Ciocolată mai scumpă de Valentine's Day şi o criză în lumea producătorilor de cacao, despre care nu multă lume ştie

În acest an, de Valentines’s Day, se estimează că americanii vor cheltui cel puţin 1,05 miliarde de dolari pe ciocolată şi dulciuri, potrivit Asociaţiei Cofetarilor din SUA. Dar în timp ce un cultivator renumit de cacao, Mamert Kablan Angora, îi ajută pe îndrăgostiţi să se îndulcească, lucrând cele 15 hectare deţinute pe Coasta de Fildeş, fiul său a ales o muncă de birou. Criza s-a instalat şi în lumea producătorilor de cacao, se pare.

„I-am văzut pe părinţii mei suferind şi sperând că vor veni timpuri mai bune pentru cultivarea de cacao, dar situaţia se înrăutăţeşte, de la an la an. Cultivarea arborilor de cacao deja nu mai poate să asigure o viaţă decentă pentru o familie”, declară fiul cultivatorului, în vârstă de 31 de ani, angajat al unei firme de import-export din Abidjan, pentru Bloomberg Bussinesweek.

Plantaţiile de cacao sunt abandonate

Sătenii din Africa de Vest, loc în care se produce peste 70% din cantitatea totală de cacao din lume, au început să abandoneaze plantaţiile din cauza preţurilor mereu schimbătoare. Dincolo de asta, fermele sunt prea mici, randamentul este scăzut şi există recolte, precum cele de cauciuc, mult mai profitabile.

„Pe toţi ne îngrijorează faptul că agricultorii trăiesc la limita cu sărăcia”, afirmă Barry Parkin, reprezentat al companiei Mars, printre produsele căreia se numără şi bomboanele M&M’s, cel mai bine vândut produs dulce din SUA.

„Se produce o jumătate de tonă de cacao, pe hectar, şi aşa a fost mereu. Randamentul culturilor de cacao nu a crescut în ultimii 50 de ani, aşa cum se întâmplă în cazul altor plante cultivate.” 

Piaţa ciocolatei se extinde cu două sau trei procente pe an, potrivit celui mai mare producător de ciocolată vrac din Zurich, Barry Callebaut (BARN).

Totuşi, uneori resursele de cacao nu au făcut faţă cererii, în ultimii 10 ani, conform datelor Organizaţiei Internaţionale de Cacao din Londra, care prevede un deficit de 50000 de tone, pentru sezonul de anul acesta care va începe în luna octombrie.

Totodată, problemele ar putea genera o creştere a preţurilor ciocolatei, de Valentine’s Day. În încercarea de a face faţă crizei de cacao, producătorii aleg, uneori, să micşoreze tabletele de ciocolată şi bomboanele, adăugând bule de aer (aşa-numita ciocolată aerată) sau înlocuind untul de cacao cu ulei vegetal. Experţii susţin chiar că după anul 2020 va fi foarte greu să facă faţă în industie, fără o îmbunătăţire vizibilă a producţiei.

Lipsă de productivitate şi criză

„Ar trebui să încercăm să rezolvăm problema fundamentală a productivităţii pe plantaţii, să fie cultivate recolte rezistente, de la an la an, care să ofere mai multe păstăi, pe copac”, afirmă Tim Cofer, preşedinte al Mondalez International, cea mai mare companie producătoare de ciocolată din lume, cu o cotă de piaţă de 15%. Mondalez vinde mai mult de un miliard de ciocolate Milka şi Cadbuty Dairy Milk, pe an.           

Cacaoa este greu de cultivat iar copacii nu încep să producă fructe, decât după trei sau cinci ani de la plantare. Şi clima este un factor important, deoarece plantele au nevoie de căldură, umiditate, temperaturi care să nu scadă sub 18 grade Celsius, dar care nici să nu depăşească 32 de grade.

Mondalez doreşte să investească 400 milioane de dolari, în următorii zece ani, ca să îi ajute pe cultivatori să îşi îmbunătăţească veniturile, dar şi pentru o mai bună pregătire a acestora. Şi gigantul Nestle va investi 110 milioane de franci elveţieni, pentru sprijinirea producţiei, până în 2019.

Din cauza instabilităţii politice şi a crizei de cacao, preţurile au experimentat anual fluctuaţii. Dacă la începutul anilor ’70 o tonă de cacao costa 1000 de dolari, preţul a ajuns să se tripleze la sfârşitul deceniului, pentru ca în 1989 să revină la 1000 de dolari pe tona. În 2011, preţul de 2700 de dolari atins în luna septembrie a scăzut apoi la 2220 de dolari.

„Fluctuaţia preţurilor este unul dintre motivele pentru care ne confruntăm cu această situaţie. Mulţi agricultori au renunţat la plantaţiile de cacao şi s-au reorientat spre cele de cauciuc sau spre industria uleiului de palmier. Până nu vom găsi o soluţie aceşti oameni nu se vor întoarce la recoltele de cacao”, afirmă Jean-Marc Anga, directorul executiv al Organizaţiei Internaţionale de Cacao