Interviurile „Adevărul” cu secretarul general al Guvernului, Radu Oprea. „Există riscul ca un milion de români să treacă iarăși sub pragul sărăciei”

Certurile din coaliția de guvernare au ajuns într-un punct critic, odată cu propunerile premierului Ilie Bolojan privind tăierile de personal și disponibilizările din instituțiile publice. Discuțiile cu primarii au eșuat, nemulțumirile cresc atât în PSD, cât și în PNL, iar scenariile pentru administrația publică rămân neclare. În acest context, Irina Petraru a stat de vorbă cu secretarul general al Guvernului, Radu Oprea (PSD), despre planurile pentru reformă, liniile de conflict din coaliție și efectele pe care le-ar putea resimți angajații din sectorul bugetar.

Sursă foto: Facebook

Ce se întâmplă cu acest pachet? Ieri au fost niște discuții. Înțeleg că până la urmă e o cifră pe care o dorește Ilie Bolojan. 13.000 de oameni ar urma să fie dați afară. Dumneavoastră nu sunteți de acord cu această propunere și v-ați oprit aici. Mai departe?

Radu Oprea: Dumneavoastră, când spuneți, probabil că vă referiți la calitatea mea de membru al Partidului Social Democrat și da, Partidul Social-Democrat are o poziție pe acest subiect, în care am spus că o cifră absolută, 20%, 30%, cât va fi ea, nu este o socoteală corectă, nu este o socoteală justă, pentru că, în primul rând, vorbim despre oameni. Despre cei care sunt angajați în administrația publică locală, dar mai mult decât atât. Vorbim despre cei care trebuie să privească serviciile pe care administrația publică locală le oferă. Și atunci am propus să venim cu anumite criterii legate de numărul de cetățeni, de serviciile minime pe care trebuie să le privească cetățenii și în funcție de acestea să începem să croim apoi fiecare dintre structurile fiecărei primării. Și da, sunt diferențe foarte mari între primării. Știu că au fost discuții, la unele am participat și eu în coaliție, la altele nu. Au fost și reprezentanții mediilor asociative, fiecare vorbind despre consiliile județene, despre municipii, despre asociația comunelor. Erau exemple și de la PSD, și de la PNL, și de la USRD. Din toate partidele politice și de la primarii independenți. Nu seamănă o primărie cu alta, sunt primării de sector care au societăți comerciale înființate sau regii care prestează servicii, sunt altele care au ales ca model să aibă în structura primăriei în activ. Și atunci nu pot compara, trebuie să mă uit la ceea ce fac. La ce se întâmplă într-o primărie, cum este structurată și, repet, la serviciile pe care trebuie să le aducem către cetățeni. Plecăm de aici, etapizat, analiză foarte bună, făcută, dacă vreți, o matrice a serviciilor pe care trebuie să le prestăm, a numărului de oameni în funcție de specificul fiecărei zone. Într-un fel este într-o zonă, într-un oraș unde avem dinamică și unde este foarte multă populație tânără cu copii, unde atunci trebuie să ai creșe, școală, sănătate publică, într-un alt fel acționeze într-o zonă unde populația este îmbătrânită. Sunt aspecte calitative ale vieții pe care trebuie să le avem în vedere atunci când luăm astfel de măsuri. Astea sunt discuțiile pe care le-au avut cei din asociațiile reprezentative și aceasta este propunerea cu care am mers noi în coaliție, în discuții pe acest subiect care, uitați, deja se întâmplă de câteva săptămâni de când nu s-a ajuns la o concluzie.

Atunci când s-a vorbit despre oamenii care au urmat să fie dați afară au fost prezentate și niște cifre. Cifra asta... 13.000 de oameni să fie dați afară, procente pe fiecare județ... Cine a stabilit aceste cifre?

