Semnalul de alarmă al oamenilor de știință: Oamenii nu mai țin pasul cu lumea pe care au creat-o în ultimele secole
0Oamenii au fost adaptați să trăiască în natură și au rămas ancorați într-o lume diferită de cea creată de industrializare, avertizează un studiu. El arată că ritmul accelerat al schimbărilor moderne a depășit capacitatea corpului uman de adaptare și are efecte asupra sănătății și bunăstării.
Un studiu recent publicat de antropologii Colin Shaw (de la Universitatea din Zürich) și Daniel Longman (de la Universitatea Loughborough) arată că lumea modernă s-a dezvoltat mai rapid decât poate biologia umană să se adapteze.
Cercetătorii susțin că stresul cronic și multe dintre problemele de sănătate actuale își au originea într-o nepotrivire fundamentală între biologia umană, adaptată în principal la mediul natural, și provocările impuse de mediile industrializate contemporane.
De la episoade de stres, la stres continuu
Timp de sute de mii de ani, oamenii au evoluat pentru o lume a mișcării, a naturii și a unor scurte episoade de stres, nu pentru presiunea constantă a vieții moderne, afirmă autorii studiului intitulat „Homo sapiens, industrializarea și ipoteza nepotrivirii de mediu”.
„În mediile noastre ancestrale, oamenii erau bine adaptați pentru a face față stresului acut, pentru a evita sau a înfrunta prădători. Leul apărea din când în când și trebuia să fii pregătit să te aperi sau să fugi. Esențial este că leul pleca”, spune Colin Shaw, citat de publicația de știință Science Daily.
Stresorii moderni, precum traficul, presiunea de la locul de muncă, rețelele sociale și zgomotul persistent, activează aceleași mecanisme biologice care îi ajutau pe oameni să supraviețuiască în fața prădătorilor. Însă, spre deosebire de situațiile din trecut, aceste surse de stres rareori dispar.
„Corpul nostru reacționează de parcă toți acești stresori ar fi lei. Fie că este vorba despre o discuție dificilă cu șeful sau despre zgomotul traficului, sistemul de răspuns la stres este același ca atunci când te confrunți cu leu după leu. Rezultatul este un răspuns extrem de puternic al sistemului nervos, fără timp de recuperare”, susține Daniel Longman, citat de publicația de știință.
Omul, factorul schimbărilor accelerate de pe planetă
Autorii cercetării arată că, în cea mai mare parte a istoriei speciei umane, natura a influențat și a modelat viața umană. Deși modificările aduse biosferei terestre de către oameni sunt vizibile de peste 10.000 de ani, ritmul și amploarea acestora au accelerat dramatic odată cu debutul Revoluției Industriale, la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
„Industrializarea a transformat profund habitatele noastre naturale, determinând o expansiune urbană rapidă, o dependență tot mai mare de energia din combustibili fosili și provocând contaminarea mediului, degradarea ecosistemelor și pierderea biodiversității”, arată autorii studiului.
În prezent, cea mai mare parte a populației mondiale trăiește în zone urbane puternic industrializate, iar acestea diferă fundamental de habitatele naturale ancestrale. Ele creează provocări de mediu fără precedent și, în același timp, sunt lipsite de elemente naturale-cheie asociate cu sănătatea și funcționarea optimă a organismului.
„Deși capacitatea adaptativă a oamenilor a permis supraviețuirea în condiții de mediu diverse și fluctuante, această capacitate este limitată. Este posibil ca industrializarea rapidă a habitatului nostru să depășească această capacitate adaptativă și să impună presiuni selective care amenință aptitudinea noastră evolutivă”, arată cercetarea.
Ratele de fertilitate în scădere, puse pe seama poluării
Autorii analizei afirmă că un număr tot mai mare de dovezi observaționale și experimentale indică faptul că industrializarea afectează negativ funcții biologice esențiale pentru supraviețuire și reproducere și, implicit, pentru succesul evolutiv.
„În mod specific, contaminarea mediului rezultată direct din activitățile industriale, precum poluarea aerului, fonică și luminoasă sau acumularea de microplastice, este asociată cu afectarea funcțiilor reproductive, imunitare, cognitive și fizice. Activarea cronică a sistemelor de răspuns la stres, care agravează suplimentar aceste disfuncții biologice, pare, de asemenea, mai pronunțată în zonele industrializate”, afirmă autorii.
Mediile industriale suprastimulează sistemele de stres și subminează atât sănătatea, cât și reproducerea. Dovezi precum declinul global al fertilității și creșterea incidenței bolilor inflamatorii cronice indică costul biologic al acestei nepotriviri, adaugă cercetătorii.
Un exemplu prezentat în studiu este scăderea constantă a numărului de spermatozoizi și a motilității acestora, observată încă din anii 1950 și pusă de autori pe seama expunerilor din mediul înconjurător. Poluarea aerului, care este semnificativ mai ridicată în zonele urbane, este asociată și cu afectarea funcției reproductive. Potrivit studiului, între 1973 și 2018, creșterea poluării aerului a fost asociată cu o scădere de 51,6 la sută a concentrației globale de spermatozoizi și cu o reducere de 62,3 la sută a numărului total de spermatozoizi. O altă analiză citată de oamenii de știință arată că poluarea aerului este asociată cu diminuarea concentrației de spermatozoizi, a numărului total și a mobilității acestora.
„Există un paradox: pe de o parte, am creat o bogăție, un confort și sisteme de sănătate impresionante pentru mulți oameni de pe planetă, dar, pe de altă parte, unele dintre aceste realizări industriale au efecte dăunătoare asupra funcțiilor noastre imunitare, cognitive, fizice și reproductive”, afirmă antropologul Colin Shaw.
Scăderea ratelor de fertilitate în mare parte a lumii și creșterea incidenței bolilor inflamatorii și autoimune sunt prezentate de antropologi drept dovezi că mediile moderne exercită o presiune excesivă asupra biologiei umane. Cei doi autori susțin că societățile trebuie să acționeze deliberat pentru a reduce aceste presiuni, consolidând legătura cu natura și creând medii mai sănătoase și mai durabile.
„Trebuie să facem orașele corect și, în același timp, să regenerăm, să valorizăm și să petrecem mai mult timp în spațiile naturale”, concluzionează Colin Shaw.
Se încarcă comentariile...
