Analiză „De ce ar trebui să beneficieze de acciză redusă cineva care conduce un SUV?” Subvenția la motorină, criticată de un expert în energie

Camera Deputaților a adoptat miercuri legea care instituie mecanismul de intervenție pe piața carburanților în situații de criză. Actul normativ permite, printre altele, reducerea temporară a accizei la motorină, scăderea TVA la 19% pentru benzină și motorină pe lanțul de rafinare și distribuție, precum și limitarea exporturilor de motorină. Corina Murafă, expertă în politici energetice și membră a Comitetului Economic și Social European, susține însă că efectele vor fi limitate, iar România a ratat ocazia de a adopta măsuri mult mai eficiente și mai bine țintite.

Prețul Motorinei a depășit 10 lei / litru. FOTO: Mediafax

Reducerea la pompă va fi de cel mult 60 de bani pe litru

Înainte de a analiza oportunitatea măsurii, Corina Murafă explică ce impact poate avea aceasta asupra prețului afișat la pompă. Potrivit calculelor sale, chiar și în scenariul cel mai favorabil, reducerea va fi una relativ modestă, deoarece acciza reprezintă doar o parte din prețul final al carburantului.

„Acciza este de aproximativ 399 de euro la mia de litri. Vorbim despre o reducere între 5% și 25%, iar probabil reducerea maximă s-ar aplica doar în scenariul în care prețurile cresc foarte mult. În momentul de față, acciza reprezintă aproximativ 20% din prețul final al carburantului. Dacă luăm un preț de 9 lei pe litru, vorbim de circa 1,80 lei reprezentând acciza, iar o reducere de 25% din această sumă înseamnă aproximativ 45-50 de bani pe litru. În practică, probabil discutăm despre o reducere cuprinsă între 35 și 60 de bani pe litru”, a explicat Corina Murafă.

O măsură care încurajează consumul de combustibili

Experta consideră că problema nu este doar dimensiunea reducerii, ci însăși filosofia din spatele măsurii. În opinia sa, statul stimulează consumul unui produs asupra căruia România are foarte puțin control, întrucât prețul petrolului este stabilit pe piețele internaționale.

„Cu siguranță existau soluții mai bune decât reducerea generalizată a accizei. O astfel de măsură nu face decât să stimuleze consumul unui produs asupra căruia noi nu avem aproape niciun control în ceea ce privește prețul de bază. România este dependentă în proporție de aproximativ 80% de importuri, iar inclusiv producția internă este valorificată la prețul pieței. Practic, stimulăm cererea pentru un produs al cărui preț este influențat de factori externi și de piețe speculative. Din punctul meu de vedere, ca strategie economică, este o abordare absurdă”, a subliniat Corina Murafă.

Transportatorii puteau fi sprijiniți fără reducerea accizei pentru toată lumea

În locul unei reduceri aplicate tuturor consumatorilor, Murafă spune că statul ar fi putut folosi un mecanism deja aplicat în trecut. Acesta ar fi permis acordarea unui sprijin financiar doar sectoarelor economice afectate direct de scumpirea motorinei, fără diminuarea generalizată a taxelor.

„Statul putea introduce un sistem de tip rebate exclusiv pentru transportatori, așa cum s-a mai făcut și în trecut. Transportatorul plătește prețul întreg la pompă, apoi merge cu bonurile fiscale la autoritatea competentă și primește înapoi o parte din acciză, de exemplu 50 de bani pe litru sau chiar mai mult. Mai mult, ajutorul putea fi țintit, acordat transportatorilor care transportă alimente, produse agricole sau cereale, acolo unde costul combustibilului se transmite direct în prețul produselor esențiale. Dacă transporți frigidere sau alte bunuri, nu este neapărat necesar să beneficiezi de același sprijin”, a explicat experta.

De ce beneficiază și șoferii care nu au nevoie de ajutor

Corina Murafă critică și faptul că măsura este una generală și nu face diferența între consumatorii vulnerabili și cei care își permit costurile actuale ale carburanților. În opinia sa, resursele publice ar trebui direcționate către domeniile în care prețul motorinei influențează direct costul alimentelor și al bunurilor esențiale.

