor și cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj.
Furtuna perfectă care i-a traumatizat pe bancheri ar putea duce la complicații în Statele Unite ale Americii și în Vestul Europei, dar criza încă mai poate fi evitată. În schimb, dacă multe dintre țările din Occident vor avea cel mai probabil recesiune, România va continua să se mențină pe plus, cel puțin în următoarea perioadă, crede profesorul Liviu Deceanu.
„Deşi ultimii ani au fost plini de provocări pentru economia mondială, şi evident, şi cea românească, putem remarca rezilienţa neaşteptată a economiei autohtone, care s-a comportat mai bine decât credeam noi economiştii. Anul 2023 pare să aducă premise pentru rezultate mulţumitoare. Cu toate acestea, climatul de incertitudine se menţine, în special din cauza războiului din Ucraina, iar pericolul inflaţionist nu a trecut”, spune Deceanu.
Deși economia României a rezistat până acum bine unor șocuri, asta nu înseamnă că situația este roz sau că au fost depășite toate problemele, iar în acest moment nu ar exista niciun risc. Din contră, avertizează profesorul.
„Există și câteva probleme ale economiei românești, după cum urmează: Economia autohtonă beneficiază de prognoze relativ satisfăcătoare, în vreme ce economiile vestice se pregătesc pentru decelerare / recesiune. Explicaţia rezidă în buna evoluţie a PIB-ului în ultimele trimestre, precum şi în creşterea consumului privat şi a investiţiilor. Totuşi, nu trebuie să devenim hiper-optimişti, cu atât mai mult cu cât această creştere este bazată în mare măsură pe consum, iar presiunile inflaţioniste nu au fost depăşite total”, spune Liviu Deceanu.
Pensiile speciale, economia subterană și încasările reduse din TVA biciuiesc bugetul de stat
Chiar dacă e de părere că România nu traversează în prezent o perioadă de criză economică, Liviu Deceanu are câteva remarci. Dar veștile nu ar fi neapărat bune, după cum se poate vedea.
„Primele luni din 2023 au adus statului încasări mai reduse din TVA şi impozit pe profit, şi, în pofida acestui context preocupant, aproape 100.000 de noi locuri de muncă în aparatul de stat au fost scoase la concurs; considerăm că, în acest context, ar fi de preferat o atitudine mai responsabilă. Problema delicată a pensiilor speciale rămâne nerezolvată, până şi sfaturile Băncii Mondiale în acest sens fiind relativ vagi. România continuă să fie unul dintre statele UE cu economia subterană cea mai dezvoltată, de aproximativ o treime din PIB (în vreme ce media UE este de sub 20% din PIB)”, subliniază Deceanu.
La toate aceste remarci, el adaugă și observația că dezvoltarea economiei autohtone se realizează în mare măsură acompaniată de îndatorare şi deficit. „Un astfel de model de dezvoltare nu este acceptabil pe termen lung, iar abordarea trebuie schimbată. În utimul sfert de secol deficitul acumulat se ridică la aproximativ 128 miliarde euro (conform datelor Eurostat), ceea ce este mult prea mult”, e semnalul de alarmă tras de economistul român.
De altfel, probleme precum cea a inflației nu reprezintă un aspect particular. Începând cu 2021, dar mai ales din 2022, economiile țărilor din Europa, dar și cea a SUA, au fost supuse unor presiuni inflaționiste nemaiîntâlnite în ultimele decenii.
„Problema inflaţiei nu este încă una de domeniul trecutului, iar ţintirea sa, la fel; recent, Fed-ul a ridicat dobânda de referinţă de la 4,75% la 5% (inflaţia pe februarie cifrându-se în SUA la 6%), iar BCE a majorat dobânda de referinţă cu 50 puncte de bază (în zona Euro, inflaţia este undeva în zona 8,5%, mult peste clasica ţintă de 2%)”, adaugă profesorul clujean.
Chiar dacă presiunile inflaţioniste s-au mai domolit, oficialii BCE iau în calcul diverse ipoteze de lucru, printre care şi alte potenţiale creşteri ale ratelor dobânzii, însă astfel de acţiuni sunt riscante în contextul actual, marcat de o creştere economică în suferinţă şi, recent, de anumite sincope în sectorul bancar european (SVB, Signature Bank, Credit Swiss).
„Dilemele băncilor centrale persistă, fine tuning-ul este tot mai greu de realizat, deşi doamna Lagarde sublinia că există instrumente specifice pentru ambele probleme – rata dobânzii pentru ţintirea inflaţiei, şi mecanismele de asistenţă pentru bănci”, indică Deceanu.
Ce a lovit băncile
El a explicat și motivele care au dus la criza sistemului bancar din SUA, care a molipsit apoi Europa și Japonia și a gripat bursele din întreaga lume.
„Desigur, problemele bancare din SUA par a fi unele specifice unor bănci (mai ales cele dedicate capitalului de risc), care nu sunt de tip clasic, iar parte din cauze ţin de erori de management. E drept, se adaugă şi problema titlurilor de stat (parte a activelor acestor instituţii), care s-au depreciat puternic în contextul creşterii marcante a dobânzilor.
Politicile monetare uneori eronate (banii prea ieftini, dobânzile prea mici) au completat în ultimii ani un tablou care a amorsat această situaţie dificilă, însă nu catastrofală – este nevoie de luciditate şi de analize făcute la rece, nu de paralele exagerate cu criza din 2008”, punctează Liviu Deceanu.
Inflația dă mari bătăi de cap și în România. Inflația, deficitul excesiv de cont și creșterile unor taxe într-o perioadă atât de tulbure sunt tot atâtea electroșocuri pentru economia României. Până acum, autoritățile nu au găsit soluțiile.
„La noi în ţară, inflaţia nu scade în ritmul în care ne-am fi dorit. Luna trecută, februarie, a fost anunţat un nivel încă preocupant – 15,5%. Deficitul excesiv, datoria în creştere, nu fac decât să potenţeze dezechilibrele, iar unele măsuri populiste sunt total inoportune în prezent. Aproape 100 de miliarde de lei s-au alăturat datoriei publice deja existente anul trecut, iar nevoia de responsabilitate din partea guvernanţilor este evidentă”, remarcă Deceanu.
Ce vești bune avem
Pe acest fond cenușiu, cu nori de furtună adunați și cu tunete și fulgere, există și anumite aspecte pozitive.
„Un aspect pozitiv de subliniat, aşa cum arată şi Romanian Economic Monitor (FSEGA/UBB), este faptul că economia României, la fel ca cea europeană, au reuşit să identifice modalităţi de înlocuire a bunurilor şi serviciilor afectate de conflictul din Ucraina (în special este vorba de produse energetice). Această evoluţie a redus presiunile de pe piaţa mărfurilor şi, pe cale de consecinţă, a făcut ca rata anuală a inflaţiei să îşi modifice trendul, deşi, aşa cum am arătat mai sus, ea rămâne o problemă”, a încheiat profesorul Liviu Deceanu.
Se încarcă comentariile...
