Ofensiva fiscală a Chinei pune o presiune fără precedent pe cei mai bogați oameni ai țării

Facturi fiscale uriașe, calcule neclare și echipe special create pentru a verifica averile unor miliardari. China își intensifică eforturile de a colecta taxe de la cei mai bogați cetățeni și de la marile companii, într-un moment în care finanțele administrațiilor locale sunt tot mai fragile.

Președintele Chine, Xi Jinping, vrea să-i taxeze mai mult pe cei mai bogați chinezi/FOTO:AFP

În ianuarie, șeful administrației fiscale din China, Hu Jinglin, a urcat pe scena unei conferințe anuale de la Beijing, alături de oficiali ai Partidului Comunist, pentru a prezenta prioritățile anului.

Hu, purtând ochelari cu rame subțiri și o tunsoare scurtă, de inspirație militară, și-a început discursul cu formulele consacrate ale politicii chineze: gândirea lui Xi Jinping, socialismul cu caracteristici chineze și spiritul celui de-al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist.

A urmat însă un mesaj mai puțin obișnuit: promisiunea unei noi ere în domeniul fiscal pentru economia chineză, evaluată la aproximativ 21 de trilioane de dolari.

Până acum, Hu pare să-și respecte promisiunea, scrie Bloomberg.

Fiscul chinez își intensifică ofensiva

În întreaga Chină, autoritățile fiscale și-au intensificat eforturile pentru a crește veniturile colectate de la cei mai bogați oameni și de la cele mai mari companii.

Autoritățile au modificat regulile privind trusturile offshore, au lansat una dintre cele mai ample campanii din ultimii ani pentru recuperarea taxelor restante de la companiile locale și și-au îndreptat atenția către averile de peste 1,7 trilioane de dolari deținute de cetățeni chinezi numai în Hong Kong.

Au fost create și echipe speciale pentru identificarea și impozitarea persoanelor foarte bogate. Unele dintre aceste unități ar fi fost constituite pentru a se ocupa de un singur miliardar, potrivit unor persoane familiarizate cu situația.

Aceste echipe reunesc oficiali locali din orașe sau provincii, inspectori fiscali și, în unele cazuri, reprezentanți ai autorităților de reglementare. Ele reprezintă contraponderea armatei de avocați, consultanți fiscali și specialiști angajați de persoanele foarte bogate pentru a-și reduce obligațiile fiscale.

China traversează această schimbare după mai bine de două decenii de creștere spectaculoasă a veniturilor și averilor.

De la aderarea la Organizația Mondială a Comerțului, în decembrie 2001, venitul mediu al cetățenilor chinezi a crescut de la puțin peste 1.000 de dolari la mai mult de 14.000 de dolari în prezent. În aceeași perioadă au apărut sute de miliardari, care și-au investit averile în opere de artă europene, proprietăți la Londra și piețe financiare din Statele Unite.

Acum, această perioadă de acumulare rapidă a averilor este pusă sub presiune, potrivit unor zeci de avocați, consultanți fiscali, bancheri și investitori intervievați de Bloomberg. Mulți au solicitat anonimatul, deoarece o parte dintre informații nu sunt publice.

Administrația fiscală chineză nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Termenul-limită pentru averile din străinătate

Cei mai bogați chinezi se confruntă cu un termen-limită care se apropie rapid. Ei au primit, în anumite cazuri, până la sfârșitul lunii octombrie pentru a achita taxele aferente unor trusturi offshore fără costuri suplimentare.

Situația a provocat îngrijorare în rândul persoanelor foarte bogate, care încearcă să afle cât datorează și de unde pot obține banii necesari.

Unele persoane încearcă să obțină pașapoarte străine, temându-se că Beijingul ar putea introduce o taxă pentru cei care își mută averile sau domiciliul în afara țării. Alții își vând acțiunile sau contractează împrumuturi consistente în străinătate, potrivit unor persoane familiarizate cu situația.

Shu Ping, cofondatoarea lanțului de restaurante Haidilao International Holding, ar fi vândut acțiuni ale companiei în valoare de aproximativ 350 de milioane de dolari prin intermediul unui trust familial. Potrivit unor persoane familiarizate cu situația, tranzacția a avut loc după ce familia sa a primit o factură fiscală neașteptată.

Haidilao nu a răspuns solicitării de comentarii.

Unii miliardari negociază cu autoritățile

Nu toți cei vizați acceptă fără obiecții noile obligații fiscale.

Unii oameni de afaceri negociază direct cu inspectorii fiscali, iar alții iau în calcul acțiuni în instanță dacă consideră că sumele solicitate sunt incorecte sau imposibil de achitat, potrivit unei persoane familiarizate cu aceste discuții.

Unii încearcă inclusiv să folosească rivalitatea dintre administrațiile locale.