Radu Oprea: Din câte știu eu, a fost o propunere din partea primului ministru, a fost discutată la un moment dat în coaliție și, din câte știu, de pe o zi pe alta, procentele, cifrele au crescut foarte mult, ceea ce a ieșit dus la blocajul pe care l-ați văzut. Această asumare ar fi trebuit să intre în pachetul din Parlament. De asumare legislativă a Guvernului nu a intrat, a fost amânat tocmai pentru clarificarea acestor aspecte. Dar personal, ca opinie a mea, cred că trebuie într-adevăr văzută fiecare instituție, care sunt cerințele ei, care este misiunea fiecărei dintre instituții, așa procedez la Secretariatul General al Guvernului. Vă pot da exemple acolo că sunt departamente unde este nevoie de oameni și pot să vă dau exemplu contenciosul administrativ, unde avem peste 13.000 de dosare, unde astăzi din păcate mai sunt 10 oameni, pentru că 3 deja doresc să plece, erau 13.000, peste 1.000 de dosare pe om. Imens, mult. Nu te poți apăra. Nu poți să faci nici întâmpinările, apoi să mai mergi și să reprezinți în instanță. Aici este nevoie, din punctul meu de vedere și al colegilor din Secretariatul General al Guvernului, de o creștere. În schimb, sunt zone unde putem să ne uităm cu foarte mare atenție. Ca să vă dau un exemplu, există o direcție pentru guvernanța corporativă. Suntem acum în acest proces de selectare a conducerii AMEPIP-ului, de a-l operaționaliza. Este o cerință în Planul Național de Redresare și Reziliență să facem pași în această direcție. Va veni AMEPIP-ul, va fi operațional? Este evident că în momentul acela probabil că din colegii care se ocupă astăzi de guvernanța corporativă nu va mai fi nevoie de atâția cât sunt astăzi, ci va fi nevoie de un număr mai mic, pentru că sunt doar câteva companii care sunt în gestiunea directă a Secretariatului General al Guvernului și nu va fi nevoie de mai mult de atât. Ne uităm pe ceea ce avem nevoie, pe ceea ce trebuie să facem, care e misiunea Secretariatului General al Guvernului și atunci dimensionăm. Dar am mai făcut un pas. Avem noroc sau cel puțin eu am noroc în sensul că am deja în Secretariatul General al Guvernului un program foarte bun de gestionare a documentului electronic de digitalizare a Secretariatului General. Am și făcut câțiva pași. Tot ce înseamnă intrare în Secretariatul General Guvernului este digitalizat, este scanat, oricare document va fi sub formă și este deja sub formă digitală. Orice document care este la fel, toată partea de pregătire a ședințelor de guvern este de asemenea în format electronic. Trebuie să facem pașii, să intrăm cu această procedură în interiorul SGG-ului? Sunt deja cu colegii în această discuție și pe baza digitalizării, a ușurării, a eficientizării muncii, atunci putem să ne reorganizăm în interiorul Secretariatului General al Guvernului. Dar cred că, din punctul meu de vedere, aceasta este abordarea pe care eu am am început, o să analizez foarte bine tot ce înseamnă Secretariatul General Guvernului, care sunt misiunile acestei instituții. Toate instituțiile pe care le avem în coordonare, și sunt mai mult de 36, împreună cu Cancelaria, care sunt în coordonarea Premierului al Secretariatului General Guvernului, și acolo am început discuțiile, am început partea de reorganizare și de comasare a mai multor instituții în funcție de acesta. V-ați înțeles cu domnul Jurca, omul lui Bolojan? Da, da, da. Pe anumite subiecte nu sunt discuții foarte mari, pe altele sunt diferențe de opinie, dar e normal. Eu zic că prin dialog întotdeauna se pot trece peste astfel de lucruri.

Cine îl susține în acest moment pe Ilie Bolojan?

Radu Oprea: Coaliția.

Sunteți siguri când spuneți asta? Pentru că pare a nu mai fi de acord nici PSD, nici UDMR. Și nici măcar unii oamenii în PNL nu par a mai înțelege. Ok, ei susțin în continuare pe Ilie Bolojan, dar nu mai înțeleg în ce direcție vrea să meargă.

Radu Oprea: Eu plec pe raționamentul democrației, dacă vreți. Ce înseamnă susținerea unui guvern? Înseamnă numărul de voturi din Parlament care susțin un guvern. Am avut procedura de asumare în fața Parlamentului și ați văzut că niciuna dintre moțiunile de cenzură nu a trecut. Asta înseamnă că sunt suficiente voturi în Parlament pentru actuala coaliție, pentru guvernul Bolojan.

Pe de altă parte, tot Ilie Bolojan a anunțat că dacă va pica unul dintre pachete la Curtea Constituțională și toate au ajuns până la urmă contestate la Curtea Constituțională și în principal cel legat de justiție, contestat chiar de beneficiarii acestor modificări, Atunci, dacă pică la Curtea Constituțională, atunci guvernul nu mai are legitimitate. Dacă pleacă Ilie Bolojan, care e deja amenințat de foarte multe ori cu demisia, aproape la fiecare ședință a coaliției, care-i procedura? Ce s-ar întâmpla?

Radu Oprea: Sigur, este zona politică care are o importanță foarte mare, dar ea are importanța atât de mare pentru că ea afectează viața cetățenilor de zi cu zi din perspectiva economiei românești, a stabilității locurilor de muncă, a potențialei creșteri economice pe care din păcate nu o atingem astăzi. Orice declarație politică nefericită, instabilitatea politică este văzută astăzi de către agențiile de rating, de către instituțiile importante. Tocmai aici a fost FMI-ul în misiunea anuală și au discutat cu instituțiile principale din România și cu reprezentanții partidelor politice. De ce? Pentru că instabilitatea politică este unul dintre cele mai mari riscuri pe care le are astăzi România, pe toate analizele economice. Lucrul acesta trebuie să-l avem în vedere, din punctul meu, din perspectiva mea proprie, atunci când vorbim și avem declarații publice. În ultimii ani Premiile Nobel pentru economie au fost câștigate pe economie comportamentală. Ceea ce înseamnă că omul, cetățeanul, poate avea reacții diferite atunci când din mediul politic, din mediul economic vin diverse influențe, impulsuri. Atunci dacă vorbim despre scăderi, tăieri, austeritate în mod constant, oricare dintre cetățenii României care, spre exemplu, ar vrea acum, în prag de iarnă, să-și schimbe tâmplăria cu o tâmplărie mai performantă din punct de vedere energetic. Se uită cu atenție la dumneavoastră, la Adevărul, la mass media, la zona de social media și află că lucrurile sunt rele, sunt catastrofale. Și renunță să-și mai facă acea dotare a apartamentului, care în timp i-ar fi adus avantaje din punct de vedere al costurilor pe care le are la întreținere. Ce se întâmplă în economie? Firma care produce termopane și care produce geamuri nu va mai avea comenzi. Asta înseamnă că o să dea niște oameni afară, înseamnă reducere, înseamnă o presiune mai mare pe bugetul de stat, înseamnă un cerc vicios, înseamnă că ne ducem cu economia în jos, că scade creșterea economică. Noi trebuie să venim cu mesaje pozitive pentru economie, astfel încât să avem încredere și să avem investiții. Nu există un contract între părți în economie fără încredere. O parte are încredere că cel care vine să execute un serviciu, o lucrare, va face acel lucru, îl va presta la calitatea pe care o așteaptă și celălalt are încredere că va primi banii atunci când va presta acele servicii. Fără încredere nu există creștere economică. Acest este mesajul pe care am încercat noi la Partidul Social Democrat să-l aducem când am vorbit despre relansarea economică. Ai nevoie de astfel de mesaje pentru noi, pentru potențialii investitori străini, pentru investitorii români, că și ei sunt la fel de afectați, atunci când ai un moment în care, într-adevăr, trebuie să echilibrezi finanțele, Dar asta nu trebuie să însemne și o criză economică, o echilibrare a bugetului și a finanțelor publice.

Pe de altă parte, viziunea domnului Bolojan pare a fi mult mai sumbră decât a dumneavoastră a celor de la PSD adică.

Radu Oprea: Are o viziune sumbră, are o viziune care, iarăși, este o analiză proprie. Cumva se aseamănă cu viziunea pe care o avea mai demult Comisia, Fondul Monetar Internațional, celebra troică, Banca Mondială, atunci când vorbeau și veneau ca rețetă cu austeritatea, lucru care n-a funcționat. N-a funcționat și iar apoi toate: Comisia Europeană, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, și-au schimbat abordarea și-au început să vină cu rețete, într-un alt termen, nu acesta de tăieri. Pentru că s-a dovedit în crizele economice ale altor țări că această rețetă prescrisă de austeritate nu a avut rezultatele dorite pentru pacientul despre care se vorbea atunci. M-am uitat cu foarte mare atenție și pun întrebarea firească. Se putea și altfel? Din partea noastră a Partidului Social Democrat am mers la Cotroceni, când a fost grupul acela de lucru, pe ce măsuri am putea să luăm pentru redresarea bugetului Românei a deficitului. În afară, bineînțeles, de nevoia de a crește economia, pentru că deficitul este un raport. Se raportează la PIB. Dacă e un PIB mai mare, normal, deficitul în procent este mai mic. Dar în afară acestor metode, noi am venit și cu ideea de impozitare progresivă pe care apoi am găsit-o în recomandarea Comisiei, am vorbit și cu Fondul Monetar Internațional și sunt recomandări mai vechi ale Fondului și ale Băncii Mondiale pentru impozitare progresivă, care ar fi însemnat, din estimarea Comisiei, un plus de 12 miliarde de euro lucru care ar fi echilibrat balanța României, deficitul bugetar, dar mai mult decât atât. Când vorbim despre impozitarea progresivă, trebuie să vorbim obligatoriu despre globalizarea veniturilor și despre deduceri fiscale, pentru că acesta este modelul care funcționează în țările dezvoltate din punct de vedere economic. Acesta este, dacă vreți, modelul în țările din OCDE, țintă pe care o avem și noi în 2026. înseamnă că poți să-ți propui să ai niște politici publice și ai nevoie de niște mijloace, de niște instrumente pentru a atinge acele politici publice. De exemplu, creșterea natalității. Poate să fie un obiectiv de țară al fiecărei guvernări. Poate să fie un obiectiv de acest fel. Cum poți să ajungi să încurajezi un astfel de obiectiv? ai o anumită impozitare, dar dacă ai unu, doi copii, trei copii și așa mai departe, poți să ai deduceri. Se întâmplă în Germania, se întâmplă în Franța, se întâmplă în Spania. Este un model care deja funcționează în foarte multe țări cu economie dezvoltată și atunci este un model care poate să fie. Ce lipsește? Lipsește digitalizarea ANAF-ului, astfel încât să poată fi făcută globalizarea veniturilor și atunci totul va fi foarte simplu.

Și de ce nu se face? Cine este vinovat că nu se face această digitalizare a ANAF?

Radu Oprea: Acum, sigur, este o conducere nouă la ANAF, e o temă veche, au încercat foarte mulți. În timpul guvernului Ciolacu s-au făcut pași foarte mulți, pentru că am avut în Planul Național de Redresare și Reziliență și avem bani pentru digitalizare. Este deja un progres din perspectiva e-factură și așa mai departe, de conectare a caselor de marcat cu ANAF-ul. Mai sunt pași de făcut în interiorul ANAF, din câte știu eu, mai multe detalii ar trebui cerute la actualul președinte al ANAF-ului și, desigur, la Ministrul Finanțelor Publice.

Se putea evita creșterea TVA, spuneți?

Radu Oprea: Da, din această perspectivă, da, dacă am fi mers pe o zonă de impozitare progresivă, dar doi, venise cu o propunere, un pas intermediar, până când ajungi la impozitarea progresivă, cu globalizarea veniturilor și cu deduceri fiscale, despre care am vorbit mai devreme și din calculele pe care le-am prezentat, răspunsul nostru este da, se putea.

Și atunci cine a ținut cu dinții de creșterea TVA? Pentru că a apărut un zvon zilele astea că ar putea să mai crească cu încă un procent, 23%. Președintele a spus că a avut chiar discuții în contradictoriu cu Ilie Bolojan pe tema asta.

Radu Oprea: Păi vedeți, tocmai ați răspuns la întrebare. Ilie Bolojan este responsabil? Tocmai ați răspuns la întrebare, pentru că este public deja acest subiect. Faptul că au fost discuții mai multe la preluarea mandatului de către premierul Ilie Bolojan, referitoare la taxa pe valoare adăugată, în care, așa cum am citit în mass media, au fost discuții legate de promisiunea pe care președintele Nicușor Dan a făcut-o în timpul campaniei prezidențiale, când a spus că nu va crește TVA și înțeleg că discuțiile au fost între premier și președinte, până la urmă TVA-ul a crescut. Acum este o discuție, din câte știu, despre cota de TVA în turism, pentru că a fost o primă discuție în care a rămas cota redusă de 11% în HoReCa, în ideea în care să se vadă până la sfârșit anului care sunt încasările. Dacă încasările scad, atunci se va trece la o cotă mai mare. Din păcate, din ceea ce am văzut pe litoral, din ceea ce am vorbit cu foarte mulți antreprenori din turism și cu organizațiile patronale reprezentative, sezonul acesta estival n-a fost un an de succes. Au fost mult mai puțini turiști pe litoralul românesc din motive pe care le putem discuta. S-ar putea, ca și inexistența voucherelor să fie unul dintre ele. Ar trebui să avem o analiză înainte de a putea să formulăm concluzii, dar o creștere de TVA în acest moment în domeniu HoReCa nu cred că ar fi benefică deloc pentru cei care au făcut investiții pe litoral și nu numai în turismul din România. E o opinie personală, am spus-o, am susținut-o, fac analize și încerc să strâng argumente pentru a putea să susțin o astfel de opinie. Mă uit și la ce se întâmplă în țările cu care noi suntem în competiție, în Bulgaria, în Grecia, în Ungaria și așa mai departe, astfel încât să vedem care ar fi cea mai justă decizie pe care am putea să o luăm. Sigur, nu este decizia la Secretariatul General al Guvernului. Am această chestiune pentru că am fost Ministru al Economiei și am răspuns și de partea de turism, dar Ministrul Economiei, Ministrul Finanțelor Publice, ceilalți miniștri din cabinet care sunt implicați, premierul României, trebuie să vină cu soluții în această zonă.

La cum evoluează lucrurile? Să ne așteptăm să avem un TVA de 23% spre finalul anului?

Radu Oprea: Întrucât există și alte soluții, dacă vor exista discuții pe această temă, sunt mai mult decât convins că cei de la Partidul Social care vor merge la aceste discuții nu vor susține astfel de soluții.

Dar e foarte posibil să se întâmple asta?

Radu Oprea: Nu știu. Eu unul personal n-am auzit de acest lucru în vreo discuție oficială în cadrul Guvernului României.

Vă întreb asta tocmai pentru că îmi spuneați și dumneavoastră că Ilie Bolojan ia câteodată deciziile într-un mod pe care poate dumneavoastră nu îl înțelegeți, colegii dumnealui adică. Și de asta v-aș întreba cum vă înțelegeți cu domnul Ilie Bolojan, ce fel de om e? Aveți o experiență amplă în politică și trebuie să simțiți oamenii.

