Analiză Afară cu Lukoil din țară? Ce poate face România după sancțiunile lui Trump împotriva Rusiei „Avem deja un mecanism care poate fi extins”
0Decizia Oficiului pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Trezoreriei SUA de a impune sancțiuni Lukoil, poate afecta și România în condițiile în care compania deține o mare rafinărie la noi în țară, câteva sute de benzinării și e implicată în mai multe contracte importante. „Trebuie să tăiem cu bisturiul, nu cu barda”, au explicat experții consultați de „Adevărul”.
Lukoil deține în România Rafinăria Petrotel și 320 de stații de distribuție carburanți dispuse pe întreg teritoriul țării, în care sunt circa 4.000 de angajați.
Sancțiunile impuse de SUA pot afecta indirect piața românească, având în vedere că Lukoil este operată prin intermediul unei companii înființate în Elveția în urmă cu câțiva ani – Litasco (despre care „Adevărul” a scris aici)
Negrescu: Trebuie să tăiem cu bisturiul, nu cu barda
Întrebat care ar trebui să fie poziția României în acest context, în condițiile în care Comisia Europeană nu a luat încă o decizie privind sancționarea Lukoil în Europa, analistul Adrian Negrescu a declarat pentru „Adevărul” că „trebuie să fim atenți și să nu transformăm sancțiunile la adresa Rusiei într-o vânătoare de vrăjitoare”.
„Dacă statul român își dorește să elimine firmele cu acționariat rusesc din România trebuie să o facă cu mare atenție, pentru a nu crea efecte economice negative – mare parte din firmele rusești sunt angrenate în lanțuri economice, în contracte în derulare, angajează zeci de mii de români. Altfel spus, soluția o reprezintă identificarea unei alternative investiționale care să preia business-urile rușilor din România fără să dea peste cap economia, să minimizăm efectele economice negative.
Primul pas ar trebui să fie reprezentat de o analiză foarte clară a influenței capitalului rusesc în România, a ramificațiilor de business și, ulterior, pe baza acestui portofoliu de informație, să găsim investitori capabili să preia aceste asset-uri cu acceptul, bineînțeles, al reprezentanților companiilor respective.
Nu natura capitalului reprezintă o problemă, ci riscurile de securitate ce rezidă din prezența acestora în România. Vestea bună e că avem un astfel de mecanism – asociat în prezent capitalului chinez – care poate fi extins și la cel rusesc.
Interzicerea participării firmelor rusești la investiții și lanțuri de business importante pentru siguranța națională, pe modelul excluderii capitalului chinezesc, poate reprezenta o soluție optimă pentru a rezolva această problemă asociată embargoului la adresa Rusiei.
E important însă să nu ne grăbim, să tăiem cu bisturiul nu cu barda, să încercăm să folosim această situația ca o oportunitate pentru a aduce, de exemplu, investitorii americani în rețelele petroliere din România, să atragem capital străin”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.
Silviu Gresoi: Ar putea crește prețurile la pompă
Întrebat care pot fi efectele acestor sancțiuni impuse Lukoil, având în vedere activele pe care le deține în România, expertul în analiză de risc şi energie Silviu Gresoi a explicat pentru „Adevărul” că efectele directe sunt limitate, dar în timp pot aduce scumpiri.
„Sancțiunile impuse de OFAC (Oficiul pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Trezoreriei SUA) asupra companiei Lukoil urmăresc diminuarea veniturilor care ajung în Rusia și restrângerea accesului acesteia la tehnologie și servicii din spațiul occidental. În România, Lukoil operează prin firme înregistrate local, astfel că efectele directe sunt, cel puțin pe termen scurt, limitate. Totuși, este posibil să apară presiuni asupra costurilor de operare și a lanțurilor de aprovizionare, mai ales dacă instituțiile financiare occidentale vor deveni mai prudente în colaborările cu entitățile asociate. Pe termen mediu, piața regională va tinde spre o reașezare și un control mai strict al surselor de țiței și produse petroliere”, a declarat pentru „Adevărul” Silviu Gresoi, data scientist și expert în analiză de risc și energie.
Întrebat dacă acest lucru poate înseamna și eventuale scumpiri ale carburanților în România, expertul a spus că, în principal vor fi cheltuieli mai mari, care se pot transpune și în prețuri, dar nu imediat și într-o proporție mai mică.
„Presiunile asupra costurilor de operare și a lanțurilor de aprovizionare pot însemna, în practică, cheltuieli mai mari cu transportul, asigurarea sau finanțarea importurilor de țiței. Aceste costuri suplimentare se pot reflecta, treptat, și în prețul carburanților la pompă, însă nu neapărat imediat și nu într-o proporție directă. Depinde mult de modul în care vor reacționa piețele regionale, de sursele alternative de aprovizionare și de politicile de preț ale marilor distribuitori din România”, a explicat pentru „Adevărul” Silviu Gresoi.
AEI: Lukoil știe tot ce mișcă în țara asta. Deține și o parte din rezervele de stat
Experții Asociației Energia Inteligentă (AEI) susțin că lucrurile stau mult mai rău decât se crede.
