Analiză Casa Verde Baterii, pus sub lupă de specialiști. Problemele din noul ghid și schimbările propuse pentru prosumatori

Programul Casa Verde Baterii a fost analizat de instalatorii autorizaţi şi specialiştii contactaţi de „Adevărul”, care au explicat care sunt problemele pe care le-au semnalat în noul Ghid de finanțare pus în dezbatere de Ministerul Mediului și au venit cu o serie de propuneri care l-ar putea îmbunătăți.

Experții în energie regenerabilă au semnalat probleme în programul Casa Verde Baterii. Foto arhivă

Ministerul Mediului propune finanțarea cu până la 15.000 de lei a sistemelor de stocare pentru prosumatori, printr-un program cu un buget total de 400 de milioane de lei. Instalatorii consultați de „Adevărul” consideră necesară susținerea bateriilor, dar atrag atenția asupra pragului minim de 12 kWh și a modului în care sunt stabilite condițiile de eligibilitate.

Ministerul Mediului a pus în consultare publică proiectul Ghidului de finanțare pentru un program destinat sistemelor de stocare a energiei produse de panouri fotovoltaice. Schema, care ar urma să fie derulată prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), are un buget de 400 de milioane de lei și se adresează persoanelor fizice care au statut de prosumator.

Potrivit proiectului, finanțarea poate ajunge la 15.000 de lei pentru fiecare beneficiar, dar nu poate depăși 75% din valoarea cheltuielilor eligibile. Este prevăzut și un standard maxim de cost de 1.250 de lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare, TVA inclusă. Capacitatea minimă eligibilă este de 12 kWh.

„Adevărul” a cerut opinia unor instalatori și specialiști din piața sistemelor fotovoltaice cu privire la condițiile propuse.

Cine poate primi finanțarea

Programul se adresează persoanelor fizice care au calitatea de prosumator și dețin un sistem de producere a energiei electrice din surse regenerabile, racordat la rețea. Finanțarea este destinată achiziției și instalării sistemului de stocare, nu instalării inițiale a panourilor fotovoltaice.

Ghidul prevede că bateria trebuie să aibă o capacitate de cel puțin 12 kWh. Sunt eligibile costurile pentru achiziția sistemului de stocare, montajul și punerea în funcțiune, precum și TVA aferentă. În cazul sistemelor fotovoltaice care nu dispun de invertor hibrid, acesta poate fi instalat ulterior, până la punerea în funcțiune a sistemului de stocare.

Instalarea va putea fi făcută prin instalatori validați care dețin atestat ANRE de tip B sau un atestat echivalent emis într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

Instalatorii: direcția este bună, dar pragul de 12 kWh ridică semne de întrebare

Dorin Chisăliță, director de vânzări Livoltek, consideră că susținerea sistemelor de stocare reprezintă o continuare a programelor prin care România a încurajat instalarea panourilor fotovoltaice și creșterea numărului de prosumatori.

„Considerăm că noul program dedicat sistemelor de stocare reprezintă o evoluție firească și necesară a programelor de sprijin pentru energia regenerabilă din România”, a declarat acesta pentru „Adevărul”.

În opinia sa, stocarea poate permite utilizarea energiei produse în timpul zilei și ulterior, inclusiv seara, reducând cantitatea de energie injectată simultan în rețea.

Specialistul atrage însă atenția asupra pragului minim de 12 kWh. Potrivit acestuia, dimensiunea unei baterii ar trebui stabilită în funcție de puterea sistemului fotovoltaic, consumul gospodăriei și cantitatea de energie disponibilă pentru stocare.

„Pentru anumite gospodării, 12 kWh poate fi o capacitate foarte potrivită, însă pentru altele o baterie mai mică ar putea fi suficientă și mai eficientă economic”, a spus Dorin Chisăliță.

El consideră că programul ar trebui să încurajeze dimensionarea corectă a sistemului, nu instalarea unei capacități mai mari decât necesarul doar pentru atingerea pragului de eligibilitate.

Ce dezavantaje vede un alt instalator

Dan Tudose, de la E-Acumulatori, a identificat mai multe probleme în forma actuală a proiectului de ghid.

În opinia sa, condițiile propuse dezavantajează prosumatorii monofazați cu sisteme fotovoltaice de mici dimensiuni, între 3 și 8 kWp. Totodată, el consideră că formula actuală favorizează sistemele de stocare de tip low voltage în detrimentul celor moderne de tip high voltage.

