Interviu Scandal fără precedent în justiție, cu efecte pe termen lung. „Ca să avem o dezbatere corectă, trebuie să plecăm de la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani”
0Documentarul „Justiție capturată” a scos din nou la iveală taberele din Justiție, fiecare dintre ele încercând să convingă de ce dreptatea este de partea sa. Dezbaterea, cu expunerea tuturor hibelor sistemului, este absolut necesară, atrage atenția fostul șef al ANI, Horia Georgescu.
Documentarul „Justiție capturată” realizat de Recorder a generat ample dezbateri în lumea magistraturii şi în societate. Magistraților constituiți în tabere li s-au alăturat membrii societății civile, oameni simpli (unii revoltați de situatia din sistem, alții convinși că li s-a prezentat un scenariu de film bine scris) sau activiști cu state vechi. Politicienii au simțit, la rândul lor, oportunitatea și s-au poziționat. Ce vedem în prezent pare un front de luptă în care combatanții se înfruntă parcă mai aprig ca niciodată pentru acapararea puterii. Ce nu vedem este cine sau dacă cineva încearcă să răspundă nevoilor cetățeanului de rând pentru care, dacă are nevoie să-și caute dreptatea prin tribunale, lucrurile trenează ani întregi.
Susținut și promovat puternic în online, sau rostogolit, cum susțin cei care cred că este vorba de o acțiune organizatǎ și nu doar jurnalisticǎ, documentarul „Justiție capturată” generează de mai bine de 72 ore discuții în toate mediile. După cum vor fi acestea conduse va deveni clar dacă se urmărește o întoarcere la „spectacolul cătușelor” sau momentul va fi folosit pentru a pune sub lupă disfuncționalitățile reale ale sistemului.
Certitudine este faptul că în jur de 600 de magistrați în activitate din cei 6.500 s-au poziționat, până vineri, de partea „reformiștilor”, majoritari pe listă fiind, ca și în documentarul Recorder, procurorii. Printre ei, Laura Codruta Kovesi, fosta şefǎ a DNA demisǎ înainte de a prelua conducerea EPPO. Lor li s-au adaugat şi câțiva judecători și procurori pensionați.
Despre ce au văzut românii în documentarul „Justiție capturată”, despre ce n-au văzut și ar fi fost necesar să vadă, despre reacțiile declanșate și scenariile legate de cui folosește momentul creat am stat de vorbă cu fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, trecut, la rândul său, printr-un proces în care a fost trimis în judecată de DNA, ulterior fiind achitat.
„Documentarul, cu siguranță, pune un cui în credibilitatea pe care o are Justiția în România”
Interesul pentru tema Justiției generat de documentarul Recorder ar trebui să fie exploatat pentru a se discuta cu toți actorii implicați și a se găsi soluții acolo unde se identifică probleme. Este nevoie de o dezbatere, admite Horia Georgescu, însă cu toate cărțile pe față și analizând inclusiv practicile de acum 10 ani, și acestea puternic contestate:
„Reportajul de la Recorder a arătat niște elemente care se presupune că nu funcționează în Justiție. Dar, ca să avem o dezbatere corectă și comprehensivă, trebuie să plecăm și de la ce s-a întâmplat în Justiție în ultimii 10 ani. Și aici mă refer la niște situații similare reclamate de alți magistrați, când anumite dosare erau gestionate prin metoda „coperta” și în care judecătorii arătau o frică dacă nu dictau sentințe care să fie în favoarea Direcției Naționale Anticorupție. Deci, pentru a avea o dezbatere corectă, trebuie să plecăm de la aceste premise”.
Analiza evenimentelor întâmplate în trecutul apropiat ar trebui să aibă la bază inclusiv un raport nepublic al Consiliului Superior al Magistraturii care arată că peste 800 de persoane au fost achitate fără decizii ale Curții Constituționale și fără schimbări legislative, arată Georgescu, „iar în situația asta nu a răspuns nimeni și nimeni nu a ridicat subiecte care să pună sub semnul întrebării ce s-a întâmplat”.
„Este evident că ceea ce semnalează reportajul Recorder trebuie în primul rând verificat de instituțiile abilitate. Și aici vorbim în principal de CSM și de Inspecția Judiciară. În rest, sunt niște mărturii ale unor magistrați din sistem, sau care au lucrat în sistem, care aduc în atenție niște situații. Dar de aici până a avea un tablou complet asupra ceea ce se întâmplă în justiție, repet, trebuie abordat complet și cu o perspectivă amplă asupra lucrurilor, pentru că altfel putem vedea lucrurile doar dintr-o singură perspectivă”, a atras atenția fostul șef al ANI.
Un prim efect al valului de indignare creat de materialul jurnalistic s-a produs deja. „Documentarul, cu siguranță, pune un cui în credibilitatea pe care o are Justiția în România”, a arătat Georgescu.
Foarte importantă este în acest punct reacția președintelui Nicușor Dan, crede fostul șef al ANI:
„Lucrurile trebuie dezbătute. E foarte important cum va reacționa președintele Dan în această situație și cum se va raporta la ceea ce spun magistrații. Pentru că, dacă este să vorbim de frică, frica era ca un magistrat în trecut să nu dicteze o soluție favorabilă DNA și acesta să fie arestat. Există mandate de interceptare, există tot felul de metode care au fost folosite la momentul respectiv. Deci, e complicat să punem un verdict. Este evident că este necesară o dezbatere în acest sens”.
