Sancțiunile americane scot petrolul rus din Europa. Analiștii anticipează un efect „catastrofal” asupra Lukoil

Sancțiunile anunțate de Donald Trump asupra giganților petrolieri Rosneft și Lukoil nu vor fi probabil suficiente pentru a paraliza mașinăria de război a lui Vladimir Putin, dar se anticipează a fi de mare ajutor UE pentru a scoate petrolul rusesc din blocul comunitar, relatează Politico.

SUA și UE vizează petrolul rusesc foto shutterstock

Detaliile sunt în curs de elaborare dar, teoretic, aceste sancțiuni i-ar putea obliga cei doi giganți petrolieri să-și vândă activele și să pună capăt astfel aprovizionării cu petrol a Europei prin conductele sale.

„Sunt gata să impun sancțiuni majore Rusiei atunci când toate țările NATO vor fi de acord și vor începe să facă același lucru, și când toate țările NATO VOR ÎNCETA SĂ MAI CUMPERE PETROL DE LA RUSIA”, scria Trump în urmă cu o lună, catalogând continuarea achizițiilor drept un comportament ce nu poate fi scuzat în contextul în care veniturile din petrol alimentează războiul lui Putin.

„Este un pas important și va forța ... țările și companiile europene care au continuat să importe energie să reconsidere aceste tranzacții”, a comentat Kimberly Donovan, expert în sancțiuni la think tank-ul Atlantic Council.

Sancțiunile americane vor provoca daune serioase giganților petrolieri

Rosneft și Lukoil reprezintă aproximativ două treimi din cele 4,4 milioane de barili de țiței pe care Rusia îi exportă zilnic, estimează David Fyfe, economist șef la firma de consultanță media Argus.

Sancțiunile amenință să scoată din joc „jumătate” din aceste aprovizionări, a explicat el, având în vedere că giganții nu vor mai avea posibilitatea să vândă în dolari, moneda utilizată aproape exclusiv pentru comerțul internațional cu țiței. 

Sancțiunile vor avea un impact semnificativ în special asupra Lukoil, a declarat sub rezerva anonimatului un fost director al companiei.

Lukoil va fi probabil nevoit să-și vândă participațiile în proiecte din străinătate, din Egipt până în Irak, a spus acesta, estimând că asta ar putea afecta până la 20% din veniturile sale.

Totuși, probabil că majoritatea cumpărătorilor chinezi și indieni, doi dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Rusiei, vor continua importurile, a apreciat Homayoun Falakshahi, șeful departamentului de analiză a țițeiului la firma Kpler, având în vedere prețurile mici și alternativele limitate în cazul Chinei.

După o perioadă inițială de pauză, „majoritatea cumpărătorilor vor reveni la achiziții”, odată ce vor găsi soluții alternative, inclusiv cumpărarea prin intermediul unor companii care vor masca faptul că sunt deținute de ruși.

Măsurile „vor complica exporturile și comerțul”, apreciază Vladimir Milov, fost ministru adjunct al Energiei din Rusia, un critic al lui Putin. Dar „aceste companii ... au deja scheme de lucru alternative, așadar vor exista pagube, dar acestea vor fi limitate. ”

Un impact mai clar al sancțiunilor se va resimți în Europa

Măsurile SUA vor avea probabil un efect mai vizibil în Europa.

UE s-a străduit să pună capăt dependenței sale energetice de Rusia. Bruxelles-ul a impus un embargo asupra țițeiului, combustibilului și cărbunelui rusesc care intră în blocul comunitar pe mare și a redus prezența Kremlinului pe piața gazelor de la 45 la 13%. În prezent, lucrează la un proiect de lege care ar reduce această prezență la zero.

Rosneft, care odată deținea rafinării și controla fluxurile de petrol către Germania, a fost în mare parte deposedată, după ce Berlinul a preluat controlul asupra filialei sale locale la finele lui2022.

„Presupunem că măsurile luate de Statele Unite ... nu vizează sucursalele Rosneft din Germania, care sunt deținute în trust de statele germane”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului german al Economiei.â

Joi, UE a înăsprit la rândul ei sancțiunile împotriva companiei controlate de statul rus. Dar situația Lukoil, cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia, este diferită.

Aceasta administrează sute de benzinării în țările din UE, inclusiv aproximativ 200 în Belgia, operează rafinării gigantice în România și Bulgaria și deține o participație de 45% dintr-o fabrică de prelucrare a combustibilului din Olanda.

Totodată, furnizează petrol Ungariei și Slovaciei, care încă depind de Moscova pentru între 86 și 100% din importurile energetice.

Profitând de o derogare de la sancțiuni, acestea două țări au rezistat cu încăpățânare renunțării la petrolul rus, în pofida unor presiuni puternice din partea UE.

Până în prezent, Bruxelles-ul a eșuat repetate rânduri să vizeze eficient compania, în ciuda faptului că aceasta este implicată în eludarea sancțiunilor în blocul comunitar.

Situația este însă pe cale să se schimbe. Trezoreria SUA a declarat că „ar putea” impune sancțiuni oricui colaborează cu firmele rusești, ceea ce înseamnă că nicio bancă nu va mai putea primi plăți în Europa, a afirmat Donovan, expertul în sancțiuni.

„Va fi un semnal puternic pentru băncile și întreprinderile europene că trebuie să se retragă, altfel se expun sancțiunilor”, a spus ea.

Joi, Comisia Europeană a declarat că ia în considerare propria interdicție de tranzacționare împotriva Lukoil.

În Ungaria și Slovacia, în special, noile sancțiuni stârnesc îngrijorări că fluxurile de petrol ar putea fi oprite complet.

Dacă vor fi aplicate, acestea „ar duce la oprirea importurilor”, a admis un oficial slovac, sub rezerva anonimatului, comentând că guvernul va solicita „cel mai probabil” o derogare de la Washington.

Sancțiunile SUA încep să producă efecte

Compania finlandeză energetică Neste a suspendat joi livrările de combustibil către filiala Lukoil, Teboil, după sancțiunile anunțate de SUA și Marea Britanie.

Ministrul român al Energiei, Cristian Bușoi, a declarat pentru POLITICO că Lukoil va avea acum „obligația” de a vinde rafinăria Petrotel din centrul-sud al țării înainte de termenul limită, luna viitoare.

„Ne-am bucura să nu mai avem Lukoil”, a precizat el. 

Și guvernul olandez ia în calcul o vânzare rapidă a participației Lukoil pentru rafinăria sa din sud-vestul Zeelandei drept „cel mai probabil scenariu”, potrivit unei persoane familiarizate cu situația.

Rafinăria Neftochim din estul Bulgariei „va trebui, de asemenea, să oprească operațiunile pe 21 noiembrie”, dacă nu este vândută, a comentat și Martin Vladimirov, analist senior în domeniul energiei la Centrul pentru Studiul Democrației (Sofia).

„Vor trebui vândute”, a subliniat fostul director executiv al Lukoil, adăugând că va avea probabil un efect „catastrofal” pentru gigantul petrolier.