Un alt punct semnalat de specialist este excluderea persoanelor care dețin deja baterii și ar dori să aplice pentru program.

În schimb, potrivit lui Tudose, sunt avantajați proprietarii unor instalații mari, trifazate, de aproximativ 20 kW, care urmăresc instalarea unei capacități de stocare de 40 kWh și pot suporta o contribuție proprie de aproximativ 62%.

Specialistul mai reclamă lipsa unei formule clare pentru dimensionarea capacității de stocare în raport cu sistemul de panouri fotovoltaice existent.

Ce modificări sunt propuse

Dorin Chisăliță consideră că forma finală a ghidului ar putea include criterii mai precise privind dimensionarea bateriilor, calitatea echipamentelor și compatibilitatea acestora cu instalațiile existente.

Printre propunerile sale se numără reevaluarea pragului minim de 12 kWh, stabilirea unor criterii tehnice referitoare la siguranță și calitate și luarea în calcul a unor elemente precum durata de viață, numărul de cicluri și perioada de garanție.

De asemenea, ar fi necesare reguli clare privind compatibilitatea dintre baterii, invertoare și sistemele fotovoltaice deja instalate.

„Prețul pe kWh este important, însă credem că nu ar trebui să devină singurul criteriu după care sunt selectate soluțiile”, a explicat acesta.

Proiectul aflat în consultare publică prevede deja că sistemul de stocare trebuie dimensionat în funcție de producția sistemului fotovoltaic și de necesarul real de consum al gospodăriei. Forma finală a ghidului poate fi însă modificată după perioada de consultare.

Ce efect ar putea avea programul asupra pieței

Dorin Chisăliță consideră că un program cu un buget de 400 de milioane de lei ar putea accelera dezvoltarea pieței rezidențiale de stocare. Printre efectele urmărite se numără creșterea autoconsumului, reducerea cantității de energie injectate în rețea în perioadele de producție fotovoltaică ridicată și utilizarea mai eficientă a sistemelor deja instalate.

În același timp, el consideră că succesul programului nu ar trebui evaluat exclusiv prin numărul de baterii instalate, ci și prin modul în care acestea sunt integrate în consumul gospodăriilor și în funcționarea rețelei.

Propunerea „O baterie pentru fiecare”

Pe de altă parte, Dan Tudose propune ca România să meargă mai departe și să lanseze un program național multianual, denumit „O baterie pentru fiecare”.

Potrivit datelor prezentate de specialist, România a depășit pragul de 330.000 de prosumatori, cu o capacitate de producție de peste 3.800 MW, iar aproximativ 200.000 dintre aceștia nu au încă sisteme de stocare.

În viziunea sa, finanțarea ar trebui acordată atât pentru instalarea de sisteme fotovoltaice împreună cu baterii, cât și pentru adăugarea ulterioară a bateriilor la instalațiile existente.

Tudose propune ca valoarea sprijinului să nu fie stabilită printr-o singură formulă, ci să țină cont de puterea sistemului fotovoltaic, consumul anual al gospodăriei, capacitatea bateriei, gradul de autoconsum și caracteristicile rețelei locale.

O atenție mai mare ar putea fi acordată gospodăriilor aflate în zone în care apar frecvent supratensiuni, congestii sau limitări ale rețelei în perioadele cu producție fotovoltaică ridicată.

Bateriile ar putea fi integrate într-o „centrală electrică virtuală”

Dan Tudose sugerează ca, în următorii ani, bateriile instalate la prosumatori să poată fi coordonate voluntar prin agregatori autorizați și integrate în servicii de flexibilitate și, ulterior, în mecanisme de echilibrare a rețelei.

Într-un asemenea model, mii de baterii, sisteme fotovoltaice și consumatori flexibili ar putea fi coordonate digital ca o singură resursă energetică, cunoscută drept centrală electrică virtuală sau Virtual Power Plant.

„O baterie pentru fiecare” ar fi, astfel, în viziunea sa, un program multianual care să depășească obiectivul instalării unor echipamente și să transforme stocarea distribuită într-o componentă a infrastructurii energetice.

Pentru moment, însă, programul de finanțare pentru baterii se află în etapa de consultare publică. Ministerul Mediului și AFM urmează să analizeze propunerile și observațiile primite înainte de aprobarea formei finale a ghidului.