Radu Oprea: Profesional, instituțional, pentru că sunt foarte multe dintre deciziile, hotărârile, actele care trec prin Guvernul României, care necesită co-semnare de către Premierul României și de către Secretarul General al Guvernului. Instituțional lucrăm, Guvernul funcționează. Astăzi am avut ședință de Guvern au trecut cele ce erau pe ordinea de zi. Este un efort foarte mare în această perioadă. Spre exemplu, colegii de la Ministerul Finanțelor Publice au stat până la șase dimineața să avizeze toate memorandumurile care se referă la continuarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Vreau să le mulțumesc pentru efortul pe care l-au făcut. Au înțeles și ceilalți colegi din Guvern apoi că trebuie să se miște foarte repede astăzi cu răspuns la observațiile pe care Ministerul Finanțelor Publice l-a avut. Au intrat, au trecut, au fost aprobate toate aceste memorandumuri care trebuiau să fie aprobate cu urgență pentru ca toate proiectele începute și care vor continua să fie finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență să poată să aibă ritmul pe care începuseră să-l aibă. Din această perspectivă, lucrurile funcționează în guvern.

Personal, cum vă înțelegeți?

Radu Oprea: Chestiunea cealaltă legată de coaliție este un alt aspect. Cei care participă de obicei la coaliții, liderii partidelor politice, cred că pot să vină cu mai multe detalii. Personal comunic cu premierul României, dumnealui comunică cu mine pentru că trebuie să facem acest lucru instituțional ca să funcționeze Guvernul României și Executivul în general.

S-a vorbit foarte mult și despre comunicare în aceste zile, i s-a reproșat inclusiv acest lucru domnului Bolojan. I s-a reproșat inclusiv purtătorului de cuvânt al Guvernului, doamna Dogioiu și știu că au fost critici inclusiv din partea colegilor dumneavoastră la adresa doamnei Dogioiu și de asta vă întreb, cine... dumneaei este purtătorul de cuvânt al Guvernului, purtătorul de cuvânt al lui Bolojan? Poate că aici, într-adevăr, fiind opinii diferite, e un scurt circuit. Și nu e vina nimănui că se întâmplă.

Radu Oprea: Funcția este de purtător de cuvânt al Guvernului. Dar ea există în cadrul cancelariei Primului Ministru. Deci este logic ca atunci când vorbești în numele Guvernului să vorbești în numele Primului Ministru și al celorlalți membri ai cabinetului referitor la ceea ce se întâmplă în activitatea curentă a Executivului. Ați văzut că după fiecare ședință de Guvern întotdeauna sunt declarații publice pe care le susține purtătorul de cuvânt al Guvernului sau și ceilalți colegi miniștri. Dar discuția respectivă a fost despre o nuanță, despre faptul că au fost făcute declarații din perspectiva purtătorului de cuvânt al Guvernului în numele coaliției. Și aceasta este nuanța. Coaliția nu are purtător de cuvânt.

Deci doamna Dogioiu și-a depășit limitele funcției, să înțelegem?

Radu Oprea: Nu, au fost niște declarații despre anumite discuții care ar fi avut sau nu ar fi avut loc în coaliție, făcute de către purtătorul de cuvânt al Guvernului, care nu participase la acele ședințe de coaliție. Deci, teoretic, n-ar fi avut de unde să știe dacă s-au discutat sau nu s-au discutat astfel lucrurile, sau oricum n-ar fi putut să se pronunțe în calitatea de purtător de cuvânt al Guvernului, pentru că nu există funcția de purtător de cuvânt al coaliției.

Apropo de demisiile domnului Bolojan, ele au existat pe ce motiv? Ca să înțelegem, deja sunt bancuri pe tema asta legate de Petrică și Lupul. Când nu o să mai credeți atunci când se va întâmpla cu adevărată demisia?

Radu Oprea: Acum, probabil că existența unei demisii trebuie să fie și partea formală, materială, adică... Eu nu am văzut așa ceva niciodată. De aceea, atunci când a spus că au existat, din perspectiva celui care lucrează cu legalitatea actelor, nu, nu a existat o astfel de demisie. Înțeleg că au fost declarații pe care dumneavoastră în mass media le-ați spus, domnia sa le-ar fi făcut în diverse discuții, în ideea că s-ar putea întâmpla asta dacă. Dar de aici până la a fi un act scris e calea lungă.

Pe de altă parte și cei de la PSD au amenințat cu plecarea de la guvernare în mai multe rânduri. Care este linia roșie? Dincolo de care nu ar trece social democrații și care i-ar convinge să plece de la putere?