„Lucrurile nu vor fi simple pentru că Lukoil are amplasate benzinăriile la intrarea și la ieșirea din orașe. Și-au ales puncte strategice din care pot monitoriza bine, știu tot ce mișcă în oraș. Au baze de date foarte bune. Știu cât carburanți consumă poliția, pentru că au avut contracte, știu cât carburant consumă Armata, pentru că le-au livrat motorină.
În plus, din 2014, toate cele trei rafinării din România (deținute de Lukoil, Rompetrol și OMV) păstrează rezervele de carburanți pentru stat. S-a ales varianta asta ca fiind mai ieftină pentru România, care a cerut marilor operatori de rafinării să facă stocurile. Nici nu știm dacă acești carburanți există sau nu. Asociația Energia Inteligentă le-a transmis tuturor miniștrilor energiei din ultima vreme că este o problemă gravă care trebuie rezolvată”, au declarat experți din cadrul AEI pentru „Adevărul”.
Aceștia au explicat pentru „Adevărul” că, sancțiunile aplicate Lukoil nu vor avea efect imediat asupra pieței românești, dar peste 3 - 6 luni acestea vor începe să apară.
„Pentru că nu au prea multe variante. Fie ies de pe piață, adică vând tot, fie vor crește prețurile. Nu au prea multe variante pentru că restricțiile impuse de SUA înseamnă că nu mai au voie să tranzacționeze prin băncile americane. Iar acest lucru nu înseamnă izolare, înseamnă că vor fi probleme pe întreg lanțul de aprovizionare și nu doar pentru țiței. Chiar dacă vor găsi un X-ulescu prin care să intermedieze vănzările, tot va fi greu pentru ei, pentru că aceste contracte noi vor fi mai scumpe decât cele încheiate în prezent. Iar toate aceste costuri se vor vedea peste câteva luni în Exit-uri sau creșteri de preț”, au explicat experții în energie.
Lukoil are contracte și cu Oil Terminal și CFR Marfă
Ministrul Energiei, Radu Miruță, a declarat recent că, pe lângă rafinărie Petrotel și cele circa 320 de benzinării pe care le are în România, Lukoil este parte a unui lanț economic, având contracte cu Oil Terminal, pentru transportul din Constanța la Ploiești a țițeiului destinat rafinării, cu CFR Marfă sau alte companii feroviare, pentru transportul cisternelor de carburanți cu trenul.
În plus, sunt parteneri cu Romgaz în Marea Neagră, pentru dezvoltarea perimetrului gazier Trident, unde lucrările nu au început încă, proiectul fiind acum în faza de prospecțiuni. Afacerile locale ale rușilor ar putea fi afectate, cu efecte și în economia românească, dar ar trebui să mai așteptăm și să vedem ce argumente și ce negocieri va purta Comisia Europeană, și în numele nostru, cu americanii, a afirmat ministrul Economiei Radu Miruță.
Anterior, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Buşoi declarase într-un interviu pentru publicaţia Politico că Lukoil ar trebui să vândă rafinăria Petrotel din România. „Ne-am bucura să nu mai avem Lukoil”, a spus el.
O declarație similară a fost făcută și de analistul bulgar Martin Vladimirov, care a spus că Neftochim Burgas va trebui să-şi înceteze activitatea pe 21 noiembrie dacă nu va fi vândută.
Sancțiuni împotriva Lukoil și Rosneft și a filialelor lor
Pe 22 octombrie, SUA au impus sancțiuni asupra celor mai mari companii de petrol din Rusia, Rosneft și Lukoil, cu obiectivul de a face presiuni asupra Kremlinului pentru a încheia un armistițiu în Ucraina. Asta înseamnă înghețarea activelor din SUA ale acestor companii, deschizând calea pentru sancțiuni secundare împotriva instituțiilor care fac tranzacții cu enitități de pe lista neagră
Rosneft și Lukoil sunt pilonii economiei Rusiei, însumând aproape jumătate din exporturile de țiței ale țării, în jur de 3,1 milioane de barili pe zi, conform estimărilor rusești.
Rosneft, controlată de stat și condusă de Igor Sechin, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, produce aproximativ 40% din petrolul Rusiei. La rândul ei, Lukoil, cea mai mare companie energetică privată a țării, asigură aproximativ 15% din producția națională și 2% din producția globală.
Noile sancțiuni ale SUA se extind mult dincolo de companiile-mamă, vizând totodată șase sucursale Lukoil și 28 de întreprinderi Rosneft. Printre acestea se numără Lukoil-Siberia de Vest, care singură asigură aproximativ 40% din producția de hidrocarburi a grupului.
Ambele companii se aflau deja sub anumite sancțiuni, de pildă unele ce interziceau entităților americane să furnizeze echipamente de foraj, tehnologie sau servicii pentru noi proiecte din Arctica, offshore sau de șist. Decizia din 22 octombrie a SUA, însă, le pune practic pe lista neagră la nivel global.
Joi, Comisia Europeană a declarat că ia în considerare propria interdicție de tranzacționare împotriva Lukoil.
În Ungaria și Slovacia, în special, noile sancțiuni stârnesc îngrijorări că fluxurile de petrol ar putea fi oprite complet.
Dacă vor fi aplicate, acestea „ar duce la oprirea importurilor”, a admis un oficial slovac, sub rezerva anonimatului, comentând că guvernul va solicita „cel mai probabil” o derogare de la Washington.
Se încarcă comentariile...
