Analiză De ce litrul de motorină a scăzut la doar 9,99 lei? Legea carburantului, desființată de un economist: „O măsură absolut defavorabilă”
Economistul Adrian Mitroi a analizat motivele pentru care Legea carburantului nu și-a atins efectele scontate, motorina ieftinindu-se sub 10 lei în doar două lanțuri de benzinării, în primele două zile de când s-au văzut primele efecte ale actului normativ.

Potrivit informațiilor disponibile duminică, cel mai mic preț al motorinei era înregistrat în stațiile OMV Petrom, unde un litru de combustibil diesel costa 9,99 lei. Situația era asemănătoare și luni, când prețul cel mai mic a fost tot 9,99 lei, afișat însă de două benzinării, OMV Petrom și Socar.
„Măsura nu are efectele dorite pentru că genul acestea de intervenții nu fac bine. În economia comportamentală, genul acesta de lege, alături de multe alte măsuri fiscale promovate inclusiv de Guvern, sunt un mare nu, pentru că au un caracter regresiv, în condițiile în care avem și așa o inflație foarte mare, tot cu efect regresiv. Deci Parlamentul, decidenții, nu au încercat să intervină la categoriile unde era nevoie, cele care sunt și afectate de creșterea prețurilor. Cei 30 de lei pe care îi economisesc pe un plin de motorină, categoriile vulnerabile la creșterea prețurilor, reprezintă apă de ploaie. Sunt măsuri absolut defavorabile și deficitului, și consumatorilor”, a explicat economistul Adrian Mitroi.
Potrivit acestuia, Parlamentul ar fi trebuit să elaboreze măsuri din timp, nu doar în momentul crizei, iar în lipsa unei strategii preventive, autoritățile ar fi putut adopta soluții mult mai bine direcționate, precum vouchere pentru transportul de alimente, populația vulnerabilă sau micii antreprenori din agricultură.
„Parlamentul nu trebuia să elaboreze o măsură doar acum, ci aceasta ar fi trebuit să existe din timp. În lipsa ei, însă, autoritățile ar fi putut adopta măsuri mult mai bine direcționate, cum ar fi acordarea de vouchere pentru transportul de alimente, transportul de persoane sau pentru alte segmente critice, nu soluții generale, ci unele foarte precise. Este de apreciat că nu au redus TVA-ul, întrucât acest lucru ar fi fost incompatibil cu angajamentele asumate față de Uniunea Europeană, însă au modificat acciza imediat după ce o crescuseră la începutul anului, ceea ce nu este potrivit, deoarece este nevoie de stabilitate fiscală pentru menținerea ratingului și a încrederii investitorilor.
Nu se justifică astfel de ajustări care ulterior pot fi invocate ca motive pentru creșterea deficitului în luna iulie. Soluția corectă ar fi fost să nu se mai intervină asupra taxelor și să se adopte măsuri țintite. Vrei sprijinirea familiilor cu trei copii? O faci printr-un voucher de 5% la motorină. Vrei să ajuți micii antreprenori din agricultură care aprovizionează supermarketurile? O faci prin același mecanism. Este simplu și clar, nu mai este nevoie de ezitări. Acesta este, de fapt, genul de măsuri directe, practice și eficiente pe care ar trebui să le implementezi”, a transmis economistul.
Mitroi a concluzionat că, în ultimul an, măsurile economice adoptate sunt contraproductive și concepute superficial, fără a se ține cont de comportamentul pieței.
„Ceea ce vedem în ultimul an sunt măsuri economice luate de politicieni neputincioși, toate fiind contraproductive. Sunt extrem de critic față de astfel de abordări, mai ales că, din perspectiva economiei comportamentale, ele sunt gândite superficial, pe genunchi, fără un studiu de impact real și fără consultarea economiștilor care cunosc comportamentul industriei sau al consumatorilor. Beneficiul aparent al acestor măsuri se va transforma, de fapt, într-un deficit mult mai mare”, a mai precizat economistul.
Benzina și motorina s-au scumpit din nou în România. Cât costă carburanții joi, 13 augustDe ce s-a ieftinit motorina duminică?
Ministerul Finanțelor a activat, pentru perioada 16–31 august 2026, o reducere de 20% a accizei aplicate motorinei standard, în baza mecanismului introdus prin Legea nr. 162/2026. Acest instrument legislativ permite ajustarea temporară a accizei atunci când evoluția prețurilor depășește anumite praguri prestabilite, iar nivelul reducerii poate fi revizuit în funcție de cotațiile internaționale și de prețurile practicate în stațiile de carburanți. Concret, reducerea este de 560,86 lei pentru 1.000 de litri, ceea ce duce noul nivel al accizei la 2.243,43 lei pentru 1.000 de litri de motorină standard.
Valoarea reducerii accizei nu este însă una fixă, întrucât prețul final al combustibilului depinde de costul carburantului, de adaosurile comerciale și de politica de preț a fiecărei rețele de benzinării.
Pentru un consumator care alimentează un rezervor de 50 de litri, economia rezultată după ieftinirea de duminică ar fi de circa 34 de lei. În unele rețele, prețurile înregistraseră deja scăderi de aproximativ 20 de bani pe litru, ca urmare a altor măsuri de limitare a adaosurilor comerciale, însă aceste ajustări nu au fost nici simultane, nici uniforme.
În ciuda reducerii ușoare a prețului, România continuă să se situeze în prima jumătate a clasamentului european al țărilor cu cele mai mari prețuri la motorină. După aplicarea reducerii de acciză, am coborât de pe locul 8 pe poziția a 12-a în topul european.
Spre deosebire de ceea ce s-ar putea presupune, ieftinirea motorinei nu este cauzată, în primul rând, de o scădere a prețurilor internaționale, ci de intervenția directă a statului asupra accizei. Datele analizate de Ministerul Finanțelor pentru a doua jumătate a lunii august au arătat că cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%, iar prețul mediu al motorinei standard la pompă a înregistrat un avans de 23,01%. Aceste evoluții, considerate semnificative, au declanșat activarea mecanismului de reducere cu 20% a accizei, conform prevederilor legale care stabilesc că ajustarea se aplică atunci când presiunile de preț depășesc anumite limite.
Noul sistem de acciză dinamică pentru carburanți a fost conceput pentru a evita atât o reducere permanentă a taxelor, cât și o intervenție fixă care să nu țină cont de fluctuațiile pieței. Astfel, procentul reducerii poate varia între 5% și 25%, în funcție de intensitatea creșterilor prețurilor, iar Ministerul Finanțelor poate reevalua situația la interval de două săptămâni. Aceasta înseamnă că, dacă presiunile internaționale se mențin sau se accentuează, procentul ar putea fi majorat, dar dacă prețurile vor scădea, ajustarea ar putea fi redusă sau chiar eliminată, revenindu-se la nivelul normal al accizei.





















