Radu Oprea: Nu e vorba de amenințare și nu a fost vorba de amenințare niciodată. Vă dau un exemplu. A apărut această discuție în contextul alegerilor despre București. În contextul acesta a fost o idee în care fiecare dintre partidele politice să aibă candidat propriu sau să avem un candidat comun. Acesta este cel puțin lucru pe care noi la PSD l-am susținut, prin vocea președintelui interimar Sorin Grindeanu și a celorlalți colegi, cu un argument corect din punctul nostru de vedere, că dacă ar fi altă susținere a unui candidat, spre exemplu un partid și alte două partide sau trei partide să susțină un candidat sau două și două, pentru că nu este o simplă candidatură, nu este o simplă localitate. Bucureștiul are importanță. Faptul că dumneavoastră mass media veți reflecta absolut oricare dintre discuțiile și dintre nuanțele și amănuntele care apar într-o campanie electorală au impact în toată societatea și în toată țara la nivelul României. Deci nu este o simplă campanie electorală. Este campania pentru Capitala țării. Dacă dorim să fim împreună, în coaliție, patru partide de politice, trebuie să găsim o formulă astfel încât lucrurile care de obicei se spun într-o campanie electorală să nu afecteze coaliția. Lucruri pe care noi le-am spus și care ar fi putut să aibă, ca și consecință pe care nu ne-o dorim, ruperea coaliției. Pentru că nu te mai înțelegi, pentru că sunt lucruri prea grave pe care le spun unul despre celălalt. Soluția, da, este cea pe care am enunțat-o mai devreme, fie un candidat comun, fie candidați separați, fiecare cu candidatul lui.

Vă doriți așadar un candidat comun din partea coaliției?

Radu Oprea: Ar putea să fie una dintre soluții ca această coaliție să reziste. Cu atât mai mult cu cât am văzut și aceste speculații care apăreau în presă, în ultima perioadă, referitoare că nu ne-am dorit să fie acum sau nu... alegerile la primărie. Nu despre lucrul ăsta e vorba, ci este vorba despre ceea ce vă spuneam mai devreme, despre potențialul pe care îl are ca această coaliție să nu mai funcționeze dacă nu găsim o formulă de competiție de la început, cu atât mai mult cu cât candidații PSD care au fost măsurați în zilele acestea sau, mă rog, sondajele au arătat cum candidații PSD sunt pe primul loc.

Deci vă doriți un candidat comun din partea coaliției la Primăria Generală a Capitalei? Dacă nu, PSD pleacă de la guvernare?

Radu Oprea: Ne dorim o soluție care să nu ducă la ruperea coaliției din perspectiva celor ce se spun de obicei într-o campanie electorală. Există întotdeauna un potențial într-o campanie electorală ca lucrurile să fie spuse de așa natură încât să te întrebe lumea dacă mai sunteți împreună în coaliție, cum adică mai sunteți împreună la guvernare, când uitați-vă la realitatea din București. Pentru că toată lumea se va uita la acele declarații.

Un TVA de 23% decis exclusiv de Ilie Bolojan, fără acordul dumneavoastră al celor din PSD, ar fi un motiv de a pleca de la guvernare?

Radu Oprea: Eu sper că lucrurile acestea sunt deja lămurite în interiorul Coaliției. Văd că ne întâlnesc liderii partidelor politice și că din Coaliție ieșim cu o anumită înțelegere. Când nu ajungem la o concluzie împreună, discutăm, analizăm împreună cum este cazul pe administrația publică locală. Ați văzut că acolo lucrurile încă sunt în discuție.

Cum vă înțelegeți cu USR? A fost un conflict major atunci când cu înmormântarea lui Ion Iliescu. Ei țin la propriul candidat pentru Primăria Generală a Capitalei? Cum puteți să mergem mai departe? Ideologic există de asemenea niște diferențe.

Radu Oprea: Nu, aici nu cred că este clară problema de bază, ci cred că este o temă în care este legată de identitatea USR, care s-a format ca partid politic, având un mesaj puternic anti-PSD. Este o chestiune de identitate a lor.

Îl au în continuare și acum guvernând cu dumneavoastră.

Radu Oprea: Eu cred că da, pentru că, fiind un element de identitate, sunt foarte multe dintre pozițiile pe care colegii de la USR le au. Eu vorbesc destul de des cu colegi de la USR, din parlament, spre exemplu, am avut o discuție și le-am spus că noi suntem împreună la guvernare, patru partide politice, pentru că am zis că există un pericol real din partea extremismului de dreapta ca el să crească în România. Dacă cele patru partide politice care sunt astăzi la guvernare se ceartă între ele, dacă USR face această blamare a electoratului PSD, există o singură consecință. Foarte clară. Creșterea AUR. Și atunci, din punctul meu de vedere, o astfel de abordare pe care o are câteodată să observăm la unii dintre colegii de la USR nu este benefică deloc, nici coaliției, nici scopului coaliției, acela de a guverna bine pentru România, astfel încât pericolul creșterii extremismului de dreapta în România să nu existe. Dar, dacă continuăm să avem astfel de certuri în interiorul coaliției, acea chestiune rămâne în pericol real.

Cine creează așadar instabilitate politică în România? Sunt cei de la AUR sau cei de la USR?

Radu Oprea: Întotdeauna politicienii.

Dar cine? E un semnal? Dumneavoastră vorbeați ceva mai devreme de AUR. Că e un pericol extremismul în România și știm aceste lucruri.

