Pericol iminent la Marea Neagră: minele marine - un risc pentru proiectul Neptun Deep. Reacția OMV Petrom

Organizația de mediu Greenpeace avertizează asupra accidentelor provocate de minele marine și distrugerii pe care acestea le-ar putea provoca proiectului Neptun Deep.

Greenpeace avertizează că minele marine reprezintă un risc fatal pentru proiectul Neptun Deep

UPDATE: Reacția OMV Petrom

La solicitarea „Adevărul”, OMV Petrom a făcut următoarele precizări:

„În calitate de operator prudent, OMV Petrom își asigură toate activitățile pe care le desfășoară, aplicând politica noastră prudentă de gestionare a riscurilor. Compania va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că operațiunile sunt executate în condiții de siguranță și în deplină conformitate cu autorizațiile și legislația română. Mai mult, subliniem că OMV Petrom are în prezent operațiuni în Marea Neagră. Astfel de operațiuni nu au avut nicio întrerupere din cauza conflictului Rusia – Ucraina. OMV Petrom monitorizează continuu situația geopolitică și este în strânsă legătură cu autoritățile române relevante pentru activitățile sale. Din punct de vedere al securității, este important că România este membră NATO”, a precizat compania.

----------------------------------------

Știrea inițială:

Marea Neagră este un front foarte activ în războiul din Ucraina. În același timp, OMV Petrom și Romgaz plănuiesc să extragă gaze din perimetrul Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze din UE. O nouă analiză Greenpeace aduce în discuție "câmpul minat din Marea Neagră" și identifică pericole semnificative cauzate de minele marine, care nu au fost luate în considerare până acum în evaluările și documentele elaborate până acum. Greenpeace avertizează asupra unor posibile accidente și solicită oprirea imediată a proiectului Neptun Deep.

"Nu vedem prea curând un deznodământ în ceea ce privește războiul Rusiei în Ucraina. Este sinucidere curată să construiești cea mai mare exploatare de gaze din Europa lângă o zonă de război fără să prezinți în prealabil o analiză de risc privind minele marine în derivă asupra instalatiilor și fără să propui o serie de măsuri necesare pentru reducerea riscurilor asociate. APM Constanța trebuie să solicite de urgență aceste analize celor de la OMV și Romgaz înainte de a lua orice decizie finală referitoare la acordul de mediu pentru proiectul Neptun Deep" a declarat Vlad Cătună, Coordonator Campanii, Greenpeace România.

Minele marine au provocat deja accidente în Marea Neagră

Minele marine plutitoare au provocat numeroase accidente în Marea Neagră, unele chiar aproape de zone locuite și frecventate de turiști. De asemenea, a fost necesară dezamorsarea mai multor mine în imediata vecinătate a proiectului planificat Neptun Deep. În special în timpul fazei de construcție, minele marine reprezintă un risc pentru navele de transport și pentru personalul de pe șantier. Odată ce platforma este în funcțiune, minele pot deteriora conducta de transport, ancorele sau puțurile de foraj. În cazul în care gazele se scurg din cauza daunelor provocate de mine, acest lucru ar fi un dezastru pentru climă. După cum arată analiza Greenpeace a documentelor EIA, o scurgere care durează doar câteva zile poate elibera o cantitate de gaze cu efect de seră egală cu cea care ar fi eliberată într-un an întreg de exploatare.

Neptun Deep este cel mai mare proiect planificat în domeniul gazelor fosile din UE. Conform documentelor evaluării impactului asupra mediului (EIM) analizate de Greenpeace, acesta va produce peste 200 de milioane de tone de gaze cu efect de seră. Este echivalentul a cât emite România în 3 ani. Agenția de Protecție a Mediului Constanța a accelerat procesul de aprobare pentru Neptun Deep prin publicarea deciziei finale pentru emiterea Acordului De Mediu pe 14 iunie. Această decizie a fost emisă fără a lua în considerare riscurile implicate de minele marine din Marea Neagră și a daunelor pentru mediu pe care acestea le-ar putea provoca.

Greenpeace România a acționat în instanță companiile OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare și lipsă de transparență în legătură cu date cruciale ce vizează substanțele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră.