Centrele de date consumă tot mai mult cupru. Două materiale surprinzătoare intră în cursa pentru AI

Expansiunea inteligenței artificiale crește cererea pentru cupru, folosit pe scară largă în centrele de date și în infrastructura energetică. Însă deficitul anticipat de aprovizionare și nevoia de performanță mai mare îi determină pe producătorii de tehnologie să caute alternative. Fibra optică și diamantele create în laborator intră astfel în atenția industriei, în special pentru transmiterea datelor și răcirea procesoarelor tot mai puternice.

Cererea de cupru crește pe fondul dezvoltării AI Foto: Shutterstock

Cuprul a devenit unul dintre materialele esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii AI. Este utilizat în cablurile electrice, transformatoare, sisteme de răcire și conexiuni electronice, dar cererea vine și din alte sectoare, precum industria auto, energia regenerabilă și apărarea. Vehiculele electrice pot necesita de trei până la patru ori mai mult cupru decât automobilele convenționale, iar extinderea rețelelor electrice presupune investiții importante pe termen lung.

Presiunea asupra cererii se reflectă și în evoluția prețurilor: cuprul s-a scumpit cu peste 30% în ultimul an, potrivit analizei.

Deficitul de cupru ar putea ajunge la 25% în 2035

Creșterea cererii este însoțită de dificultăți în dezvoltarea unor noi surse de aprovizionare. Potrivit raportului Critical Minerals Outlook for 2026 al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), pe baza proiectelor miniere anunțate, oferta globală de cupru primar ar putea fi cu 25% sub necesarul estimat în 2035, punctează analistul eToro Bogdan Maioreanu.

Problema ține atât de ritmul descoperirii unor noi zăcăminte, cât și de dificultatea exploatării celor existente. Doar 5% dintre zăcămintele de cupru descoperite în ultimii 35 de ani au fost identificate în ultimul deceniu, iar calitatea minereului s-a deteriorat cu aproximativ 40% din 1991 încoace. În consecință, exploatarea devine mai costisitoare, iar proiectele miniere necesită investiții mai mari și tehnologii mai complexe.

În acest context, dezvoltarea infrastructurii AI adaugă o nouă sursă de presiune asupra unei piețe care trebuie deja să răspundă nevoilor electrificării și tranziției energetice.

Fibra optică, alternativa pentru transmiterea datelor

Cuprul nu este însă soluția optimă pentru toate componentele infrastructurii AI. În interiorul sistemelor de calcul, transferul rapid al unor volume tot mai mari de date reprezintă o provocare, iar companiile explorează tehnologii care folosesc fotoni în locul electronilor pentru transmiterea semnalelor.

„Cursa pentru AI începe să genereze provocări în care cuprul nu mai este materialul cel mai potrivit”, arată Bogdan Maioreanu.

Conexiunile optice, bazate pe fibră optică, pot susține transferul rapid al datelor și pot reduce consumul de energie în anumite aplicații. Printre companiile implicate în dezvoltarea acestor tehnologii se numără Lumentum, Coherent și Marvell, în timp ce Corning furnizează soluții de conectivitate optică.

Interesul pentru această infrastructură este ilustrat și de parteneriatul dintre Corning și Nvidia, în cadrul căruia producătorul de cipuri a investit 500 de milioane de dolari pentru a susține colaborarea pe termen lung.

Trecerea la conexiuni optice nu înseamnă însă dispariția cuprului din centrele de date. Cele două tehnologii pot funcționa complementar, iar cuprul își păstrează un rol important în alimentarea cu energie și în numeroase conexiuni electrice.

Diamantele sintetice, noua soluție pentru răcirea procesoarelor AI

O altă provocare majoră pentru centrele de date este căldura generată de procesoarele de mare putere. Pe măsură ce sistemele AI reunesc tot mai multe cipuri în clustere de calcul, disiparea eficientă a căldurii devine esențială pentru performanță și fiabilitate.

În această zonă, diamantele create în laborator ar putea câștiga teren. Deși sunt cunoscute mai ales pentru utilizarea în bijuterii și unelte industriale, proprietățile lor termice le fac interesante pentru industria semiconductorilor.

Conductivitatea termică a diamantului poate depăși 2.000 W/mK, fiind de peste cinci ori mai mare decât cea a cuprului. Această proprietate îi permite să transfere foarte eficient căldura de la componentele electronice, ceea ce îl transformă într-un material promițător pentru sistemele de răcire ale procesoarelor.

Un prim pas către utilizarea comercială a fost anunțat în februarie 2026, când Akash Systems a comunicat livrarea unor servere echipate cu cipuri Nvidia H200 și sisteme de răcire pe bază de diamant.

Utilizarea diamantului pentru disiparea căldurii de la cipurile existente trebuie însă diferențiată de fabricarea semiconductorilor direct din diamant. A doua tehnologie este mai complexă și rămâne limitată de costul substraturilor și de capacitatea redusă de producție.

Piața diamantelor create în laborator s-ar putea dubla

Interesul industriei tehnologice apare într-un moment în care piața diamantelor create în laborator trece printr-o schimbare importantă. Oferta tot mai mare și reducerea prețurilor au diminuat atractivitatea acestora ca produse rare destinate bijuteriilor, dar ar putea favoriza utilizarea lor în aplicații industriale.

În septembrie 2026, un diamant natural standard de un carat costa aproximativ 3.900 de dolari, cu 51% mai puțin decât în urmă cu cinci ani. În cazul diamantelor create în laborator, prețurile en-gros au scăzut cu peste 75% din 2022. China asigură peste 60% din oferta globală de diamante sintetice, a adăugat Maioreanu.

Pentru industria tehnologică, costurile mai mici pot facilita utilizarea materialului în aplicații specializate. Piața industrială mai largă a diamantelor create în laborator ar putea crește de la aproximativ 2,1 miliarde de dolari în 2025 la 4,3 miliarde de dolari în 2034. Totuși, contribuția concretă a comenzilor din industria AI la această evoluție rămâne incertă.

Ce companii ar putea beneficia de noua cerere

Printre companiile listate la bursă cu activități relevante se numără Coherent, care dezvoltă materiale din diamant pentru disiparea căldurii, și Sumitomo Electric, producător de monocristale de diamant și materiale asociate semiconductorilor.

O expunere indirectă există și în cazul Anglo American, prin participația de 85% deținută în De Beers, companie care controlează Element Six, specializată în diamante industriale. Vânzarea planificată a De Beers ar putea însă modifica această poziție.

Pentru investitori, existența unei tehnologii promițătoare nu garantează automat o creștere semnificativă a profiturilor. Diamantele reprezintă doar o parte din activitățile acestor grupuri, iar evoluția rezultatelor financiare va depinde de capacitatea producătorilor de a transforma aplicațiile experimentale în comenzi recurente și de a extinde producția la costuri competitive.

Dacă oferta de materiale specializate nu va ține pasul cu cererea din industria tehnologică, prețurile diamantelor industriale ar putea scădea mai lent sau chiar ar putea crește. Efectele asupra pieței diamantelor pentru bijuterii sunt însă mult mai greu de anticipat, deoarece cele două segmente au cerere și mecanisme de formare a prețurilor diferite.

Chiar dacă fibra optică și diamantele sintetice câștigă teren în anumite aplicații, cuprul va rămâne un material fundamental pentru infrastructura tehnologică. Conductivitatea electrică, versatilitatea și posibilitatea de a fi utilizat la scară largă îl mențin indispensabil pentru alimentarea centrelor de date și pentru extinderea rețelelor energetice.

„Combinația unică a cuprului între conductivitate, versatilitate și scalabilitate economică este garantul că acesta va rămâne coloana vertebrală fundamentală a infrastructurii tehnologice globale în viitorul previzibil”, concluzionează Bogdan Maioreanu.