Ce înseamnă Petrotel Lukoil pentru România: 3.500 de locuri de muncă şi unul dintre cei mai mari exportatori. Alekperov a mai vrut să o închidă

0
0

Rafinăria Petrotel-Lukoil, situată lângă Ploieşti, angajează circa 470 de salariaţi, însă pe întreaga platformă lucrează aproximativ 900 de oameni. Indirect, pe orizontală, alte 2.500 de locuri de muncă şi în jur de 100 de firme depind direct de activitatea unităţii, societatea fiind şi unul dintre marii exportatori ai României.

Conducerea Lukoil, grup controlat de către oligarhul rus Vagit Alekperov, a dat ordinul pentru închiderea rafinăriei Petrotel din Ploieşti. Compania nu a depus notificări privind concedieri colective, însă reprezentanţii săi au anunţat Garda de Mediu asupra opririi activităţii rafinăriei, fără a preciza însă nici durata întreruperii, nici motivul.

În plus, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au instituit ieri sechestrul pe ţiţeiul, carburanţii sau aditivii deţinuţi de către Petrotel Lukoil la societatea de stat Oil Terminal, până la acoperirea sumei de 1,039 miliarde de lei, cât reprezintă prejudiciul anchetat de către oamenii legii.

Oil Terminal este controlată de către statul român, cu 59,62% din titluri. Potrivit companiei de stat, activitatea derulată pentru Lukoil asigura 34,2% din cifra de afaceri a Oil Terminal. De asemenea, Conpet - transportatorul naţional de ţiţei, transportă petrol de la Oil Terminal la rafinăria deţinută de grupul rus.

Petrotel Lukoil este una dintre cele trei rafinării care mai funcţionează în ţara noastră, din zece, câte existau la Revoluţia din 1989, celelalte fiind Petrobrazi (Petrom) şi Petromidia (Rompetrol). Alături de acestea mai lucrează şi rafinăria Vega, unde grupul Rompetrol produce bitum. 

Petrotel Lukoil a înregistrat anul trecut o pierdere imensă, de 928 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 5,5 miliarde de lei. Comparativ cu anul 2012, vânzările au fost în scădere cu 20%, în vreme ce pierderile din 2013 au fost de mai bine de trei ori peste cele 274 de milioane de lei din 2012.

Conducerea a mai vrut să închidă rafinăria

Anterior, Alekperov a mai dorit în două rânduri închiderea rafinăriei de la Ploieşti, din cauza extinderii rafinăriei de la Burgas, din Bulgaria.

„Pe fondul marjelor reduse din rafinare, orice rafinărie cu o capacitate anuală de sub 5 milioane de tone nu este rentabilă. Or, la Petrotel se prelucrează acum 2,4 milioane de tone de ţiţei anual, din care 1,1 milioane de tone de produse petroliere se duceau pe piaţa internă, iar un milion de tone erau exportate către Republica Moldova, Ucraina şi Serbia. Restul era vândut în jurul Mării Negre“, a declarat pentru „Adevărul“ Constantin Tampiza, fost coordonator al activităţii din România a grupului Lukoil.

Anterior, Lukoil şi-a vândut benzinăriile din Ucraina, pe fondul disensiunilor dintre Occident şi Rusia privind războiul separatist din Estul Ucrainei. De asemenea, Lukoil a ieşit şi de pe pieţele din Ungaria, Cehia şi Slovacia. În urmă cu câteva luni, Tampiza afirma că Lukoil ar putea pleca şi din România şi Republica Moldova, în condiţiile în care relaţiile dintre Rusia şi Ucraina se vor agrava.

Accesul presei la dosar, închis de procurori

Pe de altă parte însă, Gheorghe Paraschivoiu, liderul de sindicat din cadrul Lukoil, spune că oamenii merg în continuare la serviciu şi că nu au fost anunţaţi despre eventuale concedieri. Potrivit lui Paraschivoiu, decizia de a fi oprită activitatea rafinăriei ar aparţine procurorilor care instrumentează dosarul în care cinci companii care activează pe platforma rafinăriei din Ploieşti sunt cercetate pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.Prejudiciul este estimat la 1,039 miliarde de lei. 

Întrebaţi de această acuzaţie, oficialii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel au afirmat că procurorul de caz a închis accesul presei la dosar. Conform unor surse din sectorul energetic, la Moscova s-ar fi decis deja închiderea rafinăriei din România.

Ce mai deţine Lukoil în România

Lukoil mai deţine în România şi o reţea de aproximativ 300 de benzinării, a treia din ţară ca mărime, după Petrom şi Rompetrol, având o cotă de piaţă de 20%. De asemenea, deţine câteva perimetre din Marea Neagră, pe care le explorează alături de Romgaz

Ce susţin procurorii

Procurorii au făcut, joia trecută, percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând grupului Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei, din care 505 milioane de lei din evaziune fiscală şi 533 de milioane de lei din spălare de bani.

Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa, joi, că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

Oamenii legii au ridicat mai mulţi saci cu documente, iar la o zi de la efectuarea percheziţiilor Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

Oligarhul Vagit Alekperov, fost ministru al Petrolului în perioada URSS

Lukoil este cel mai mare grup petrolier privat din Rusia, iar Vagit Alekperov este un fost ministru al Petrolului din perioada URSS, fiind considerat şi un apropiat al Kremlinului. Lukoil a înregistrat în 2013 un profit net de 7,8 miliarde de dolari, la venituri de 141,5 miliarde de dolari, producţia totală a grupului fiind de 90,8 de milioane de tone de ţiţei. Potrivit revistei americane Forbes, Alekperov are o avere estimată la 12,8 miliarde de dolari.

Probleme şi cu Gazprom

Scandalul Lukoil are loc în contextul în care Gazprom a anunţat de mai multe ori reducerea livrărilor de gaze naturale în România, cea mai recentă fiind o micşorare a volumelor transmise cu 13%, anunţată săptămâna trecută. Situaţia României nu este nici pe departe unică, atât Polonia cât şi Austria şi Slovacia anunţând reducerea livrărilor. Gazprom a întrerupt în luna iunie furnizarea de gaze către Ucraina, dar aceste state livrau gaze Kievului prin „fluxul reversibil“ al gazoductelor, procedură contestată de către Gazprom. România nu livrează gaze în Ucraina, nici ruseşti, nici româneşti. Importurile ţării noastre sunt foarte mici, producţia şi depozitele putând acoperi oricând oprirea totală a importurilor.

Mai puteţi citi:

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite