Analiză Portul Constanța, nod strategic pentru cerealele din regiunea Mării Negre. Avertismentul unui analist: „Poate deveni motiv de război”

Războiul din Ucraina a schimbat radical rutele prin care cerealele din regiunea Mării Negre ajung pe piețele internaționale, iar Portul Constanța a ajuns să joace un rol tot mai important în acest circuit. Creșterea importanței sale economice vine însă într-un moment în care securitatea rutelor maritime este pusă la încercare de conflicte și tensiuni geopolitice. Cezar Gheorghe, analist Agricolumn, avertizează că o perturbare majoră a activității portului ar putea avea efecte asupra comerțului regional cu cereale și asupra prețurilor alimentelor.

Foto: captură video

„Lumea noastră, a agribusiness-ului, este indisolubil legată de geopolitică și războaie”, a declarat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”.

Hrana și războaiele, o legătură veche

Potrivit specialistului, istoria oferă numeroase exemple în care accesul la hrană și securitatea rutelor comerciale au avut consecințe politice și militare. În lumea antică, aprovizionarea cu cereale era esențială pentru marile centre urbane, iar controlul rutelor maritime putea deveni o problemă de securitate.

În anul 67 î.Hr., Roma i-a acordat lui Pompei cel Mare puteri extraordinare pentru a elimina amenințarea piraților care afectau navigația din Marea Mediterană. Pirateria pusese presiune asupra comerțului și aprovizionării cu cereale, iar securizarea rutelor maritime a devenit o prioritate pentru autoritățile romane.

„De la hrană au pornit războaiele în această lume. Toți căutau resurse de hrană până la descoperirea energiei fosile. Și toți cei ce au cotropit sau au pornit războaie, au făcut-o pentru resursa numită hrană”, a declarat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”.

Un alt exemplu este reprezentat de campania de la Gallipoli, din timpul Primului Război Mondial. Închiderea Bosforului și Dardanelelor a limitat accesul Rusiei la Marea Mediterană și la piețele occidentale, în condițiile în care Imperiul Rus era unul dintre marii producători și exportatori de cereale.

Pentru Aliați, deschiderea strâmtorilor avea o importanță militară și economică, iar accesul Rusiei la piețele externe și la aprovizionare reprezenta una dintre problemele strategice ale războiului.

Campania de la Gallipoli s-a încheiat cu retragerea trupelor aliate, însă importanța Strâmtorilor pentru comerțul cu cereale și pentru securitatea economică a regiunii a rămas un exemplu istoric al legăturii dintre rutele comerciale și conflictele militare.

Marea Neagră, o zonă esențială pentru comerțul cu cereale

În prezent, Marea Neagră reprezintă din nou una dintre principalele regiuni ale comerțului mondial cu cereale. Rusia și Ucraina sunt exportatori importanți, iar războiul declanșat de invazia rusă a Ucrainei a modificat traseele tradiționale ale mărfurilor agricole.

Atacurile asupra infrastructurii ucrainene, blocarea sau limitarea funcționării unor porturi și riscurile asociate navigației în Marea Neagră au determinat comercianții să caute rute alternative.

România a devenit astfel un punct important pentru transportul cerealelor din regiune, iar Portul Constanța a preluat o parte din fluxurile care înainte de război erau gestionate prin infrastructura portuară ucraineană.

Cezar Gheorghe spune că această transformare a modificat fundamental importanța strategică a României în regiune.

„Am menționat acum 2 ani și jumătate faptul că Odessa va fi atacată în tentativa de a tăia accesul Ucrainei la Marea Neagră, am spus că Ormuz și Bab el Mandeb sunt parte integrantă a aceluiași proces pe axa Rusia-Iran și că va urma strâmtoarea Malacca ce facilitează intrarea în Marea Chinei de Sud, precum și ieșirea din zona Taiwan-ului”, a declarat Cezar Gheorghe.

Constanța a devenit principalul punct de ieșire pentru mărfurile din regiune

Portul Constanța este cel mai important port maritim al României și reprezintă una dintre principalele infrastructuri prin care mărfurile agricole din regiune ajung către piețele internaționale.

Prin port sunt transportate cereale românești, dar și cantități importante de cereale provenite din Ucraina și alte state din regiune. Creșterea acestor fluxuri a pus presiune asupra capacităților logistice, de depozitare și transport.

„România este singura gură de ieșire la Marea Neagră. Predictibilă și sigură. Nimeni însă nu realizează asta. Pentru că Constanța are acum cel mai important rol din tot bazinul Mării Negre. Toate terminalele de mărfuri agricole și toată capacitatea lor este angajată 120% în aceste zile. Fluxurile României, ale Ucrainei, Serbiei, Bulgariei și Ungariei trec pe aici”, a adăugat Cezar Gheorghe.