Radu Oprea: AUR și celelalte partide politice din zona extremismului politic din România.

Dar în cadrul coaliției cine creează instabilitate politică?

Radu Oprea: Politicienii în general, pentru că de cele mai multe ori lucrurile pe care le spunem nasc consecințe. Și e o vorbă mare, dar din păcate câteodată ne aducem greu aminte de ea, că nu orice lucru pe care îl gândești trebuie să îl spui, dar orice lucru pe care îl spui trebuie să îl gândești.

Creează cei de la USR instabilitate politică în cadrul coaliției?

Radu Oprea: Dacă în cadrul coaliției... Acum nu o să blamez vreodată vreunul dintre colegii cu care suntem împreună în interior, dar spun foarte clar că atât timp cât există ceartă sau senzația, sentimentul, percepția de ceartă pe care o transmitem cetățenilor României, da, coaliția în ansamblu pierde.

Există, ne spuneați și dumneavoastră, sondaje care arată o scădere importantă pentru PSD, care până acum stătea foarte bine. Cum vă explicați această scădere în sondaje?

Radu Oprea: Depinde cu ce comparăm și cu ce moment. Dacă comparăm cu momentele în care PSD era peste 30% și mai mult, da, față de acele momente este o scădere, dar dacă ne uităm la ultimele sondaje, vedem că PSD se menține în jurul la 20%, depinde de sondajele de opinie. Unele dintre ele arătau o creștere a PSD în ultima perioadă. Eu cred că este important mesajul și măsurile cu care Partidul Social Democrat va reuși să vină în perioada imediat următoare, cum este acesta referitor la relansarea economică sau la plafonarea prețurilor la adaosul convențional pentru alimentele de bază, astfel încât cetățenii României să știe că, într-adevăr, Partidul Social Democrat este la guvernare pentru a-i proteja pe cei care nu se pot apăra în mod obișnuit.

Și apropo de asta, ce se va întâmpla cu plafonarea prețului la alimente? Dumneavoastră o susțineți? Cine altcineva vă susține din partea coaliției?

Radu Oprea: Noi susținem această plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare cu argumente. Argumente cu care ne-am dus și în fața coaliției. De aceea este și acel timp în care înțeleg că cei de la Partidul Național Liberal și cei de la USR doresc să vadă datele statistice. Este evident și am și publicat faptul că la multe dintre aceste produse cu prețuri, cu plafonat adaosul comercial... astăzi este mai mic prețul decât în iunie 2023 când am introdus această măsură. O plafonare în teoria economică trebuie să fie pe o perioadă limitată de timp și atunci când a prelungit premierul Bolojan, ultima dată în iunie, pentru trei luni de zile plafonarea, cred că inflația era undeva la 5%, 5 și ceva. Între timp, din păcate, a început să crească din nou, ajungem să vorbim despre 10%, ceea ce înseamnă că acele cauze care ne-au dus la a introduce plafonarea adaosului la produsele alimentare de bază sunt de actualitate. Dacă ar fi scăzut inflația, așa cum era prognozat inițial, spre 4-3%, desigur că plafonarea n-ar mai fi avut un sens. Dar din păcate inflația crește și atunci plafonarea trebuie să rămână, pentru că pentru cei care au venituri mici, în coșul zilnic, alimentele acestea de bază au un impact de peste 26%, ceea ce este foarte mult. Nu știu dacă ar crește aceste prețuri, inflația reală pentru persoanele din acest grup ar putea fi 13%, 14%, 15% sau peste.

Sinistru. Sunt niște cifre care te înspăimântă.

Radu Oprea: Ar fi complicat pentru aceste persoane. Mă uitam de asemenea pe cifrele din ultima perioadă de timp referitoare la persoanele aflate în risc de sărăcie și sărăcie extremă. Am reușit, prin creșterea salariului minim, prin plafonarea prețurilor, prin diverse măsuri luate în această direcție, să scoatem un milion de români din această zonă. Sunt date statistice în ultimii ani. Există riscul ca dacă această plafonare nu va mai fi menținută, ca probabil un milion de români să treacă iarăși acel prag al riscului de sărăcie.

Cine este vinovat pentru situația financiară dezastruoasă în care suntem?

Radu Oprea: Sunt decizii pe care le-am luat împreună, asumat.

Deci și PSD.

