Analiză Cine ar trebui să plătească pregătirea profesională a angajaților. De ce tot mai mulți români își achită singuri cursurile și certificările
Companiile caută pregătire tehnică, adaptabilitate și gândire critică, însă costul dezvoltării acestor competențe ajunge adesea în sarcina angajaților. Cine trebuie să plătească formarea și ce responsabilități au firmele? Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, și Andreea Voicu, HR Strategist și cofondatoare ProNext Management, au răspuns întrebărilor Adevărul Financiar despre pregătirea profesională și cerințele pieței muncii.

Întrebat de Adevărul Financiar despre costurile pregătirii profesionale, Bogdan-Costin Fârșirotu a precizat că, din 2.820 de răspunsuri primite în 2026 de la participanți la cursurile APSAP care lucrează, 57,7% indică plata pregătirii din fonduri proprii. Potrivit acestuia, proporția este de 58,7% în sectorul privat și de 55,7% în sectorul public.
Cifrele comunicate de Fârșirotu se referă la cursanții de la care au fost primite aceste răspunsuri, nu la totalitatea salariaților din România. Pentru o parte importantă a acestui grup, pregătirea profesională este suportată din bugetul propriu.
Pregătirea cerută la recrutare are nevoie de buget după angajare
Fârșirotu consideră că deficitul de competențe nu poate fi explicat exclusiv prin lipsurile candidaților. În opinia sa, dificultățile apar și atunci când firmele formulează cerințe disproporționate: experiență de specialist pentru un post de debutant, atribuții cumulate și disponibilitate imediată.
„Deficitul de competențe este real, iar angajatorii îl agravează atunci când cer oameni tot mai bine pregătiți și lasă costul pregătirii în sarcina lor”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu pentru Adevărul Financiar.
Președintele APSAP susține că firmele trebuie să distingă între competențele necesare din prima zi și cele care pot fi dezvoltate după angajare. El propune probe practice la recrutare, urmate de programe de formare cu buget, timp alocat și obiective clare.
Răspunzând întrebărilor Adevărul Financiar, Andreea Voicu arată că responsabilitatea nu revine unei singure părți. Angajatorii, angajații și sistemul de educație au roluri diferite: firmele trebuie să anticipeze schimbările și să pregătească echipele, educația să formeze competențe de bază, iar fiecare angajat să își urmărească perspectivele profesionale pe termen lung.
„Companiile investesc în competențele necesare businessului lor, nu neapărat în cele care vor asigura viitorul profesional al fiecărui angajat”, explică Andreea Voicu pentru Adevărul Financiar.
AI schimbă cerințele, dar pregătirea tehnică rămâne prioritară
În sondajul eJobs, pregătirea tehnică și de specialitate este menționată drept criteriu de selecție de 54,5% dintre angajatorii participanți. Urmează colaborarea în echipă, cu 40,9%, și adaptarea la schimbare, cu 30,3%. Gândirea critică, rezolvarea problemelor noi și capacitatea de a învăța rapid sunt indicate fiecare de 25,8% dintre respondenți.
Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială intră între primele trei competențe urmărite la recrutare pentru numai 6,1% dintre angajatorii chestionați. Totodată, 46,3% consideră că folosirea acestor instrumente poate fi învățată după angajare.
Această disponibilitate de a învăța la locul de muncă nu este însoțită întotdeauna de planuri concrete: aproape 40% dintre angajatorii chestionați de eJobs nu au în vedere măsuri pentru dezvoltarea competențelor angajaților în contextul AI.
În același timp, 43,4% sunt preocupați de posibilitatea ca salariații să accepte rezultatele generate de AI fără să le verifice. Verificarea informațiilor și protejarea datelor confidențiale sunt indicate fiecare de 37% dintre respondenți drept competențe a căror importanță la recrutare a crescut cel mai mult odată cu dezvoltarea AI.
Andreea Voicu recomandă angajaților să urmărească patru direcții de dezvoltare: utilizarea eficientă a AI, gândirea critică, adaptabilitatea și abilitățile relaționale. În ultima categorie intră comunicarea, negocierea, colaborarea și leadershipul.
Competențele tehnice nu sunt suficiente pentru angajare
Potrivit eJobs, 24,6% dintre respondenți spun că, în ultimele 12 luni, au respins deseori candidați care îndeplineau cerințele tehnice, dar aveau competențe interpersonale insuficiente. Alți 4,9% afirmă că s-au aflat foarte des în această situație.
Dacă doi candidați îndeplinesc cerințele minime ale postului, 29,4% dintre angajatorii chestionați ar acorda mai multă greutate avantajului în competențele interpersonale. Pentru 23,5% ar conta mai mult pregătirea tehnică, iar 25,5% ar acorda aceeași importanță celor două categorii.




















































