ANAF schimbă regulile: inspectorii care prind evazioniștii vor fi recompensați, cei care nu performează pot pierde bani din salariu

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță schimbări în modul în care vor fi evaluați angajații ANAF, începând din 2027. Inspectorii care identifică corect evaziunea și obțin rezultate vor fi recompensați, în timp ce neperformanța ar putea duce la reduceri salariale. 

Alexandru Nazare anunță introducerea unor indicatori de performanță pentru inspectorii ANAF Foto: GEORGE CALIN

Alexandru Nazare spune că, după un an de schimbări în administrația fiscală, reforma ANAF intră într-o nouă etapă. Accentul este mutat de la volumul controalelor către analiza de risc, folosirea datelor și acțiuni țintite împotriva fraudelor fiscale.

Ministrul susține că schimbările au început deja să producă rezultate și prezintă mai multe date privind colectarea veniturilor și activitatea de control.

Veniturile bugetare au crescut

Potrivit lui Alexandru Nazare, în primele șapte luni ale anului 2026, deficitul a fost redus cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025.

În același timp, veniturile bugetare au crescut cu 11,2% față de primele șapte luni ale anului trecut.

Ministrul arată că trendul pozitiv a fost vizibil încă din 2025. În perioada august-decembrie 2025, ANAF a colectat 215,18 miliarde de lei, cu 19,86 miliarde de lei, respectiv 10,2%, mai mult decât în aceeași perioadă din 2024.

În primele șase luni din 2026, colectarea a ajuns la 267,6 miliarde de lei, cu 22,4 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în primul semestru din 2025.

România a îndeplinit, de asemenea, ținta PNRR privind creșterea cu 2,5 puncte procentuale a veniturilor curente în 2025 față de nivelul de bază din 2019.

Nazare precizează că acest rezultat nu este exclusiv al ANAF, însă consideră că reprezintă un indicator important al efectelor schimbărilor din politica fiscală și administrația veniturilor.

ANAF pune accent pe digitalizare și analiza de risc

Ministrul Finanțelor spune că reforma ANAF nu înseamnă doar o colectare mai bună, ci și schimbarea modului în care instituția identifică și verifică riscurile fiscale.

În ultimul an au fost introduse mai multe instrumente digitale, printre care:

• Declarația Unică digitală precompletată;
• platforma eLicitațiiANAF;
• aplicația iBon pentru verificarea bonurilor fiscale;
• noi instrumente de raportare digitală.

În același timp, noul SPV și noul portal ANAF sunt în curs de finalizare.

RO e-Factura și SAF-T permit deja, potrivit ministrului, confruntarea datelor fiscale cu realitatea economică și direcționarea controalelor către zonele în care există un risc fiscal real.

Nu mai contează doar numărul controalelor

Una dintre principalele schimbări anunțate este trecerea de la evaluarea bazată pe volum la o evaluare bazată pe rezultate.

„Am mutat gradual accentul controlului fiscal de la volum către analiză de risc bazată pe date și acțiuni țintite, acolo unde riscul fiscal este real și periclitează nu doar finanțele publice, ci și siguranța socială”, spune Alexandru Nazare.

Din 2027, ANAF va trece la o nouă etapă, prin introducerea unor KPI și instrumente de evaluare clare, măsurabile și verificabile.

Astfel, nu va mai conta doar câte controale a făcut un inspector sau ce sumă a stabilit inițial în urma unui control.

Va conta dacă inspectorul:

• a identificat corect riscul;
• a direcționat controlul către zona potrivită;
• a luat o decizie corectă;
• a obținut un rezultat justificat și sustenabil.

Angajații ANAF vor fi evaluați și recompensați în funcție de performanță

Potrivit ministrului, noul mecanism urmărește să schimbe inclusiv stimulentele din interiorul administrației fiscale.

„Un ANAF modern trebuie să poată măsura cine produce rezultate, cât de solide sunt aceste rezultate și dacă ele contribuie efectiv la creșterea conformării și a veniturilor statului”, afirmă Nazare.

Performanța și neperformanța vor avea consecințe concrete.

„Prin noua Hotărâre adoptată în Guvern săptămâna aceasta, neperformanța la ANAF va avea consecințe concrete (reduceri salariale), iar performanța va fi atent evaluată, măsurată și recompensată, după modelele din privat”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, trebuie urmărite separat rezultatul instituției, rezultatul structurii din care face parte angajatul și contribuția individuală.

Exemple de controale cu rezultate importante

Alexandru Nazare a prezentat și trei exemple de rezultate obținute în urma activității de control fiscal.

Într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole, ANAF a stabilit 87 de milioane de lei TVA suplimentar, după corelarea facturilor, comenzilor, codurilor de TVA și documentelor de transport.

Într-un alt caz, inspectorii au identificat un prejudiciu de peste 26 de milioane de lei într-un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA, prin care au fost introduse în România peste 2.000 de autoturisme second-hand.

Un al treilea caz vizează un complex turistic, unde au fost identificate 4,3 milioane de lei reprezentând salarii nefiscalizate. Potrivit ministrului, obligațiile suplimentare, în valoare de 1,88 milioane de lei, au fost achitate integral la buget.

Reforma ANAF, legată de schimbarea modului de lucru

Alexandru Nazare susține că noul sistem de evaluare reprezintă unul dintre elementele centrale ale unui nou jalon PNRR.

În opinia sa, reforma nu trebuie să se limiteze la cumpărarea unor sisteme informatice sau la adoptarea unor acte normative. Este necesară și schimbarea modului în care funcționează administrația fiscală și a stimulentelor pentru angajați.

„Nu va conta doar câte controale a făcut un inspector ANAF sau ce sume a stabilit inițial. Va conta dacă a identificat corect riscul, dacă a țintit corect controlul și dacă decizia este una justă și sustenabilă”, spune ministrul.

Obiectivul este ca ANAF să devină o instituție în care performanța fiecărui angajat, a fiecărei structuri și a instituției în ansamblu să poată fi urmărită și demonstrată prin date.

„Nu putem cere disciplină mediului privat fără să demonstrăm disciplină instituțională”

Ministrul Finanțelor consideră că eficientizarea ANAF trebuie să meargă mână în mână cu cerințele impuse companiilor și contribuabililor.

„Nu putem cere disciplină mediului privat fără să demonstrăm disciplină instituțională”, transmite Nazare.

Potrivit acestuia, consolidarea fiscală nu trebuie privită doar ca un exercițiu contabil, ci ca o condiție pentru o economie mai stabilă, costuri de finanțare mai reduse și un mediu de afaceri mai competitiv.

Antreprenorii au nevoie de predictibilitate, reguli clare și un stat care își respectă propriile angajamente, susține ministrul.

„Reforma nu mai este, deci, o noțiune abstractă și nici subiect de demagogie. La Finanțe restructurăm complet și cu rezultate concrete un sistem pe care se sprijină direct întreaga economie și societate”, conchide Alexandru Nazare.