ANRE impune accelerarea proiectelor de interconectare cu Ungaria și Bulgaria

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2026-2035 și cere Transelectrica să accelereze lucrările de interconectare cu Ungaria și Bulgaria.

ANRE impune accelerarea proiectelor de interconectare cu Ungaria și Bulgaria Foto: arhivă

România a depășit deja ținta europeană privind gradul de interconectare, însă autoritățile atrag atenția că, în practică, capacitatea disponibilă pentru schimburile transfrontaliere nu a ajuns încă la nivelul urmărit. Noul plan include 117 lucrări de investiții, prin care rețeaua ar urma să fie pregătită pentru extinderea producției regenerabile, dezvoltarea stocării și creșterea schimburilor de energie cu statele vecine.

Capacitatea disponibilă rămâne o problemă

Gradul de interconectare al României a ajuns la 18,5% în 2024, peste ținta europeană de 15%. Indicatorul arată capacitatea de schimb de energie raportată la capacitatea de producție, însă nu reflectă în totalitate câtă energie poate fi tranzacționată efectiv prin rețelele transfrontaliere.

Raportul de monitorizare pentru 2025 arată că țintele stabilite pentru creșterea capacității minime disponibile pentru comerțul transfrontalier, până la 70% din capacitatea elementelor critice ale rețelei, nu au fost atinse integral la frontierele cu Ungaria și Bulgaria.

De aici vine una dintre principalele decizii luate de ANRE odată cu aprobarea noului plan de dezvoltare a rețelei.

„România a depășit ținta europeană legată de gradul de interconectare, dar lecțiile recente ne arată cât de importantă este capacitatea de interconectare pentru a depăși momente delicate pentru SEN, precum cele în care este nevoie, temporar, de un volum mai ridicat al importurilor de energie electrică”, a declarat George Niculescu, președintele ANRE.

Acesta spune că obiectivul nu ar trebui să fie doar atingerea indicatorului european, ci utilizarea cât mai mare a capacității transfrontaliere existente.

Transelectrica are 30 de zile pentru programul de accelerare

Prin decizia de aprobare a Planului de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2026-2035, ANRE impune Transelectrica să pregătească un program de accelerare pentru lucrările nefinalizate care sunt comune planului de dezvoltare și Planului de acțiuni pentru creșterea capacității transfrontaliere.

Programul trebuie transmis ANRE în termen de 30 de zile și va fi urmărit trimestrial de autoritatea de reglementare.

ANRE vrea ca documentul să arate inclusiv în ce măsură pot fi utilizate tehnologii moderne pentru creșterea capacității disponibile pentru schimburile de energie cu țările vecine.

Printre soluțiile urmărite se află monitorizarea dinamică a capacității liniilor, cunoscută sub denumirea DLR, precum și utilizarea conductoarelor de înaltă temperatură, HTLS. Aceste tehnologii permit o utilizare mai eficientă a infrastructurii existente și pot crește cantitatea de energie care poate fi transportată prin anumite linii.

„O atenție deosebită am acordat-o interconectărilor, acolo unde am impus Transelectrica să accelereze lucrările nefinalizate”, a spus George Niculescu.

117 de lucrări de investiții până în 2035

Noul plan de dezvoltare a rețelei electrice de transport cuprinde 117 lucrări de investiții, dintre care 25 sunt obiective complet noi.

Proiectele vizează modernizarea liniilor și stațiilor electrice, închiderea inelului național de 400 kV, creșterea capacității de transport și de interconectare și digitalizarea rețelei.

Investițiile sunt legate și de schimbarea structurii sistemului energetic românesc. România își extinde capacitățile de producție din surse regenerabile, în special energia solară și eoliană, în timp ce proiectele de stocare încep să capete o importanță mai mare.

Pentru rețeaua de transport, această schimbare înseamnă necesitatea de a prelua volume mai mari de energie și de a le transporta între zonele în care energia este produsă și cele în care este consumată.

Noul plan urmărește, printre altele, racordarea și integrarea noilor capacități de producere și stocare, transportul energiei din zonele bogate în resurse regenerabile către centrele de consum și reducerea congestiilor din rețea.

De ce este importantă interconectarea cu Ungaria și Bulgaria

Interconectările permit României să facă schimb de energie cu țările vecine. În funcție de situația producției și a consumului, energia poate fi importată atunci când este nevoie sau exportată atunci când există disponibilitate în sistem.

