Criza apei din Prahova și Dâmbovița provoacă pierderi de peste 3 milioane de euro pe zi
0Pierderile economice generate de criza apei din Prahova și Dâmbovița depășesc 3 milioane de euro pe zi, în principal din oprirea parțială a centralei electrice Brazi și din perturbarea activităților economice locale.
Situația are loc în condițiile în care aproximativ 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă și menajeră, ca urmare a golirii barajului Paltinu și a unor lucrări urgente la rețeaua de alimentare, arată o analiză realizată de Appraisal & Valuation SA, compania deținătoare a brandului NAI Romania & Moldova și emitent listat pe BVB (simbol: APP).
Centrala electrică Brazi (deținută de OMV Petrom), cu o capacitate instalată de aproximativ 860 MW și o contribuție de până la 10% din producția națională de electricitate, a fost nevoită să oprească o parte dintre unități ca urmare a debitului insuficient de apă.
Conform calculelor NAI Romania, dacă capacitatea oprită estimată se situează la circa 800 MV, aceasta înseamnă un minus de 19.200 MWh pe zi. La o valoare de piață medie (preț spot mediu de 150 euro per MWh), rezultă circa 2,88 milioane de euro pe zi.
În realitate, impactul poate fi chiar mai mare decât atât, deoarece deficitul trebuie compensat prin alte surse mai scumpe (repornirea unor termocentrale pe cărbune) sau prin importuri.
Peste 100.000 de locuitori sunt afectați
Cei circa 100.000 de locuitori afectați sunt distribuiți în circa 40.000 de gospodării, dintre care circa 60% în județul Prahova (PH), iar 40% în județul Dâmbovița (DB). Dacă se ia în calcul ipoteza a 2,5 persoane/gospodărie, costul mediu suplimentar pentru aprovizionare cu apă potabilă, apă pentru igienă și logistică ajunge la vreo 3 euro/zi/gospodărie, respectiv un total: 120.000 euro/zi.
Totuși, această estimare minimă nu include cheltuielile autorităților (apă din rezerva de stat și transportul acesteia), costurile spitalelor, școlilor sau pierderile din sectorul HoReCa.
Pe lângă pierderile directe, cauzate de lipsa apei, se pot estima și pierderi economice indirecte, pornind de la PIB-ul per capita pentru cele două județe (în 2023) afectate: PH – 17.315 euro/an, adică 47,44 euro/zi/persoană, plus DB – 11.439 euro/an, adică 31,36 euro/zi/persoană.
Făcând o medie ponderată între cele două valori, în funcție de populația afectată în cele două județe, rezultă un impact economic de 39,40 euro/zi/persoană, ca valoare economică potențial afectată.
Estimând un scenariu minim ca numai 1% din activitatea economică zilnică este perturbată (întreruperi în industrie, servicii, comerț, logistică), rezultă o pierdere de 39.400 euro/zi. Iar într-un scenariu moderat, de perturbare a 5% din activitatea economică, pagubele ar ajunge la 197.000 euro/zi.
În sectoare puternic dependente de apă (alimentar, procesare, spălătorii, laboratoare, mici unități industriale), pierderile pot fi chiar mai mari.
Pe baza estimărilor anterioare se pot face estimări cumulate ale impactului:
- O zi fără apă ar s-ar situa în jurul a peste 3 milioane de euro pierderi totale;
- O săptămână fără apă = 20,4-21,5 milioane de euro, în funcție de durata opririi producției de electricitate la termocentrala de la Brazi;
- O lună fără apă = până la 81-86 de milioane de euro, dacă dacă situația afectează în continuare sistemul energetic și activitatea economică locală.
„Criza apei din județele Prahova și Dâmbovița demonstrează cât de ridicat este gradului de interdependență dintre infrastructura de utilități, industriile locale și sectorul energetic. Impactul financiar estimat depășește 3 milioane de euro pe zi, iar un eveniment aparent local devine rapid un risc național. Este clar că România are nevoie urgentă de investiții în infrastructura de apă, redundanțe tehnologice și planuri de continuitate dedicate consumatorilor industriali critici”, afirmă Andrei Botiș, CEO NAI Romania & Moldova (Appraisal & Valuation SA).
Pentru reducerea riscurilor și protejarea activelor esențiale, NAI Romania recomandă:
- Modernizarea rețelelor de alimentare cu apă și instalarea unor rezervoare tampon în localități vulnerabile;
- Digitalizarea managementului barajelor, cu publicarea în timp real a informațiilor despre niveluri și debite;
- Planuri de continuitate și surse alternative de apă pentru instalațiile critice, inclusiv centrale electrice;
- Evaluări post-criză pentru companii și autorități, necesare în elaborarea planurilor de investiții și de compensare a pierderilor.
Se încarcă comentariile...
