Bugetul pentru 2023. Ce ministere primesc mai mulți bani şi cui i se taie din buget

Bugetul de stat este construit pe o creştere economică de 2,8%, la un PIB de 1.550 mld. lei. Conform proiectului de buget pentru 2023, publicat marţi seara de MF, majoritatea ministerelor au stabilite credite bugetare mai mari faţă de 2022, scăderi fiind prevăzute pentru şapte ministere, dar şi pentru acţiuni generale la Ministerul Finanţelor.

Credite bugetare mai mici pentru şapte ministere, în 2023, Foto: Shutterstock

UPDATE - Proiectul de buget dedicat Justiției pentru anul 2023 înregistrează o creștere de 7% față de bugetul rectificat pe anul 2022, informează Ministerul Justiţiei.

,,În legătură cu includerea nejustificată de către mass media a Ministerului Justiției pe lista unor instituții cu bugete în scădere în 2023 („Ministerul Justiției: 2,9 miliarde lei: -51,7%”), facem următoarele precizări: În temeiul prevederilor art. 142 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cheltuielile de personal și alte categorii de cheltuieli, intrinsec legate de cheltuielile de personal aferente instanțelor judecătorești, nu mai sunt în bugetul Ministerului Justiției și sunt preluate la bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. De aici, o suplimentare a bugetului ICCJ cu 2,521 miliarde lei.

După efectuarea redistribuirii de credite între Ministerul Justiției și Înalta Curte de Casație și Justiție, conform prevederilor sus-menționate, fondurile prevăzute în proiectul de buget pentru anul 2023 pentru Ministerul Justiției sunt în sumă de 2.912 miliarde lei.

Proiectul de buget dedicat Justiției pentru anul 2023 (în sumă de 5.43 miliarde lei, sumă rezultată din bugetul MJ+suplimentarea bugetului ICCJ) înregistrează o creștere de aprox. 7% față de bugetul rectificat pe anul 2022 (în sumă de 5.083.534 mii lei, fără a include și drepturile salariale restante).

De precizat faptul că, atât în anul 2022, cât și în anii precedenți, sumele necesare pentru achitarea tranșelor aferente drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative au fost alocate cu ocazia rectificărilor bugetare.", au transmismiercuri reprezentanţii Ministerului Justiţiei.

- - -

Astfel, Ministerul Afacerilor Externe are prevăzute pentru anul viitor credite bugetare de 1,303 miliarde lei, în scădere cu 3,19%, şi credite de angajament de 1,431 miliarde lei (minus 15,14%), Ministerul Energiei - credite bugetare de 5,462 miliarde lei (minus 34,71%) şi credite de angajament de 16,781 miliarde lei (plus 18,8%), iar Ministerul Justiţiei credite bugetare de 2,946 miliarde lei (minus 51,74%), respectiv credite de angajament de 4,669 miliarde lei (minus 38,4%).

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale are prevăzute credite bugetare de 60,983 miliarde lei (minus 3,97%) şi credite de angajament de 61,678 miliarde lei (minus 3,44%), Ministerul Public - 1,674 miliarde lei credite bugetare (minus 6,11%), respectiv 1,681 miliarde lei credite de angajament (minus 6,08%), Ministerul Sănătăţii - 23,847 miliarde lei credite bugetare (minus 6,28%), respectiv 29,385 miliarde lei credite de angajament (minus 6,26%), şi Ministerul Sporturilor - 581,519 milioane lei, atât la credite bugetare cât şi la credite de angajament, în scădere cu 3,5%, respectiv cu 10,9%.

Suma prevăzută la creditele bugetare pentru Ministerul Finanţelor, pentru Acţiuni generale, va scădea cu 3,18%, la 56,060 miliarde lei, iar la cele de angajament cu 3,8%, la 58,857 miliarde lei.

Pe de altă parte, în cazul Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse creditele bugetare sunt mai mari cu peste 619% faţă de execuţia preliminată pe 2022, iar cele de angajament cu 726%, fiind prevăzute la 620,3 milioane lei, respectiv 713,372 milioane lei.

Ministerul Afacerilor Interne va avea credite bugetare de 26,328 miliarde lei (plus 13,64%) şi de angajament de 25,387 miliarde lei (minus 1,2%), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de 25,373 miliarde lei (plus 7,19%) şi 28,49 miliarde lei (plus 8,24%), Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului credite bugetare de 4,003 miliarde lei (plus 3,1%) şi de angajament de 5,64 miliarde lei (plus 118,82%), Ministerul Apărării Naţionale de 38,76 miliarde lei (plus 49,58%) şi, respectiv 72,466 miliarde lei (plus 29,5%), Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării credite bugetare de 3,192 miliarde lei (plus 69,85%) şi credite de angajament de 9,126 miliarde lei (plus 106,37%) şi Ministerul Culturii de 1,297 miliarde lei (plus 20,7%), respectiv de 1,433 miliarde lei (minus 0,06%).

Pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, proiectul de buget prevede credite bugetare de 13,21 miliarde lei (plus 28,4%) şi credite de angajament de 93,242 miliarde lei (plus 240,93%), pentru Ministerul Economiei de 708,418 milioane lei (plus 0,13%) şi respectiv de 1,958 miliarde lei (plus 139,24%), Ministerul Educaţiei de 37,093 miliarde lei (plus 9,91%) şi 49,748 miliarde lei (plus 38,78%) şi pentru Ministerul Finanţelor credite bugetare de 6,446 miliarde lei (plus 5,19%) şi credite de angajament de 10,848 miliarde lei (plus 63,37%).

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are prevăzute credite bugetare de 11,737 miliarde lei (plus 29,69%) şi de angajament de 36,91 miliarde lei (plus 7,86%), Ministerul Mediului de 3,856 miliarde lei (plus 72,48%) şi de 22,957 miliarde lei (plus 30,71%), iar Ministerul Transporturilor credite bugetare de 581,519 milioane lei (plus 16,54%), aceeaşi sumă fiind prevăzută şi la creditele de angajament (minus 35,59%).

Credite bugetare mai mari vor avea anul viitor şi Administraţia Prezidenţială (120 milioane lei, plus 34,96%), Agenţia Naţională de Integritate (60,247 milioane lei, plus 88,03%), Camera Deputaţilor (614,355 milioane lei, plus 7,51%), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (2,676 miliarde lei, plus 16,2 ori), Secretariatul General al Guvernului (4,095 miliarde lei, plus 18,34 miliarde lei) şi Senatul (326,3 milioane lei, plus 47,18%).

În ceea ce priveşte serviciile, pentru Serviciul de Informaţii Externe sunt prevăzute credite bugetare de 719,28 milioane lei (plus 17,8%), pentru Serviciul de Pază şi Protecţie de 447,246 milioane lei (plus 13,14 %), pentru Serviciul de Telecomunicaţii Speciale de 1,154 miliarde lei (plus 62,43%) şi pentru Serviciul Român de Informaţii 3,939 miliarde lei (plus 21,71%).

Proiectul de buget pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 2,8% şi un deficit bugetar de 4,4% din PIB.

Produsul intern brut în preţuri curente este estimat în creştere la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în acest an.