Capacitatea de import poate deveni importantă mai ales în perioadele în care producția internă este insuficientă. În astfel de situații, accesul la piețele vecine poate contribui la acoperirea necesarului de energie.

În sens invers, o capacitate mai mare de export este relevantă în perioadele în care producția internă depășește consumul. Acest lucru devine important pe măsură ce România adaugă noi capacități de producție regenerabilă. Producția eoliană și solară variază în funcție de condițiile meteorologice, ceea ce poate genera intervale cu producție foarte ridicată, dar și perioade în care aceasta scade semnificativ.

O rețea mai puternică și mai bine conectată poate permite ca energia să circule mai ușor între regiuni și între țări.

Mai multă energie regenerabilă, dar și mai multă stocare

ANRE arată că planul pentru perioada 2026-2035 urmărește dezvoltarea unei rețele capabile să integreze noile capacități de producere și stocare.

Stocarea poate avea un rol important într-un sistem în care producția de energie regenerabilă nu este constantă. Energia poate fi păstrată atunci când producția este ridicată și utilizată ulterior, atunci când este nevoie.

În același timp, rețeaua trebuie să fie capabilă să transporte energia din zonele în care sunt dezvoltate proiecte regenerabile către zonele cu un consum mai mare.

Reducerea congestiilor este, prin urmare, unul dintre obiectivele centrale ale planului. Blocajele din rețea pot limita atât integrarea unor noi capacități de producție, cât și cantitatea de energie care poate fi transportată sau comercializată.

Investiții pentru o rețea mai flexibilă

Planul include și dezvoltarea unor instrumente de flexibilitate pentru producători, consumatori și instalațiile de stocare.

În același timp, digitalizarea ar urma să permită monitorizarea și controlul mai eficient al fluxurilor de energie.

Obiectivul este ca rețeaua națională să devină mai sigură și mai rezilientă, dar și mai bine adaptată la un sistem energetic în care producția și consumul se modifică rapid.

„Am aprobat un plan care nu este doar o listă de investiții, ci un angajament de a pregăti rețeaua românească de transport pentru economia energetică a următorului deceniu. Obiectivele sunt mai multă producție regenerabilă, mai multă stocare şi mai puține blocaje în sistem”, a declarat președintele ANRE.

România se integrează mai mult în piața europeană de energie

O parte importantă a investițiilor are și o dimensiune europeană. Planul pentru perioada 2026-2035 transpune în proiecte concrete angajamentele României din Planul european de dezvoltare a rețelei pe zece ani, proiectele de interes comun și reciproc, Strategia energetică națională și Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice.

Opt dintre proiectele incluse în plan, care însumează 25 de lucrări, sunt proiecte de interes comun și mutual, dezvoltate în cadrul planificării coordonate ENTSO-E, organizația europeană a operatorilor de transport și sistem.

Printre acestea se află interconectarea România-Ungaria, identificată drept PCI 2.5, dar și proiectul de rețea inteligentă CARMEN, identificat drept PCI 12.2.

CARMEN presupune introducerea unor tehnologii avansate de monitorizare, automatizare și control al fluxurilor de energie și urmărește dezvoltarea unei rețele mai inteligente și mai eficiente.

„Nu trebuie să fie doar ținta UE”

Pentru ANRE, miza noului plan nu este doar respectarea unor indicatori europeni, ci creșterea capacității efectiv disponibile pentru schimburile de energie.

„Îmi doresc ca această măsură să fie interpretată corect: România a depășit ținta europeană legată de gradul de interconectare, dar lecțiile recente ne arată cât de importantă este capacitatea de interconectare pentru a depăși momente delicate pentru SEN”, a explicat George Niculescu.

Prin urmare, următorul deceniu va aduce investiții atât în infrastructura internă, cât și în conexiunile României cu sistemele energetice ale statelor vecine.

Planul aprobat de ANRE pune accent pe creșterea capacității de transport, reducerea blocajelor, integrarea producției regenerabile și dezvoltarea stocării, în timp ce accelerarea proiectelor cu Ungaria și Bulgaria ar trebui să crească posibilitățile de schimb de energie la nivel regional.

„Obiectivul nu trebuie să fie doar ținta UE, ci cât mai mult din capacitatea transfrontalieră”, a concluzionat președintele ANRE.