De ce a ales statul român să lase prețurile să explodeze. Analist economic: „Vorbim de speculă, dezinteres și incompetență”
0Cunoscutul analist economic Adrian Negrescu critică dur politica economică a statului român, care refuză să contracareze prețurile ce le fac viața grea românilor. În acest timp, alte state se întrec în luarea unor măsuri care să tempereze sau chiar să ducă la scăderea costului vieții.
Criza dă târcoale în Europa și nu numai, stimulată de inflație, de politicile economice greșite din timpul pandemiei și de războiul din Ucraina.
În timp ce toate țările caută să ia măsuri disperate pentru stăvilirea exploziei prețurilor, autoritățile române rămân impasibile, deși aici rata sărăciei este mult peste cea din țările amintite. Conform statisticilor, spune analistul economic Adrian Negrescu, mai mult de unul din trei români se confruntă cu riscul sărăciei, iar creșterea continuă a prețurilor îi afectează cel mai mult pe cei cu venituri reduse.
„Avem peste 5,1 milioane de români care în momentul de față trăiesc în sărăcie, iar numărul lor probabil că va crește în acest an. Dacă nu vom gestiona foarte bine problema prețurilor la gaze și energie, și se întâmplă acest lucru, nu reușim să ieșim din aceste plafoane, vom avea și mai multe probleme”, spune Negrescu.
Vestea proastă este că prețurile vor continua să crească fără ca cineva să miște un deget, pentru că nici măcar nu e în interesul statului să o facă.
Ce interes ar avea, în realitate, statul
„Interesul statului român este să adune cât mai mulți bani la buget. Pe politicieni nu îi interesează cât plătim noi pe roșii, pe cartofi, pe ouă. De fapt, pe ei îi interesează ca prețul să fie cât mai mare pentru ca statul să încaseze cât mai mulți bani din TVA și din celelalte taxe aferente acestui tip de vânzare. Niciodată nu veți vedea o preocupare foarte atentă a autorităților în ceea ce privește prețurile produselor alimentare, pentru că scopul său e să facă rost de bani, să își conserve actuala situație, în care absența reformelor generează ample cheltuieli financiare”, explică Adrian Negrescu.
În opinia sa, existau mai multe soluții pentru a limita cel puțin creșterea prețurilor alimentelor, dacă nu chiar să asistăm la ieftiniri. Lipsa implicării factorilor de decizie a făcut ca acest lucru să nu se întâmple.
Ce trebuia făcut
„Dacă am fi vrut într-adevăr să contribuim la reducerea prețurilor produselor alimentare de bază, dacă ne-ar fi interestat cu adevărat situația românilor afectați de zona asta de inflație, da, am fi avut niște negocieri cu Asociația marilor rețele comerciale, am fi găsit soluții pentru ca prețurile să nu mai crească atât de mult de la poarta fabricii până la galantar, am fi făcut controale pe lanțurile economice așa încât să fie evitată specula. Dar dincolo de vorbe, de a plânge pe umerii săracilor, interesul statului este același și va rămâne același indiferent de consecințe. Să câștige cât mai mulți bani de la oamenii simpli până la companii”, subliniază analistul economic.
O altă măsură la care au apelat autoritățile din alte țări a fost reducerea TVA. În România, nu s-a pus problema. În schimb, România a crescut taxele și a adăugat noi accize la unele produse, ceea ce a pus gaz pe foc. Acum, lipsa de implicare se vede, iar consumul, singurul motor al unei economii gripate, începe treptat să scadă, pe fondul sărăcirii populației.
„Atâta timp cât celelalte țări au redus TVA, iar efectele s-au văzut în menținerea consumului la un nivel cât de cât acceptabil și a prețurilor într-un interval cât de cât predictibil, puteam să facem și noi acest lucru. Dar pentru asta ai nevoie de studii de caz, ai nevoie de autorități care să funcționeze și ai nevoie de un mecanism care să controleze modul în care sunt construite prețurile, mai ales la produsele alimentare în România”, adaugă Negrescu.
Speculă, dezinteres și incompetență
El vine cu exemplu elocvent în acest sens, care arată cât de mare e dezinteresul autorităților și cum specula face ca prețurile să crească de la poarta fabricilor sau a fermelor, ajungând la cote amețitoare.
„Gândiți-vă că noi suntem țara unde prețul unui ou crește de la fermă până la galantar, până la raftul magazinului, de la 40 de bani, până la 1,2-1,4 lei și probabil va mai crește, pentru că lanțurile economice nu sunt foarte bine monitorizate, iar specula este cuvântul de ordine în foarte multe domenii. Faptul că Consiliul Concurenței a intervenit în piață și vrea să monitorizeze anumite produse e un semnal că lucrurile nu sunt așa cum trebuie în niște domenii extrem de importante pentru economie și industria alimentară”, mai spune el.
Și tot Adrian Negrescu vine cu un exemplu ilustrativ pentru indiferența și incompetența autorităților, de data asta dintr-un alt domeniu decât cel al produselor alimentare.
„Poate cel mai bun exemplu privind lipsa de interes sau poate chiar incompetența autorităților în ceea ce privește gestionarea unor elemente cheie din viață oamenilor o reprezintă situația din piața asigurărilor RCA. Le-am cerut oamenilor să își asigure mașinile, dar asistăm la un haos adevărat în piața asigurărilor, cu patru falimente și cu o lipsă totală de predictibilitate în ceea ce privește acest tip de businessuri. Am închis cel mai mare jucător din piață, dar n-am pus nimic în locul lui, am vorbit și am amăgit oamenii că vom plafona prețurile asigurărilor, dar n-am făcut nimic în acest sens și dovedim încă o dată că nu știm să facem studii de impact, că nu ne gândim la efectul măsurilor pe care le propunem și le anunțăm cu surle și trâmbițe, bulversând piețele și consumatorii”, punctează Negrescu.
Bătaie de joc și cu prețul gazelor
Prețul gazelor a scăzut pe bursele europene, practic distribuitorii îl achiziționează acum la prețuri asemănătoare celor de dinainte de războiul din Ucraina. Cu toate acestea, în România prețul plătit de populație e aproape dublu față de cotațiile internaționale, chiar dacă la un moment dat prețurile au fost plafonate.
Mai mult, în curând am putea avea chiar facturi mai mari, după ce ANRE a anunțat o majorare a tarifelor de distribuție și transport atât pentru gaze, cât și pentru energie electrică. Deocamdată, nu se știe în ce măsură se va reflecta asta în facturi, dar e greu de crezut că altcineva se va grăbi să suporte costurile pentru a menaja populația.
Cum se luptă alții cu prețurile alimentelor
În timp ce în România autoritățile asistă pasive la explozia prețurilor, țări mult mai bogate din Occident au trecut la măsuri disperate pentru a stăvili creșterea produselor alimentare. Portugalia a redus la zero TVA pentru alimentele de bază, iar alte țări se pregătesc să ia măsuri similare. În Germania, coaliția are în vedere reducerea TVA la anumite categorii de produse alimentare, iar Spania și Italia vizează măsuri similare.
În Franța, autoritățile au ajuns la un acord nemaiîntâlnit cu retailerii, care au promis că nu vor mai crește prețurile alimentelor de bază. Peste Canalul Mânecii, economia Marii Britanii e în picaj, iar guvernul de la Londra a admis că țara se confruntă cu cea mai mare inflație din ultimii 41 de ani. Mai mult, un sfert dintre familiile britanice se confruntă cu ceea ce economiștii au numit „insecuritate alimentară”, iar opoziția somează guvernul să ia măsuri cât mai curând.