Importanța portului este amplificată de faptul că agricultura modernă depinde de o rețea complexă de transport și aprovizionare. Cerealele trebuie colectate, depozitate și transportate către porturi, iar de acolo sunt încărcate pe nave și expediate către piețele de destinație.

Orice blocaj într-un astfel de lanț poate produce întârzieri și costuri suplimentare.

„Portul Constanța reprezintă și fitil, și dinamită”

În opinia analistului, tocmai această concentrare a fluxurilor comerciale transformă Portul Constanța într-o infrastructură deosebit de importantă, dar și vulnerabilă.

„Portul Constanța reprezintă în același timp și fitil și dinamită”, a declarat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”.

Analistul consideră că un eventual atac asupra portului ar putea modifica radical situația din regiunea Mării Negre și ar putea avea consecințe dincolo de România.

„Pentru că este singurul loc rămas neatins deocamdată. Și ar putea deveni Casus Belli. Adică cauza de război. Dacă Constanța va fi atacată și nu va mai fi sigură, vom vedea un război de proporții. Totul este despre hrană și resurse”, a declarat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”.

În scenariul prezentat de analist, atacarea infrastructurii portuare ar putea determina armatorii să evite zona, iar costurile de asigurare pentru navele care operează în Marea Neagră ar putea crește puternic.

„Oricine poate ataca. Repet, oricare dintre cei doi beligeranți poate ataca cu scopul de a amplifica criza. De a forța alianța europeană să intre în război. Orice eveniment poate fi provocat de oricare dintre părți”, a mai spus expertul.

Incidentul dronei din Portul Constanța

Unul dintre argumentele invocate de analist este incidentul în care o dronă navală a ajuns în zona Portului Constanța.

„Prea repede am uitat de drona încurcată în plase. Acela a fost cel mai bun exemplu de sabotaj la adresa portului Constanța”, a explicat analistul.

În analiza sa, acest episod reprezintă un semnal privind vulnerabilitatea infrastructurii portuare într-un moment în care atacurile cu drone și alte forme de război au devenit o realitate în regiunea Mării Negre.

Cezar Gheorghe consideră că protejarea portului trebuie să devină o prioritate.

„Portul ar trebui păzit și înarmat. Cu trupe, cu servicii suplimentare ale armatei”, a declarat el.

Analistul vorbește despre protejarea portului pe apă, pe uscat și din aer și susține că trebuie luate în calcul inclusiv măsuri pentru prevenirea unor eventuale atacuri cu drone.

„Intrare, ieșire, interior. Intrarea în port, în zona Cuibul Reginei, în exterior, ar trebui efectiv baricadată de nave rapide, ce pot bloca orice tentativă de pătrundere a dronelor maritime”, a declarat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”.

Acesta consideră că și zonele de unde portul poate fi supravegheat ar trebui securizate suplimentar.

„Digurile și malul de pământ, de unde se vede tot portul, trebuie să aibă posturi de observație, cu mijloace militare specifice, gen Flak. Pentru a deraia și a securiza împotriva dronelor aeriene”, a mai spus expertul.

Hormuz, Bab el-Mandeb și efectul asupra prețurilor

Analiza lui Cezar Gheorghe leagă situația din Marea Neagră de evoluțiile din alte puncte strategice ale comerțului mondial, în special Strâmtoarea Hormuz și Bab el-Mandeb.

În cazul în care transportul maritim este afectat în mai multe regiuni în același timp, efectele se pot transmite asupra prețurilor la energie, combustibili, îngrășăminte și, ulterior, asupra costurilor agricole.

„Ormuz - efectiv un incendiu de proporții ce durează din februarie 2026. Și nimic nu-l poate stinge. Prețul energiei inflamează prețul hranei în mod automat. Costuri exacerbate la îngrășăminte și combustibil”, a declarat Cezar Gheorghe.

Analistul include în aceeași perspectivă și situația din Bab el-Mandeb.

„Bab el Mandeb - Rebelii Houthi au ocupat deja în 36 de ore, coasta de est a strâmtorii. Pe rând au căzut Mocha, Dhubab, Hisn Murad și insula Zuqar. Au atacat oleoductul saudit est-vest și au cauzat imense pagube, vizibile din rapoartele satelitare Sentinel 3. Au capturat în masă trupele saudite. Și firește că vor controla și închide strâmtoarea. Un nou atac la prețul hranei”, a adăugat analistul.

Un deficit de zeci de milioane de tone, în scenariul analistului

Cezar Gheorghe estimează că actualele probleme ale comerțului cu cereale din regiunea Mării Negre ar putea duce la o reducere semnificativă a exporturilor de grâu.

„Un calcul sumar indică o înjumătățire a cotelor de export din Ucraina și Rusia. Ucraina avea potențial de export de minim 17.5 mil tone, iar acum se vede doar un volum de maxim 9 mil tone, deci un minus de 8.5 mil tone. Rusia, capacitate de export 46 mil tone, iar acum se vede doar un nivel de 37-38 mil tone. Deci un minus de 9 mil tone. În total 17.5-18 mil tone în minus”, a adăugat analistul.