„Problema este că România nu reușește să facă politici fiscale țintite. Îi protejăm pe toți în egală măsură. De ce ar trebui să beneficieze de acciză redusă și cineva care conduce un SUV cu rezervor de 80 de litri prin București? Dacă obiectivul statului este să țină sub control prețul alimentelor, atunci acesta este mecanismul corect. Pentru restul consumatorilor, scopul ar trebui să fie stimularea tranziției către transportul electric sau către transportul public”, a subliniat analista.

Statul putea încuraja transportul cu trenul

Experta spune că alte state europene au răspuns crizelor energetice prin stimularea transportului public, nu prin ieftinirea combustibililor fosili. România ar fi putut aplica aceeași strategie, în special în perioada concediilor, când mobilitatea este ridicată.

„Puteam avea în această vară reduceri consistente la CFR, astfel încât oamenii să aleagă trenul când merg în vacanță. Astăzi, pentru o familie cu doi copii, de multe ori este mai ieftin să meargă cu mașina decât cu trenul, iar așa ceva nu este normal. Țări precum Germania sau Belgia au aplicat astfel de măsuri în timpul crizelor energetice, iar toate recomandările Comisiei Europene merg în direcția reducerii taxelor la electricitate și a stimulării electrificării transportului”, a explicat Corina Murafă.

Vulnerabilitatea României rămâne aprovizionarea cu țiței

În privința riscului unei penurii de motorină, experta consideră că principala vulnerabilitate a României rămâne dependența de importurile de țiței din Kazahstan. Totuși, ea apreciază că problemele apărute în ultimele zile sunt temporare și nu anticipează, deocamdată, o criză de aprovizionare.

„Totul depinde de evoluția situației din Kazahstan. România importă cantități importante de țiței de acolo, iar rafinăria Petromidia este dependentă în mare măsură de aceste importuri, însă problema apărută la conducta de transport părea una temporară.

În ceea ce privește Orientul Mijlociu și Strâmtoarea Hormuz, până acum nu am avut probleme reale de aprovizionare. Din informațiile disponibile până acum, pare să fi fost un incident temporar, iar eu mă aștept ca exporturile să fie reluate”, a subliniat Corina Murafă.

Ce spune legea

Amintim că, proiectul de lege care stabilește măsurile ce pot fi aplicate în cazul unei crize pe piața țițeiului și a produselor petroliere a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, cu 293 de voturi pentru și două abțineri.  Proiectul prevede că situația de criză poate fi declarată în cazul unor perturbări majore ale pieței, determinate de conflicte armate, sancțiuni internaționale, întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare sau alte evenimente excepționale.

Printre criteriile de activare se numără creșteri de cel puțin 20% ale cotației petrolului Brent sau ale prețului mediu la pompă pentru benzină și motorină, precum și riscul întreruperii aprovizionării pieței interne.

Pe toată durata situației de criză, exporturile și livrările intracomunitare de motorină și țiței vor putea fi realizate de operatorii economici numai cu acordul prealabil al Ministerului Energiei și al Ministerului Economiei.

Măsura centrală a proiectului se referă la introducerea unui mecanism temporar de diminuare a accizei la motorina standard comercializată pe piața internă. Reducerea va fi stabilită gradual, între 5% și 25%, în funcție de evoluția cotațiilor Platts pentru motorină și a prețului mediu la pompă.

Ministerul Finanțelor va analiza de două ori pe lună indicatorii de piață, pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței, și va stabili nivelul reducerii aplicabile pentru următoarea perioadă de două săptămâni. Dacă indicatorii nu mai justifică intervenția, diminuarea accizei va reveni la zero.

Actul normativ mai permite reducerea temporară a procentului de biocarburant din benzină, iar operatorii vor fi obligați să raporteze lunar prețurile practicate către autoritățile de control. Legea urmează să fie promulgată de președintele Nicușor Dan.