Sancțiunile SUA, „un mare șoc pentru Rusia” și o „lovitură serioasă” dată giganților petrolieri, apreciază analiștii

Anunțul președintelui american Donald Trump privind primele sancțiuni impuse de SUA din cauza războiului Rusiei în Ucraina este de așteptat să fie un șoc pentru Moscova și o „lovitură serioasă” pentru principalii exportatori de petrol ai Rusiei, apreciază experți citați de Kyiv Independent.

FOTO Arhivă

Pe 22 octombrie, SUA au impus sancțiuni asupra celor mai mari companii de petrol din Rusia, Rosneft și Lukoil, cu obiectivul de a face presiuni asupra Kremlinului pentru a încheia un armistițiu în Ucraina. Asta înseamnă înghețarea activelor din SUA ale acestor companii, deschizând calea pentru sancțiuni secundare împotriva instituțiilor care fac tranzacții cu enitități de pe lista neagră 

Rosneft și Lukoil sunt pilonii economiei Rusiei, însumând aproape jumătate din exporturile de țiței ale țării, în jur de 3,1 milioane de barili pe zi, conform estimărilor rusești.

Rosneft, controlată de stat și condusă de Igor Sechin, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, produce aproximativ 40% din petrolul Rusiei. La rândul ei, Lukoil, cea mai mare companie energetică privată a țării, asigură aproximativ 15% din producția națională și 2% din producția globală.

Noile sancțiuni ale SUA se extind mult dincolo de companiile-mamă, vizând totodată șase sucursale Lukoil și 28 de întreprinderi Rosneft. Printre acestea se numără Lukoil-Siberia de Vest, care singură asigură aproximativ 40% din producția de hidrocarburi a grupului.

Ambele companii se aflau deja sub anumite sancțiuni, de pildă unele ce interziceau entităților americane să furnizeze echipamente de foraj, tehnologie sau servicii pentru noi proiecte din Arctica, offshore sau de șist. Decizia din 22 octombrie a SUA, însă, le pune practic pe lista neagră la nivel global.

„Americanii au impus sancțiuni nu doar asupra Rosneft și Lukoil, ci și asupra tuturor sucursalelor, la care aceste companii dețin peste 50% din acțiuni”, a explicat economistul Oleh Pendzin, șeful Clubului de Discuții Economice din Ucraina.

„Asta afectează în mod direct sucursalele europene și pe cele din țările terțe. Capacitatea lor de a desfășura activități comerciale pe aceste piețe este acum sever restricționată.”

Companiile petroliere depind pe un vast ecosistem de logistică, transport maritim și asigurări. Or, odată cu sancțiunile, „contractorii și intermediarii se retrag rapid, nimeni nu vrea să aibă de-a face cu o entitate sancționată”, a subliniat el.

Impactul asupra piețelor globale

Primele consecințe încep să apară. Potrivit unor relatări, India, unul dintre cei mai mari cumpărători ai Rusiei, plănuiește să-și reducă drastic importurile.

Potrivit Bloomberg, care citează directori anonimi ai companiilor petroliere indiene, se așteaptă ca cele mai mari rafinării din India să reducă achizițiile de la Rosneft și Lukoil practic la zero.

În septembrie, India a importat 1,6 milioane de barili de petrol rusesc pe zi, aproximativ 36% din necesarul țării. Într-un vârf, la începutul acestui an, livrările au ajuns la 2 milioane de barili zilnic.

India a fost cea mai mare piață pentru exporturile de petrol pe mare și al doilea cel mai mare cumpărător în general, după China.

„Noile sancțiuni americane reprezintă în prezent un șoc destul de mare pentru ruși, dar și pentru cumpărătorii de petrol rusesc, în special pentru India”, a apreciat Vasili Astrov, economist senior la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena.

„Însă experiența arată că se vor găsi modalități de a eluda aceste sancțiuni în lunile următoare, de exemplu, prin «fondarea» de noi companii-fantomă care nu sunt supuse sancțiunilor.”

Astrov a amintit că petrolul rusesc ieftin rămâne atractiv pentru piețele asiatice.

Pe de altă parte, remarcă economistul Pendzin, „băncile din India și China riscă să devină țintele  unor sancțiuni secundare îm măsura în care continuă să colaboreze cu entități de pe lista neagră”.

Potrivit Reuters, companiile petroliere de stat chineze au suspendat la rândul lor, achizițiile de țiței rusesc transportat pe mare în urma anunțului SUA, pe fondul temerilor privind potențiale sancțiuni secundare.

Prim-ministrul ungar Viktor Orban a declarat pe 24 octombrie că Budapesta lucrează la identificarea unor modalități de a ocoli sancțiunile americane, dat fiind că, împreună cu Slovacia, este cel mai mare cumpărător de petrol rusesc din Uniunea Europeană.

„Lucrăm la o modalitate de a eluda această sancțiune”, a declarat pentru radio Kossuth.

Se vor dovedi eficiente sancțiunile?

Experții spun că sancțiunile vor afecta cu siguranță sectorul petrolier al Rusiei, cel puțin pe termen scurt.

„Restricțiile mai dure privind plățile, transportul și asigurările cresc costurile și impun discounturi mai mici, diminuând veniturile din exporturi pentru Moscova”, a declarat Oleksandr Talavera, profesor de economie financiară la Universitatea din Birmingham.

Anunțând sancțiunile, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că scopul Washingtonului este de a lovi Kremlinul acolo unde îl doare cel mai tare: capacitatea sa de a finanța războiul.

În prima sa reacție, Putin a recunoscut pe 23 octombrie că noile măsuri americane vor avea „consecințe”.

„(Sancțiunile) sunt serioase pentru noi... asta e clar și vor avea anumite consecințe”, a spus Putin. „Dar nu vor afecta semnificativ bunăstarea noastră economică.”

Trump a răspuns remarcilor lui Putin, remarcând că se bucură că liderul rus crede că se descurcă cu sancțiunile, dar că probabil nu pentru multă vreme.

„Mă bucur că crede asta”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă pe 23 octombrie. „O să vedem ce impact vor avea -vorbim peste șase luni.”

Totuși, unii analiști sunt sceptici că sancțiunile se vor dovedi decisive.

Timothy Ash, analist la Chatham House, a declarat pentru Kyiv Independent că sancțiunile transmit un semnal politic puternic, însă nu este o certitudine că acestea vor afecta drastic veniturile Rusiei.

„Regatul Unit a sancționat deja aceste entități”, a spus el, menționând decizia Londrei din 15 octombrie de a sancționa Rosneft și Lukoil, în ceea ce guvernul britanic a descris ca fiind „cele mai dure sancțiuni de până acum”.

„Simbolic, poate că va avea un anumit efect, întrucât ar putea sugera că SUA ar putea fi dispuse să facă ceva mai semnificativ în viitor”, a adăugat Ash. „Până în prezent, administrația Trump nu a arătat nicio dorință de a răni economia rusă sau de a-l enerva pe Putin.”