În calculele sale intră și exporturile României.

„România a exportat 3.3 mil tone din surplus de 9 alocat exportului. În condiția unui eveniment grav asupra Constanței, vor fi afectate toate fluxurile, românești, ucrainene, sârbești, bulgărești, moldovenești. Deci un minus extrem de ridicat, estimăm la circa 12 mil tone”, a declarat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”.

Potrivit estimării sale, prin adăugarea acestor volume la deficitul estimat pentru Rusia și Ucraina, cantitatea de grâu care ar putea lipsi din circuitul comercial ar ajunge la aproximativ 30 de milioane de tone.

„Adunând 12 milioane de tone cu cele 18 milioane de tone din zona Slava a Mării Negre, avem deja 30 mil tone în minus. Comerțul global cu grâu înseamnă circa 200 mil tone anual. Asta înseamnă minus 15%”, a adăugat analistul.

Scenariul analistului merge mai departe și include posibile perturbări ale exporturilor din Australia și Argentina.

„Dacă mai adăugăm potențialul distructiv pentru originea australiană și argentiniană, ce vor încerca să pătrundă prin Bab El Mandeb și probabil că vor fi blocate, asta în afară de costuri de asigurare și prime de război, cifra de 30 de mil tone va urca probabil în zona de 44-47 mil tone”, a explicat Cezar Gheorghe.

O eventuală blocare a Constanței ar afecta întreaga regiune

În scenariul prezentat de acesta, problema nu s-ar limita la România. Portul Constanța deservește fluxuri comerciale din mai multe state, iar o întrerupere a activității ar obliga comercianții să caute alte rute pentru mărfurile agricole.

„Dacă Constanța va fi scoasă din ritm, dacă va fi atacată, dacă una sau mai multe nave vor fi lovite, dacă unul sau mai multe terminale vor fi avariate, tot scenariul Mării Negre se va schimba la 180 de grade”, a declarat Cezar Gheorghe.

Consecințele ar putea include creșterea costurilor de asigurare, majorarea primelor de război pentru nave, modificarea rutelor comerciale și reducerea disponibilității armatorilor de a opera în zonă.

„Pentru că atunci costurile de asigurare, primele de război pentru nave, precum și disponibilitatea armatorilor de a trimite nave aici vor fi drastic penalizate. Costuri mari de asigurare, costuri mari ca prime de război pentru navele ce intră în zona contiguă a României și limitarea potențialului de export al portului Constanța pot fi reduse până la maxim 10%”, a explicat analistul.

„Hrana va deveni extrem de scumpă”

În opinia analistului, efectele unei asemenea perturbări s-ar vedea în cele din urmă în prețul cerealelor și al alimentelor.

„Iar hrana va deveni extrem de scumpă și prohibitivă. Atunci, cel mai probabil, coalițiile se vor forma și războiul va fi urcat la un alt nivel. Pentru că hrana este cea care îndeamnă la război. Prin hrană stabilizezi și controlezi populațiile”, a declarat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”.

Analistul consideră că riscul este cu atât mai mare cu cât mai multe regiuni ale lumii depind de importurile de alimente.

„Care sunt flămânde în Asia, Orientul Mijlociu, Africa și Nordul Africii. Europa încă e sătulă. Dar în astfel de situație, nu ne gândim decât la invazie și război la scară extrem de mare”, a spus el.

Constanța, între importanță economică și risc strategic

Pentru România, importanța Portului Constanța a crescut odată cu schimbarea rutelor comerciale din Marea Neagră. Portul a devenit o infrastructură esențială pentru exporturile românești și pentru transportul mărfurilor provenite din statele din regiune.

Cezar Gheorghe consideră că această poziție trebuie să determine și o consolidare a măsurilor de securitate.

„Nu este paranoia, este bun-simț. Să te pregătești pentru orice. Portul Constanța este singurul activ al României de o valoare inestimabilă”, a adăugat el.

Analistul susține că România trebuie să evite, în același timp, o escaladare a situației.

„Și România nu trebuie atrasă în escaladarea care se vede extrem de bine la orizont. Suntem un punct de suspensie și echilibru”, a mai spus Cezar Gheorghe, adăugând că într-o perioadă în care războiul afectează deja principalele rute comerciale din regiunea Mării Negre, protejarea infrastructurii prin care circulă cerealele devine o problemă care depășește domeniul agriculturii.

„Pentru toate cele de mai sus, Portul Constanța, pentru unii insignifiant, pentru unii extrem de valoros, este efectiv Centrul de Echilibru al Mării Negre și cel mai valoros activ românesc, astăzi, în zilele noastre. Pentru că menține prețul hranei în limite normale”, a declarat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”, subliniind că întreaga sa analiză poate fi concentrată într-o formulă latină veche de aproape două milenii: „Si vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război).