De ce nopțile nedormite te fac mai vulnerabil la infecții și boli grave

Un studiu recent arată că anxietatea și insomnia nu afectează doar starea de spirit, ci reduc și numărul de celule natural killer, vitale pentru apărarea organismului, crescând astfel vulnerabilitatea la infecții, inflamații și chiar anumite tipuri de cancer. În plus, cercetări mai ample confirmă că tulburările de somn sunt extrem de frecvente la nivel global și au efecte directe asupra sănătății mentale și fizice, iar intervențiile timpurii care îmbunătățesc calitatea somnului pot preveni problemele viitoare.

Sursă foto: Shutterstock

Mai precis, lucrarea publicată, de curând, în Frontiers in Immunology a fost realizată pe 60 de studente cu vârste cuprinse între 17 și 23 de ani. Aproximativ jumătate dintre acestea au raportat probleme de somn, iar majoritatea au spus că se confruntă cu anxietate. 

„Studentele cu simptome de insomnie aveau un număr și un procentaj mai scăzut de celule NK totale și al subpopulațiilor lor. Studentele cu simptome de anxietate generalizată, pe de altă parte, au avut un procentaj și un număr mai scăzut de celule NK circulatorii și ale subpopulațiilor lor”, a lămurit autoarea principală a studiului Dr. Renad Alhamawi, autoarea principală.

Celulele NK sunt importante tocmai pentru că distrug agenții patogeni și celulele infectate înainte ca acestea să se răspândească. Dacă numărul lor scade, crește riscul de infecții, inflamații și chiar de unele tipuri de cancer, potrivit specialiștilor.

Cercetări anterioare arată că mișcarea, alimentația echilibrată și gestionarea stresului pot susține funcția acestor celule. Chiar și așa, anxietatea și insomnia pot perturba sistemul imunitar dacă persistă. „Astfel de impacturi compromit în cele din urmă sănătatea generală și calitatea vieții”, spune dr. Alhamawi.

„Anxietatea și insomnia nu sunt doar stări neplăcute prin care trecem din când în când; ele sunt forme de stres constant care țin organismul într-un nivel ridicat de tensiune. Când corpul rămâne prea mult timp în modul „luptă sau fugi”, o mare parte din energie se duce către gestionarea stresului, iar sistemul imunitar ajunge să funcționeze sub capacitatea lui. Nu e surprinzător că oamenii care trăiesc perioade lungi de anxietate și somn perturbat se simt mai vulnerabili fizic - corpul reacționează la fel ca psihicul: obosește, se consumă, se apără mai greu”, explică pentru „Adevărul” Ileana Ungureanu, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.

În opinia sa, ar trebui să nu ne obișnuim cu insomnia și anxietatea de parcă ar fi „parte din viață”. „Ele sunt semnale de alarmă ale corpului. În terapie lucrăm des cu ideea că întoarcerea la o rutină de somn sănătoasă, stabilirea unor limite clare, reducerea expunerii la ecrane, respirația conștientă și mișcarea blândă, pentru că pot calma treptat sistemul nervos”, adaugă ea.

Iar când sistemul nervos se echilibrează, întregul organism funcționează mai bine, inclusiv imunitatea. „Nu există soluții magice, dar există pași reali și accesibili care ne scot din modul de supraviețuire și ne duc spre o formă de îngrijire mai blândă și mai susținătoare. Emoțiile gestionate sănătos devin, fără exagerare, o formă de prevenție și pentru corp”, mai spune Ileana Ungureanu.

Ce află oamenii despre insomnie atunci când caută ajutor pe internet

O altă lucrare publicat în acest an a analizat peste o mie de postări de pe forumul suedez Flashback, unde utilizatorii își cer și își oferă sfaturi privind modul în care își pot gestiona insomnia. Rezultatul a constant într-un tablou destul de amestecat, dar revelator pentru felul în care internetul modelează așteptările celor care nu dorm bine.

Mai precis, cercetătorii au identificat patru direcții principale ale recomandărilor: trimiterea către medic, schimbări în rutina de somn, ajustări de stil de viață și, poate cel mai des întâlnite, sfaturile privind medicamentele, fie prescrise, fie nu. Mulți utilizatori atribuiau insomnia stresului sau altor cauze psihologice, dar tot soluțiile medicamentoase erau cele care apăreau cel mai des în discuții.

Melatonina era, de departe, sugestia preferată a userilor, de obicei oferită fără prea multe explicații, doar pe baza experienței personale. Au apărut și recomandări de antidepresive, antipsihotice, antihistaminice sau combinații între acestea, deși cercetătorii atrag atenția că astfel de soluții nu sunt întotdeauna potrivite. Mai rar, oamenii povesteau despre ajustări ale rutinei: lumină mai puțină, somn la ore fixe, evitarea ecranelor, sport, alimentație, recomandări care, în general, sunt susținute de dovezi științifice.

Ce se discută online poate influența foarte mult modul în care oamenii ajung să testeze diverse recomandări, au spus cercetătorii, cum își percep problema și când (sau dacă) merg la medic. De aici și relevanța acestor analize, pentru că insomnia nu e doar o experiență individuală, ci și un fenomen modelat de informația care circulă liber în spațiul digital.

Tulburările de somn: o problemă globală de sănătate publică

Amintim că, și o meta-analiză cuprinzătoare publicată în septembrie 2025 în revista BMC Public Health a evaluat efectele calității somnului asupra sănătății mentale la adulți. Studiul, care a analizat 54 de cercetări desfășurate între 1998 și 2024, cuprinzând un total de 10.196 de participanți, a arătat că tulburpările de somn sunt extrem de frecvente la nivel global

Conform sursei citate, aproape o treime din populație prezintă simptome de insomnie: cum ar fi dificultăți de a adormi sau de a rămâne adormit. Între 4% și 26% dintre adulți raportează somnolență excesivă în timpul zilei, iar 2-4% sunt diagnosticați cu apnee obstructivă în somn (OSA). Un studiu recent care a inclus peste 2000 de persoane a arătat că 32% dintre acestea au avut „tulburări generale de somn”. De asemenea, aproximativ 17% dintre adulți se confruntă cu probleme de sănătate mintală de severitate variabilă, iar datele relevă că aceste probleme devin tot mai frecvente. 

Potrivit cercetătorilor Zhiguang Li, Tao Zhong și Xiangpeng Meng, îmbunătățirea calității somnului a condus la o reducere semnificativă a simptomelor depresive și a anxietății comparativ cu îngrijirea medicală standard. Specific, meta-analiza a arătat o scădere medie de 2,92 puncte pentru depresie și de 1,14 puncte pentru anxietate, ambele fiind rezultate statistic semnificative.

Totodată, în lucrare s-a menționat că somnul de calitate are efecte pozitive și asupra sănătății fizice, cum ar fi reducerea epuizării, durerii cronice și îmbunătățirea calității vieții.  În plus, perturbările somnului sunt un predictor al problemelor viitoare de sănătate mentală. La persoanele cu risc crescut de psihoză, somnul insuficient sau neregulat este asociat cu severitatea halucinațiilor și iluziilor. Intervențiile timpurii care vizează somnul pot reduce riscul de apariție a tulburărilor mentale.