Vulnerabilitățile sistemului și cifrele neaduse în discuție
Mai puțin discutate decât sentințele pronunțate în cazurile expuse sunt problemele care merită cel puțin la fel de mare atenție: lipsa de procurori, lipsa de resurse în ceea ce privește specializarea în urmărirea anumitor cazuri, încărcătura foarte mare de dosare/magistrat etc. Chiar și despre cum se pronunță o sentință ar trebui discutat, este de părere Georgescu: „Magistrații dau sentințe după lege, nu de cine ne place sau nu. Adică justiția populară a cătușelor, pe care toții o știm și dezbaterea în societate a fost amplă, a fost o greșeală profundă și a decredibilizat foarte mult sistemul judiciar. M-aș uita și, repet, statistic, la rata de achitare pe care au avut-o parchetele în ultimii 10 ani. De aici trebuie să plecăm. Pentru că dacă avem o rată de achitare de 80%, contra o rată de achitare de 10% sau de 20% - ceea ce este cvasi-acceptat în comunitatea juridică internațională-, cred că ăsta poate fi un reper tehnic și de aici ar trebui să plecăm”.
Pe de altă parte, poziționarea anumitor magistrați „activiști”, după cum îi numește Georgescu, riscă să adâncească clivajul produs între procurori și judecători: „Mulți dintre ei, nu vreau să generalizez, sunt din cei care dădeau decizii în instanță sau gestionau dosare în sensul în care nu conta legea, ci dacă o persoană era controversată public sau nu. O spun cu toată responsabilitatea și sunt celebre unele motivări ale unor judecători din cadrul Curții de Apel care scriau negru pe alb în anumite cazuri, că -deși nu este prejudiciu, acest lucru este întâmplător -. Ceea ce e mult dincolo de litera legii”.
Deși este greu de prevăzut cum va fi tranșat momentul, „chestiunea aceasta va pune la îndoială și mai mult actul de justiție, indiferent cum îl privim”, a mai atras atenția Georgescu.
Consiliul Superior al Magistraturii este forul în măsură să gestioneze situația creată, iar din acest punct de vedere poziționarea președintelui Nicușor Dan, care a arătat că sistemul judiciar trebuie să-și rezolve problemele, este evaluată de fostul șef al ANI ca fiind una echilibrată.
„Pot exista suspiciuni că cineva vrea să influențeze un verdict într-un fel sau altul”
Momentul este unul de cotitură și pune față în față un spectru politic conservator, care nu vrea schimbări, argumentând că deja au fost operate schimbări legislative care au dus la ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), ceea ce înseamnă că din punct de vedere tehnic lucrurile sunt stabilite, și un spectru politic format din USR, o parte a societății civile și magistrații activiști care doresc întoarcerea „la un alt status quo”, la o situație care în trecut a generat mari controverse, abuzuri și o rată de achitare de 80% în dosarele DNA-ului, a mai arătat Horia Georgescu: „Cred că soluția președintelui Dan este corectă și rezolvarea tot acolo își va găsi calea, în interiorul sistemului judiciar, fără derapaje, fără abuzuri, cu aplicarea conformă a legii. Degeaba ne mirăm de unele achitări, atâta timp cât deciziile date erau contrare legislației românești și jurisprudenței Curții Constituționale”.
O schimbare de legislație într-un moment în care discuțiile nu se pot purta „la rece” nu ar fi oportună, crede Georgescu: „Eu nu cred că în momentul acesta este oportună o schimbare a legislației. Ce să schimbăm? Codul Penal l-am schimbat. Numirile s-au schimbat în 2022. Ce să se schimbe? Ca să folosească altor grupuri de interese? În situația asta nu vorbim de o schimbare în interesul cetățeanului, ci vorbim de o schimbare în interesul altui grup, altei viziuni”.
Cât despre unul dintre scenariile expuse, respectiv acela că prin mișcările generate s-ar dori înlăturarea șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, acuzată că ar orchestra în fapt modul cum funcționează sistemul, pentru ca dosarului pe rol al fostului adjunct SRI Florian Coldea să i se asigure o sentință finala favorabilă, Horia Georgescu spune că este o greșeală concentrarea pe persoane:
„Florian Coldea are un dosar pe rolul Curții de Apel. S-a vehiculat în presă că anumite rețele pot avantaja acest tip de dezbatere, în sensul în care să o elimine pe președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, care a dovedit un leadership puternic în Justiție. Părerea mea este că aici este marea greșeală. În loc să ne concentrăm pe problemele fundamentale ale Justiției, de care am discutat mai devreme, ne limităm la persoane. Evident că orice chestiune poate fi speculată într-o direcție sau alta. E greu de tras o concluzie în acest moment, dar cu siguranță pot exista suspiciuni că cineva printr-o dezbatere publică sau mediatică vrea să influențeze un verdict într-un fel sau altul”.
Se încarcă comentariile...
