Ce înseamnă acordul Mercosur pentru România. Miza mega-pactului semnat în Paraguay
0Semnarea acordului comercial UE–Mercosur, parafată sâmbătă, 16 ianuarie, deschide calea către una dintre cele mai mari zone de liber schimb la nivel global, dar scoate la iveală și diviziunile profunde din interiorul Uniunii Europene.
UPDATE 19.20 Acordul istoric între UE și Mercosur, semnat
Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur au semnat un acord istoric de liber schimb, considerat cel mai amplu pact comercial încheiat vreodată de Bruxelles. Acordul vizează aproximativ 700 de milioane de cetățeni și deschide calea unei cooperări economice extinse între cele două regiuni.
„Alegem comerțul echitabil în locul tarifelor, alegem un parteneriat productiv și pe termen lung în locul izolării și, mai presus de toate, intenționăm să oferim beneficii reale și tangibile popoarelor și companiilor noastre”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul ceremoniei de semnare.
Acordul vizează reducerea tarifelor, creșterea investițiilor reciproce și consolidarea cooperării în domenii precum agricultura, industria și serviciile, având potențialul de a stimula comerțul bilateral și de a crea noi locuri de muncă.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, semnează sâmbătă în Paraguay acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, care reunește Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Pactul este descris de Bruxelles ca fiind cel mai amplu acord comercial încheiat de UE și urmărește crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, potrivit DW.
UE prezintă mega-acordul ca o dovadă că poate crea alianțe și își poate trasa propriul curs într-o eră a dezordinii. Însă pactul rămâne nepopular în rândul activiștilor pentru climă, fermierilor și Franței, o influență majoră a UE - și ar putea fi totuși deraiat atunci când parlamentarii UE își vor spune cuvântul într-un vot care va avea loc la sfârșitul acestui an.
Noul pact prevede unirea celor 27 de state membre ale UE cu Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay pentru a crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume.
Negocierile au început în anul 2000, o perioadă de glorie pentru globalizare, când Europa părea mai ușor să găsească noi parteneri. Însă, având în vedere războiul din Ucraina care face ravagii la est și tarifele americane care perturbă comerțul cu Occidentul, acordul are acum o altă greutate politică.
Creșterea accesului UE la minerale
Deși acordul nu va schimba radical produsul intern brut (PIB) al UE, acesta ar putea debloca accesul la materiale considerate cruciale pentru viitorul continentului.
UE are în vedere un acces mai ușor la vastele rezerve de minerale ale Braziliei, în contextul în care se străduiește să reducă dependența de China pentru materiile prime utilizate pentru a alimenta tehnologiile verzi și a construi arme. Tarifele mai mici ar putea contribui la creșterea afacerilor exportatorilor brazilieni cu Europa.
Țara reprezintă aproximativ 10% din extracția globală de aluminiu, 13% pentru grafit și 16% pentru tantal. De asemenea, domină piața mondială a niobiului, un metal utilizat în orice, de la producția de oțel până la magneții supraconductori din cel mai mare accelerator de particule din lume, acceleratorul de particule Large Hadron Collider (LHC) de lângă Geneva, Elveția.
Însă mai multe stimulente pentru minerit sunt doar unul dintre motivele pentru care activiștii climatici se opun acordului, despre care avertizează, de asemenea, că va duce la defrișările Amazonului și va distruge ecosistemele.
Germania, considerată principalul câștigător
Industria auto germană este considerată principalul câștigător din partea europeană, deoarece furnizorii de automobile caută mai mulți clienți pentru a atenua impactul taxelor vamale americane și al cererii scăzute din China.
„Este de o importanță capitală să găsim noi piețe”, a declarat luna trecută pentru DW Matthias Zink, directorul general al diviziei de sisteme de propulsie și șasiuri a producătorului german de componente auto Schaeffler.
„Va exista o creștere în afara piețelor consacrate. Va exista creștere în Brazilia, în India, în Asia de Sud-Est”, a adăugat el.
Însă o parte a acestei ecuații, menționată mai rar de producătorii de automobile, este goana lor de a găsi piețe cu mai puține reglementări pentru a vinde mașini pe benzină și motorină mai poluante în viitor. O interdicție UE privind vânzările majorității vehiculelor noi pe benzină și motorină urmează să intre în vigoare în 2035, deși blocul comunitar a diluat deja prevederile.
Cum poate să beneficieze România
Negocierile și controversele au ținut cap de afiș ani la rând, iar rând pe rând state importante s-au opus tratatului, pe motiv că ar duce la ruinarea fermierilor și a micilor întreprinzători europeni. Aceștia se tem de marfa ieftină care ar urma să fie importată în Europa din America de Sud, la prețuri mici, produse agricole, carne și legume și cereale.
Consilier Prezidențial la Departamentul Politici Economice şi Sociale, Radu Burnete a abordat pentru prima dată problema înainte ca Parlamentul Europei să ia o decizie care, cel mai probabil, o va valida oficial pe cea a Comisiei Europene. În opinia lui Burnete, tratatul cu țările latino-americane va aduce beneficii Uniunii Europene, în general. Într-o perioadă în care statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu mari provocări, iar „locomotivele” Germania și Franța au probleme uriașe de natură economică, noul acord se anunță benefic.
„Europa trebuie să rămână un jucător comercial de talie globală și să devină cât mai repede un jucător militar pe măsura acestei talii. O lume în care toată lumea ridică bariere vamale, în care comerțul cade într-un plan secundar și este hulit pe toate părțile va fi o lume mai săracă. România ar fi fost și ea o țară mult mai săracă dacă nu am fi avut acces la piața europeană și globală, să atragem investiții și să putem exporta”, este părerea lui Burnete.
El a explicat cum ar putea să beneficieze România de noua piață care se deschide pentru statele europene. În condițiile în care schimburile comerciale ale României cu aceste țări sunt mai degrabă modice, lucrurile ar putea să se schimbe în bine.
„La prima vedere, Mercosur pare o piață îndepărtată pentru România. Schimburile comerciale românești cu cele patru țări sud-americane s-au ridicat în 2024 la câteva sute de milioane de euro. Vorbim de sume și volume destul de reduse, dar aici și oportunitatea de a le crește și de a merge pe piețe noi. Începem să avem industrii și companii autohtone care își dezvoltă acest mușchi al expansiunii”, a menționat Burnete.
El a amintit și că, în altă odine de idei, România nu este doar un exportator direct, este un furnizor integrat în lanțurile europene.
„Componentele auto produse la Pitești sau Craiova ajung în vehiculele asamblate în Germania, care sunt apoi exportate către Brazilia. Echipamentele electrice fabricate în România sunt încorporate în utilaje italiene sau spaniole destinate pieței sud-americane”, a susținut Burnete.
Șansa strategică pe care o are România
La rândul lui, expertul în securitate Iulian Fota a explicat, pentru „Adevărul”, că, într-o lume în care statele mari precum SUA își exercită forța într-un mod imperial, țările mici și mijlocii sunt obligate să se adapteze pentru a nu suporta consecințe dramatice. Fota a subliniat că profesionalismul și documentarea atentă trebuie să înlocuiască politizarea, avertizând că ignorarea fenomenelor internaționale poate lăsa România expusă în fața unor riscuri majore.
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur reprezintă o oportunitate strategică pentru România, în special pentru sectorul industrial, spune expertul.
El a explicat că succesul mărcii Dacia pe piața Americii de Sud este un exemplu concret al impactului economic pe care România îl poate obține dacă acordul este valorificat corect.
„Dacă Dacia merge bine, cred că sunt vreo 100 și ceva de mii de români influențați pozitiv. Deci un acord care deschide piața Americii de Sud, o piață mare, pentru industria europeană, nu are cum să fie rău pentru România. Nu ne așteptăm ca piața europeană să fie invadată de produse din America de Sud. Eu cred că din acordul ăsta România este pe plus, deci acordul este bun. Politizarea nu e bună”, a subliniat acesta”, a declarat expertul.
Fota a atras atenția că demagogia politică și presiunile unor grupuri de interese riscă să umbrească avantajele reale ale acordului. Expertul a criticat poziția unor partide politice, care resping acordul fără a oferi argumente tehnice solide: „PSD critică fără argumente. Nu vine cu o alternativă. Uniunea Europeană este un mecanism mult prea profesionist pentru a permite importul unor produse care să încalce normele de siguranță alimentară. Dacă balanța comercială a țării iese pe plus, acordul este unul bun. Atâta timp cât avem zone din România care câștigă de pe urma acestui acord, cum e industria auto, nu putem vorbi de trădarea României. Putem vorbi de trădarea fermierilor români”.
Cine pierde și cine câștigă
Acordul UE-Mercosur este împărțit în două părți, fiecare cu un proces de aprobare diferit. Prima este un acord exclusiv comercial – Acordul comercial interimar (ITA). Acesta intră sub competența exclusivă a UE, ceea ce înseamnă că are nevoie de aprobarea Consiliului UE și a Parlamentului European pentru a intra în vigoare.
Al doilea este un acord de asociere mai amplu – Acordul de parteneriat UE-Mercosur (APEM). Acesta include comerțul, dar și investițiile și cooperarea politică. Trebuie ratificat de parlamentele naționale, un proces care ar putea dura ani de zile.
Merele discordiei
Cele mai controversate elemente sunt legate de comerț. Pentru multe industrii din UE, acordul este o victorie clară. Elimină tarifele vamale substanțiale la exporturile UE – inclusiv taxe de până la 35% pentru piesele auto și băuturile alcoolice – și desființează alte bariere comerciale.
Însă, în schimb, UE a acordat concesii Argentinei și Braziliei – doi mari mari producători agricoli – permițând cote scutite de taxe vamale pentru carnea de vită și carnea de pasăre, precum și pentru alte produse „sensibile”, cum ar fi orezul, mierea și zahărul.
De ce este controversat pentru fermieri
În timp ce Buenos Aires și Brasilia consideră noile cote modeste, mulți fermieri europeni se tem că vor fi subcotate.
Preocuparea lor este că producătorii din Mercosur operează în baza unor standarde mai scăzute privind forța de muncă, bunăstarea animalelor și mediul, în timp ce fermierii din UE trebuie să respecte reglementări extinse și costisitoare, inclusiv mai multe restricții privind pesticidele.
Ce a făcut UE pentru a aborda această problemă
Fermierii și miniștrii agriculturii din UE au insistat în repetate rânduri, în ultimii ani, pentru garanții mai stricte și reciprocitate în cadrul acordului.
Multe dintre preocupări au fost abordate ulterior. Clauzele de salvgardare vor permite UE să suspende importurile fără taxe vamale pentru anumite produse dacă piețele sunt supuse presiunilor. Acestea au fost înăsprite și mai mult în ultima rundă de discuții dintre ambasadorii UE de luni, conform Euractiv .
Comisia Europeană intensifică, de asemenea, controalele la frontieră pentru a împiedica produsele interzise să intre în blocul comunitar și promovează noi reguli pentru a interzice importurile de culturi tratate cu pesticide periculoase, ilegale în UE.
Industriile care au de câștigat de pe urma acordului
Industriile UE – de la industria auto și utilaje la industria chimică și farmaceutică – au de câștigat de pe urma unui acces îmbunătățit la piața Mercosur. Germania, marea putere producătoare de automobile din Europa, a fost mult timp unul dintre cei mai puternici susținători ai acordului.
Producătorii de alimente și băuturi – mai degrabă decât fermierii – văd și ei oportunități majore. Exportatorii se așteaptă la o cerere tot mai mare pentru produse cu valoare adăugată mai mare, cum ar fi brânza, ciocolata, vinul și băuturile spirtoase.
Asta pentru că acordul include una dintre cele mai mari liste negociate vreodată de produse alimentare și băuturi protejate din UE – în jur de 340 în total – care protejează de imitații denumiri emblematice precum brânza Manchego spaniolă sau șampania franceză.
Dincolo de diversificarea comercială mult necesară din cauza tensiunilor cu SUA și China, legăturile geopolitice mai strânse cu un bloc economic major precum Mercosur sunt din ce în ce mai mult văzute ca fiind strategice.
Victor Negrescu: Decizia aceasta alimentează euroscepticismul
Eurodeputatul PSD Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat recent că susținerea acordului în forma actuala va alimenta euroscepticismul în țară și neîncrededrea în instituțiile statului privind privind susținerea cauzei României în plan european.
„Nimeni nu a făcut nimic. Fals. Vorbesc în nume propriu deși sunt convins că au fost și alte demersuri. Am discutat cu multe părți interesate de subiectul Mercosur, am participat la protestele fermierilor și le-am ascultat doleanțele, am solicitat în calitate de negociator al Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European privind fondurile pentru agricultură post-2027 resurse suplimentare pentru agricultură iar țara noastră a obținut un avans de 3,8 miliarde de euro din sumele alocate post-2031, am organizat un eveniment cu zeci de eurodeputați, fermieri și responsabili guvernamentali din Estul Europei în Parlamentul European.
Dar cel mai mult mă nemulțumește nepăsarea, aroganța și lipsa de considerație pentru fermieri și cei din zonele rurale. Când vorbim de destinele unor oameni nu e normal să faci doar calcule matematice sau politice. Nu e normal să spui că dacă vinzi 1000 de mașini în plus e ok să pierzi 5000 de fermieri. Nu este normal să spui că este ok să intre pe piața europeană produse neconforme cu pesticide sau modificate genetic. Acei fermieri înseamnă familii, comunități, muncă. Cei care vor cumpăra aceste produse mai ieftine vor vedea consecințele asupra sănătății lor în timp și nimeni nu îi va mai putea apăra atunci. Scopul unei societăți este să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă, mai ales că vorbim de oameni care muncesc cu greu.
Eu sunt pentru comerț, dar pentru un comerț echitabil și reguli clare. Prin demersurile pe care le-am realizat am căutat să rezolv din probleme. Mesajul meu din ultimele zile este tocmai acesta: România încă poate să reducă impactul negativ asupra fermierilor și să se pregătească pentru a fructifica cu adevărat acest acord protejând economia, cetățenii și agricultura. Altfel, decizia aceasta alimentează euroscepticismul și neîncrederea în modul în care România își susține cauza în plan european”, a mai punctat eurodeputatul Victor Negrescu.
Fermierii români se tem de consecințele negative ale acordului
De altfel, Federația Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Administrație, Cercetare, Turism și Dezvoltare Rurală AGRO-STAR 2022 au cerut Comisiei Europene și Parlamentului European să nu continue acordul cu Mercosur, despre care spune că riscă să aibă consecințe negative pentru agricultura și industria alimentară.
Potrivit aceleiași federații, acordul are mai multe deficiențe:
Unul dintre ele este „lipsa aplicabilității standardelor de muncă”.
„Acordul nu reușește să aducă îmbunătățiri semnificative în aplicarea standardelor fundamentale de muncă. În stadiul actual, acesta nu contribuie la creșterea standardelor de muncă în țările Mercosur și nici nu previne dumpingul social care afectează Uniunea Europeană. Respectarea Convențiilor OIM rămâne slabă în țările Mercosur, iar acordul nu dispune de mecanisme credibile și obligatorii pentru a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor. Capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă trebuie consolidat semnificativ și trebuie să fie aplicabil”, se arată în comunicat.
O altă deficiență invocată se referă la garanții inadecvate pentru sectorul agricol.„Garanțiile suplimentare propuse pentru agricultură sunt insuficiente și nu vor atenua eficient impactul economic al acordului asupra lanțului valoric alimentar. Agricultura este un sector extrem de sensibil, puternic expus șocurilor externe, însă această realitate nu este reflectată în mod adecvat în acord. Federația AGRO-STAR 2022 nu poate accepta ca agricultura și industria alimentară să continue să fie tratată ca o monedă de schimb pentru a facilita liberalizarea comerțului în alte sectoare”, arată federația. AGRO-STAR 2022 semnalează, printre deficiențe, și lipsa unei evaluări adecvate a impactului socio-economic și a unor măsuri de însoțire:
„Ca și în cazul altor acorduri comerciale, Comisia Europeană a mers mai departe fără evaluări adecvate și detaliate ale impactului socio-economic și fără măsuri de anticipare a schimbărilor. Federația AGRO-STAR 2022 solicită urgent sprijin concret și măsuri de însoțire pentru lucrătorii ale căror locuri de muncă ar putea fi afectate. Semnarea acordului nu ar trebui să aibă loc până când nu este garantată protecția locurilor de muncă”, susține federația.
De ce a fost negociat acordul
Motive economice: Potrivit estimărilor Comisiei, comerțul dintre UE și Mercosur depășește 111 miliarde de euro anual. Prin acord, tarifele pentru aproximativ 91% dintre produsele europene exportate ar urma să fie eliminate treptat, în funcție de categoria de produs și perioada de tranziție.
Liberalizarea vizează mai ales bunurile industriale – automobile, echipamente, produse chimice, farmaceutice, lactate și ciocolată. Oficialii europeni cred că acest pas ar putea crește volumul schimburilor comerciale cu până la 40% în următorii ani.
Motive geoeconomice: Acordul este privit ca o posibilitate de diversificare a parteneriatelor economice ale UE, prin consolidarea prezenței în America de Sud și reducerea dependenței de Asia. În același timp, Europa ar putea obține un acces mai sigur la materii prime, energie regenerabilă și piețe emergente.
Motive politice și de sustenabilitate: Tratatul include, în premieră, un capitol juridic privind angajamentele climatice, ceea ce i-ar permite Uniunii să suspende temporar beneficiile comerciale dacă partenerii din Mercosur nu respectă standardele de mediu.
Agricultura europeană și mecanismele de protecție: Comisia Europeană susține că acordul nu modifică standardele sanitare și fitosanitare (SPS) aplicate în Uniune. Toate produsele importate ar urma să respecte aceleași reguli de siguranță alimentară și trasabilitate ca cele produse în interiorul UE.
Pentru sectoarele sensibile: carne, zahăr, etanol, pasăre și orez, s-au introdus cote limitate și mecanisme de protecție automată. Volumul total de carne care ar putea fi exportat din Mercosur este plafonat la 75 000 de tone anual, adică sub 1% din consumul european.
Această limită este prezentată de Comisie ca o garanție că deschiderea comercială nu ar afecta stabilitatea pieței agricole europene. În același timp, producătorii europeni din sectoare competitive, vinuri, lactate, produse procesate, ar putea obține acces preferențial la piețele sud-americane.
Se încarcă comentariile...
