Analiză Noi scumpiri la energie și carburanți. Avertismentul economiștilor: inflația poate primi un nou șoc

Creșterea prețurilor la electricitate, petrol și gaze naturale continuă să alimenteze inflația, iar incertitudinile legate de centrala nucleară de la Cernavodă și de războiul din Iran pot aduce noi scumpiri, avertizează Adrian Codirlașu, președintele CFA România. În paralel, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a afirmat că presiunile de pe piața energetică se vor reflecta în creșteri moderate ale tarifelor, cu efecte atât asupra consumatorilor, cât și asupra industriei.

Scumpirea energiei pune presiune pe inflație Foto: arhivă

Declarațiile celor doi vin în contextul în care inflația anuală a ajuns la 6,61% în septembrie, iar carburanții s-au scumpit puternic față de aceeași perioadă a anului trecut.

Adrian Codirlașu: Trei componente energetice alimentează scumpirile

Creșterea prețurilor la energie electrică, petrol și gaze naturale reprezintă o sursă importantă de presiune asupra inflației, în condițiile în care România se confruntă atât cu dificultăți de producție internă, cât și cu efectele conflictului din Orientul Mijlociu.

Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a declarat că incertitudinile legate de funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă și evoluția războiului din Iran pot genera noi șocuri asupra prețurilor.

„Toate cele trei componente de energie au prețuri mai mari și e normal să se transfere în toate celelalte bunuri și servicii”, a explicat acesta.

Potrivit lui Codirlașu, oprirea centralei de la Cernavodă reduce disponibilitatea producției interne și obligă România să importe energie la prețuri mai mari. În același timp, conflictul din Iran a contribuit la scumpirea petrolului și a gazelor naturale pe piețele internaționale.

Cele două evoluții se suprapun și sporesc presiunile asupra economiei, într-un moment în care inflația rămâne ridicată.

Războiul din Iran și problemele producției interne cresc riscul unor noi scumpiri

Perspectivele privind evoluția prețurilor sunt greu de anticipat, avertizează președintele CFA România. Printre necunoscute se numără momentul repunerii în funcțiune a centralei nucleare de la Cernavodă, dependent de condițiile de operare, precum și durata conflictului din Iran.

„Avem incertitudine ridicată. Nu știm ce se întâmplă cu debitul de apă în Dunăre, deci când va fi repusă în funcțiune centrala de la Cernavodă și războiul continuă în Iran”, a afirmat Codirlașu.

Acesta a atras atenția și asupra prețului petrolului Brent, relevant pentru piața europeană, care a depășit din nou pragul de 100 de dolari pe baril, precum și asupra nivelului ridicat al prețului gazelor naturale în Europa.

Un alt factor de risc este refacerea rezervelor de combustibili consumate de state în perioada recentă. Potrivit lui Codirlașu, țările au utilizat deja din rezervele de motorină, petrol și gaze naturale, iar acestea trebuie completate.

„Situația pe partea aceasta de energie nu e una, să zicem, frumoasă. Și pot apărea șocuri. Pot apărea în continuare surprize neplăcute, este extrem de greu de anticipat sfârșitul războiului din Iran”, a avertizat președintele CFA România.

Pentru consumatori, această evoluție înseamnă că presiunile asupra prețurilor nu se limitează la benzină, motorină sau energie, ci se pot extinde la transport, producție și, în cele din urmă, la prețurile bunurilor și serviciilor.

Inflația a ajuns la 6,61%. Carburanții s-au scumpit puternic

Datele Institutului Național de Statistică pentru septembrie 2026 indică o rată anuală a inflației de 6,61%.

Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, unde avansul anual a fost de 11,12%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, iar mărfurile alimentare cu 3%.

Scumpirile carburanților sunt și mai pronunțate. În septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, motorina s-a scumpit cu 37,61%, iar benzina cu 28,42%.

Aceste evoluții ilustrează presiunea pe care costurile energetice o pot exercita asupra bugetelor gospodăriilor și asupra companiilor. Carburanții mai scumpi cresc cheltuielile de transport, iar firmele care utilizează cantități importante de energie sau combustibil pot ajunge să transfere o parte din costuri în prețurile finale.

În consecință, chiar și persoanele care nu resimt direct o majorare a facturii la electricitate sau gaze pot fi afectate indirect, prin scumpirea produselor și serviciilor pe care le cumpără.

Cristian Bușoi: Prețurile ridicate la energie pun presiune pe industrie

Problemele generate de scumpirea energiei au fost abordate și la conferința The Future is Now 2026, organizată de Adevărul și IC Events.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a avertizat că prețurile ridicate pun presiune asupra furnizorilor și marilor consumatori industriali și se pot reflecta în tarife.

„Sunt prețuri semnificativ mai mari și toate aceste lucruri se vor transfera într-o creștere moderată a tarifelor. Toate instituțiile se uită cu atenție la piață, pentru a nu se profita de această situație”, a declarat oficialul.

Acesta a arătat că scumpirea gazelor naturale afectează în special industria și companiile care consumă cantități mari de combustibil, pentru care posibilitățile de intervenție sunt mai limitate.

„Chiar și pentru cei cu venituri medii, o creștere de 20% se simte. În opinia mea, cel mai mare efect, acolo unde avem puține soluții de intervenție, este asupra industriei, asupra marilor consumatori de gaze naturale”, a explicat Bușoi.

Potrivit acestuia, majorarea costurilor de producție se poate reflecta în prețurile produselor finite, contribuind la inflație și la deteriorarea puterii de cumpărare.

Oficialul a mai arătat că prețurile ridicate la electricitate reprezintă o problemă de competitivitate pentru Uniunea Europeană, în condițiile în care companiile europene trebuie să concureze cu firme din economii în care energia poate avea costuri mai mici.

Daniel Dăianu: „Vindem ieftin și cumpărăm scump”

Dincolo de conjunctura internațională, o parte dintre vulnerabilitățile României țin de organizarea pieței energetice și de lipsa unei strategii coerente, a avertizat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

„Noi am avut și avem încă o piață foarte dezorganizată. [...] Europa nu are o piață comună a energiei și de aici avem un handicap structural față de americani și chinezi, iar România are un handicap adițional, care izvorăște din lipsa de strategie”, a declarat acesta la conferința The Future is Now 2026.

Dăianu a rezumat dezechilibrele pieței printr-o formulare tranșantă: „Vindem ieftin și cumpărăm scump. Asta este realitatea în domeniul energiei”.

Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, problemele din sectorul energetic nu afectează doar consumatorii casnici, ci și deciziile companiilor privind investițiile și menținerea activităților industriale în România.

Acesta a avertizat că marile companii pot lua în calcul mutarea unor activități în alte țări dacă nu găsesc condiții competitive, inclusiv în privința costului și disponibilității energiei.

„Dacă nu reușim să gestionăm aceste probleme, printre care și chestiunea energetică, vom pierde”, a afirmat Dăianu.

Energia scumpă poate afecta investițiile și locurile de muncă

Costurile ridicate ale energiei reprezintă o problemă care depășește facturile și prețurile de la pompă. Pentru companiile industriale, energia este un element important al costurilor de producție, iar diferențele față de alte piețe pot influența deciziile de investiții.

La aceeași conferință, Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, a atras atenția că prețurile ridicate la energie și costurile cu forța de muncă pot reduce atractivitatea României pentru investitori.

Dacă o companie consideră că poate produce mai competitiv într-o altă țară, investițiile viitoare pot fi direcționate în afara României. În timp, asemenea decizii pot afecta dezvoltarea industrială, oportunitățile de angajare și veniturile generate în economie.

De aceea, problema energiei are două dimensiuni: una imediată, legată de inflație și de costul vieții, și una pe termen lung, legată de competitivitatea economiei și de capacitatea țării de a atrage și păstra investiții.