Într-un caz, acționarul majoritar al unei companii din Guangzhou a primit o obligație fiscală de 100 de milioane de yuani, echivalentul a aproximativ 15 milioane de dolari. Acesta ar fi amenințat că își va muta compania la Shanghai, iar oficialii locali au redus ulterior suma la 5 milioane de yuani, potrivit unei alte surse.

O familie înstărită a cerut unui consultant să găsească o bancă de dimensiuni mici unde să își păstreze banii, de preferat una despre care oficialii de la Beijing să nu fi auzit. Familia considera că instituții precum JPMorgan Chase și UBS sunt prea vizibile, potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile.

Cele două bănci nu au dorit să comenteze.

Cazul unui antreprenor care a primit o factură de 9 milioane de yuani

Jaden Zhao, în vârstă de 46 de ani, proprietarul unei companii textile din provincia Guangdong, spune că a fost surprins când a primit, la începutul lunii august, un telefon neașteptat din partea autorităților locale.

La fel ca mulți alți chinezi bogați, Zhao folosise de ani de zile conturi de brokeraj din străinătate pentru a tranzacționa acțiuni pe piețele internaționale.

Aceste tranzacții sunt, oficial, supuse impozitării în China. Timp de ani de zile, însă, regulile nu au fost aplicate în mod sistematic.

Potrivit lui Zhao, oficialii i-au spus că datorează 9 milioane de yuani în taxe pentru profiturile obținute din tranzacții.

Antreprenorul consideră că suma este mult prea mare. El și-a analizat istoricul tranzacțiilor și a angajat un avocat pentru a obține documentele aferente unor conturi de tranzacționare pe care le închisese deja.

Scopul său este să refacă toate calculele și să le compare cu cele realizate de autorități.

„În acest moment, cea mai mare speranță a mea este că au greșit calculele”, spune Zhao.

Uneori, contribuabilii nici măcar nu știu cât datorează

Autoritățile fiscale din mai multe orașe și provincii au transmis solicitări prin scrisori sau telefoane.

În unele cazuri, contribuabilii au primit sume precise, precum Zhao. În alte situații, mesajele au fost mult mai vagi.

Persoanelor li s-ar fi cerut să estimeze singure cât consideră că datorează, oferindu-le astfel inspectorilor un punct de plecare pentru negocieri.

Această lipsă de claritate este una dintre principalele surse de tensiune.

Persoanele foarte bogate vor să știe, printre altele, cât de mult pot verifica autoritățile în trecut, dacă pierderile dintr-un an pot compensa profiturile din altul și dacă plata unei sume forfetare ar putea reduce obligația totală.

O altă problemă este lipsa documentelor. Multe bănci păstrează anumite înregistrări doar șapte ani, ceea ce face mai dificilă reconstruirea tranzacțiilor mai vechi.

Posibilă taxă pe moșteniri

Unii analiști consideră că guvernul ar putea merge și mai departe și introduce o taxă pe moșteniri.

O astfel de măsură ar modifica o particularitate de lungă durată a sistemului fiscal chinez: în ciuda caracterului oficial comunist al statului, transferurile de avere prin moștenire nu au fost impozitate în mod tradițional.

În Statele Unite, prin comparație, taxa federală pe averea transmisă prin succesiune poate ajunge la 40%.

De ce are nevoie China de bani

Ofensiva fiscală are loc într-un moment dificil pentru economia chineză.

Criza prelungită de pe piața imobiliară a afectat grav finanțele administrațiilor locale. Vânzările de terenuri, care au generat cândva peste 1,1 trilioane de dolari anual pentru administrațiile locale, sunt estimate acum la mai puțin de o treime din acest nivel.

În același timp, China intenționează să cheltuiască aproape 300 de miliarde de dolari în următorii cinci ani pentru construirea unor centre de date, infrastructură esențială pentru obiectivul Beijingului de a concura cu Statele Unite în domeniul inteligenței artificiale.

Presiunea asupra administrațiilor locale este, astfel, tot mai mare.

„Încearcă orice canal posibil pentru a obține mai multe fonduri”, spune Henry Gao, profesor de drept la Singapore Management University. „De la lei, ca să spunem așa, până la țânțari.”

Datele oficiale arată că guvernul central și administrațiile locale din China au cheltuit anul trecut cu aproximativ 1,9 trilioane de dolari mai mult decât au încasat.

În lipsa veniturilor provenite din sectorul imobiliar, autoritățile își îndreaptă din nou atenția către averile private.

Un secretar adjunct al Partidului Comunist dintr-un oraș din provincia Henan, în centrul Chinei, spune însă că noile venituri nu vor rezolva imediat problemele administrațiilor. Oficialul nu și-a primit salariul de un an, iar datoriile guvernamentale sunt atât de mari încât banii suplimentari nu vor ajunge, cel puțin deocamdată, la plata salariilor, susține el.

Împrumuturi pentru plata taxelor

Unii chinezi foarte bogați apelează acum la împrumuturi garantate cu activele pe care le dețin în străinătate pentru a-și achita obligațiile fiscale, potrivit unor persoane familiarizate cu situația.