Radu Oprea: Bineînțeles că da. În ideea în care ai nevoie de dezvoltare economică, ai nevoie de a dezvolta atât localitățile, cât și infrastructura, cum s-a întâmplat în autostrăzi. Pentru mediul de afaceri este important cash flow-ul, este important să ai acces la bani, dar este importantă și partea de interconexiuni de autostrăzi. Toate acestea în timp vor însemna posibilități mai mari pentru zonele mai puțin dezvoltate ale României, cum este Moldova. Pentru că o autostradă, o intersecție de autostrăzi duce la generarea de parcuri industriale, de parcuri comerciale. Întotdeauna se întâmplă o dinamică. Înseamnă că vor fi costuri mai mici pentru cei care vor să investească în Moldova, dacă vreți, în construcția de fabrici pentru diverse domenii de activitate sau centre logistice, înseamnă că istoria recentă a Uniunii Europene ne arată că în toate statele membre, atunci când au avut planuri de investiții masive în dezvoltarea infrastructurii, au fost pe deficit excesiv. Spania, Franța, Germania sunt exemple numeroase. Pe o perioadă chiar îndelungată de timp. Este o chestiune pe care România a început-o. Din păcate... A început războiul în Ucraina. Este o realitate pe care am trăit-o. M-am uitat atunci în acea perioadă... Dar se spune că e vorba de deciziile interne, de deciziile domnului Ciolacu, din al cărui Guvern ați făcut parte. Ministrul Finanțelor din guvernul Ciolacu a spus că l-a anunțat, v-a anunțat pe toți că e o problemă foarte mare, că deficitul este foarte mare și dumnealui a răspuns într-un mod pe care nu pot să-l reproduc.

Radu Oprea: Am fost în ședințele de Guvern din acea perioadă, am participat la foarte multe dintre discuțiile de atunci. Toate, dar absolut toate memorandumurile, hotărârile de Guvern care alocau bani din fondul de rezervă al Guvernului au fost aprobate și inițiate de către Ministerul Finanțelor.

Deci și domnul Boloș.

Radu Oprea: Întotdeauna există... Am fost acolo, am fost în sală, stenogramele de obicei sunt clasificate, dar vă pot spune că am fost acolo. Mai e un aspect. pe care eu l-am spus la momentul respectiv domnului Boloș: aveam, spre exemplu, în acea perioadă nevoie, ca să putem încheia programul Startup Nation, de încă 500 de milioane de lei să facem plățile pentru antreprenori, care deja fusese la bancă, care deja luaseră creditele, care deja își făcuse afacerile, dar în planul lor de afaceri spunea foarte clar că vor primi banii de la statul român și își vor încheia partea de dobânzi și de creditare cu banca. Sigur, dacă doreau să-și dezvolte afacerea în continuare, să meargă cu alte credite, era decizia lor de antreprenori. Dar statul român în acea perioadă nu s-a ținut de cuvânt, pentru că cu greu am avut trei hotărâri de Guvern referitoare la fondul de rezervă, în care am primit câte o sută de milioane, astfel încât să putem continua plățile. Probabil că dacă am fi avut rectificare bugetară, Ministerul Finanțelor Publice ar fi trebuit să răspundă public la această întrebare, de ce nu sunt cei 500 de milioane de lei, pentru antreprenorii din România, pentru contractele pe care statul român, prin Ministerul Economiei, le-a încheiat cu antreprenorii din Startup Nation, de ce îi puneam pe antreprenorii care ajunseseră unii dintre ei într-o situație critică, pentru că trebuiau să suporte și dobânzile creditului bancar? De ce i-am pus în această situație? Și nu a răspuns la această întrebare și a preferat ca din bucăți adăugate, câte 100 de milioane, câte 100 de milioane, să ajungem la 300 de milioane care au fost plătiți. Sigur, au fost și alte plăți făcute înainte, dar aceasta este chestiunea pe care eu am simțit-o. Ca ministru care trebuia să mă duc, să mă rog, de fiecare dată, în fiecare zi, cât de des se putea, de domnul Ministru al Finanțelor Publice să nu îi uite pe antreprenorii din România care nu au nicio vină.

Cu alte cuvinte, guvernul Ciolacu, din care Radu Oprea a făcut parte ca Ministru al Economiei, este de vină pentru situația pe care încearcă să o repare Guvernul Bolojan, din care de asemenea face parte.

Radu Oprea: Nu spun că este de vină, spun că există anumite decizii. Din punctul meu de vedere, decizia de a investi în infrastructura României, de a crește logistica din România, nu este una rea deloc și vor fi avantaje pe care o să le vedem în timp. În momentul în care o să vedem că economia, dacă venim și cu acele măsuri de stimulare a economiei, cum sunt cele pe care le-am propus, și care nu apasă pe bugetul de stat și care pot să dea încredere investitorilor să meargă în aceste zone mai puțin dezvoltate ale României, vom vedea aceste beneficii într-un timp scurt, într-un timp de 3-5 ani maxim și atunci baza de impozitare va fi mult mai mare și impozitele, veniturile pe care le vom avea la bugetul de stat vor fi mai mari. Efortul acesta se plătește în timp.

Ultima întrebare. 1 ianuarie 2026 ne va prinde cu aceeași coaliție la guvernare și eventual și cu aceeași Premier?

Radu Oprea: Nu sunt foarte bun în a face predicții, dar cred că da, vom fi în aceeași Coaliție, cu același Premier, dacă, bineînțeles, vom găsi acele decizii comune bune în interiorul coaliției.