Astfel de împrumuturi ar putea deveni o sursă tot mai importantă de venituri pentru bănci precum Goldman Sachs și JPMorgan.

Unele companii intenționează, de asemenea, să ofere împrumuturi fondatorilor pentru a-i ajuta să își plătească taxele, potrivit unei surse.

Problema este însă și cum pot fi aduși banii înapoi în China.

Pentru o generație de chinezi bogați obișnuită să transfere bani în afara țării, situația este neobișnuită. Limita anuală pentru transferurile valutare, introdusă pentru protejarea monedei chineze, se aplică în ambele direcții.

Orașe precum Chengdu și Zhuhai au creat așa-numite „canale verzi”, menite să îi ajute pe contribuabili să transfere rapid în China sume de peste 50.000 de dolari pentru plata taxelor, potrivit unor persoane familiarizate cu procedurile.

În mai, administrația fiscală din Shijiazhuang, un important oraș din provincia Hebei, a anunțat formarea unei echipe speciale care să îi ajute pe contribuabili să transfere valută pentru plata taxelor.

Autoritățile au prezentat cazul unui contribuabil identificat drept „domnul Liu”, care ar fi plătit aproximativ 149.000 de dolari în taxe pentru tranzacțiile cu acțiuni din străinătate, transferând bani dintr-un cont în dolari Hong Kong.

Trusturile offshore, în centrul incertitudinii

Una dintre principalele zone de incertitudine o reprezintă trusturile offshore constituite înainte de 1 ianuarie 2023, dată menționată explicit într-o modificare recentă a regulilor.

Unele persoane cu averi mari se tem însă că această dată nu reprezintă o limită definitivă și că activele transferate în trusturi înainte de acel moment ar putea fi, de asemenea, impozitate.

Disputele cele mai aprinse vizează modul în care sunt evaluate activele.

Unii contribuabili contestă utilizarea unor valori pe care le consideră depășite, inclusiv în cazul acțiunilor listate la bursă care au pierdut ulterior o parte importantă din valoare.

În lipsa unei metodologii standard pentru toate aceste situații, suma finală poate fi stabilită prin negocieri private între contribuabili și autoritățile fiscale, potrivit persoanelor familiarizate cu procedurile.

Hong Kong, în centrul atenției

Hong Kong este una dintre principalele zone vizate de noua ofensivă fiscală.

Într-un scenariu considerat extrem, analiștii Barclays estimează că autoritățile chineze ar putea încasa până la 100 de miliarde de dolari din taxarea activelor deținute în Hong Kong de persoane foarte bogate din China.

Un avocat specializat în fiscalitate din China estimează însă o sumă mult mai redusă, între 15 și 25 de miliarde de dolari.

Indiferent de cifra finală, măsurile ar putea reduce atractivitatea trusturilor offshore pentru cei mai bogați chinezi.

Mulți dintre aceștia se tem, de asemenea, că depunerea declarațiilor fiscale ar putea expune informații sensibile și ar putea determina autoritățile să pună întrebări despre modul în care au fost acumulate și transferate în afara Chinei averile lor.

Astfel, ofensiva fiscală ar putea avea efecte mai largi asupra modului în care chinezii foarte bogați își păstrează averile în străinătate.

„Cea mai aglomerată vară” pentru bancherii din Hong Kong

Creșterea economică a Chinei din ultimele decenii a generat una dintre cele mai mari acumulări de avere din istoria modernă și a adus beneficii considerabile instituțiilor financiare internaționale.

Pe termen scurt, băncile private ar putea chiar beneficia de pe urma presiunii fiscale, deoarece clienții lor încearcă să găsească rapid bani pentru plata taxelor.

Un bancher din Hong Kong spune că aproape tot timpul său este ocupat acum de probleme fiscale și că aceasta este cea mai aglomerată vară pe care a cunoscut-o.

Firma sa îi consiliază pe clienți să vândă pachete de acțiuni din propriile companii sau să folosească avioane private și portofolii de acțiuni drept garanții pentru împrumuturi.

Pe termen lung, însă, perspectiva este mai dificilă.

Unii dintre cei mai bogați chinezi ar fi oferit să achite dintr-o dată sume importante pentru a-și închide dosarele fiscale. În unele negocieri, autoritățile locale le-ar fi cerut informal să împartă plățile pe o perioadă de cinci ani.

Pentru administrațiile fiscale locale, miza nu este doar colectarea unor sume pe termen scurt.

Oficialii sunt evaluați și în funcție de performanța veniturilor fiscale, iar autoritățile par să urmărească transformarea acestei campanii într-o sursă de venit pe termen lung.

Pentru cei mai bogați chinezi, însă, mesajul este clar: perioada în care anumite averi și investiții din străinătate puteau rămâne în afara atenției fiscului pare să se apropie de sfârșit.