13 martie: Ziua în care s-a născut marele filosof şi istoric al religiilor Mircea Eliade. Fascinaţia sa pentru India şi pentru yoga
0De la nașterea marelui istoric al religiilor Mircea Eliade și descoperirea planetei Pluto, până la alegerea Papei Francisc sau premiere în aviație și explorarea spațiului, data de 13 martie este legată de numeroase evenimente care au marcat istoria lumii.
1881: S-a născut actorul român Tony Bulandra
Actorul Tony Bulandra, una dintre figurile reprezentative ale teatrului românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a născut la 13 martie 1881, la Târgoviște. Încă din adolescență a fost atras de scenă, iar pasiunea pentru teatru a fost cultivată sub îndrumarea marelui actor Constantin I. Nottara, care i-a devenit mentor și l-a inițiat în arta interpretării.
De-a lungul carierei, Tony Bulandra a rămas în memoria publicului prin rolurile de june prim interpretate în piese franțuzești, dar și prin aparițiile în opere importante ale dramaturgiei universale. A jucat în texte semnate de William Shakespeare, Anton Cehov, Henrik Ibsen, George Bernard Shaw sau Lev Tolstoi, demonstrând o mare versatilitate artistică.
Împreună cu soția sa, celebra actriță Lucia Sturdza Bulandra, a condus Compania de Teatru Bulandra, una dintre cele mai influente trupe teatrale din România acelei perioade. Activitatea sa nu s-a limitat însă doar la interpretare. Tony Bulandra a fost și regizor, traducător de piese din engleză, italiană, germană și franceză, scenograf și organizator de spectacole, fiind considerat un profesionist care cunoștea în detaliu toate etapele producției teatrale.
Tony Bulandra s-a stins din viață la 5 aprilie 1943, la vârsta de 62 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul „Sfânta Vineri” din București.
1881: A fost asasinat țarul Alexandru al II-lea al Rusiei
La 13 martie 1881 a murit Alexandru al II-lea Nicolaevici, țarul Imperiului Rus, în urma unui atentat comis de anarhiști. Fi al țarului Nicolae I, Alexandru al II-lea a condus Rusia din 2 martie 1855 și a deținut, totodată, titlul de Mare Duce al Finlandei și pe cel revendicat de rege al Poloniei.
Domnia sa a fost marcată de reforme importante, dar și de tensiuni politice interne. În plan extern, Rusia s-a implicat în numeroase conflicte, inclusiv în războiul ruso-turc din 1877–1878, în contextul căruia România și-a proclamat independența față de Imperiul Otoman.
Moartea lui Alexandru al II-lea, ucis într-un atentat la Sankt Petersburg, a provocat un șoc major în Rusia și a marcat sfârșitul unei perioade de reforme moderate.
1865: S-a născut fizicianul şi inventatorul român Dragomir Hurmuzescu
La 13 martie 1865 s-a născut Dragomir M. Hurmuzescu, unul dintre cei mai importanți fizicieni și inventatori români. Provenit dintr-o familie modestă din București, Hurmuzescu a devenit profesor universitar, cercetător și fondator al învățământului electrotehnic din România.
După ce a obținut o bursă de studii, a plecat la Universitatea Sorbona din Paris, unde a devenit licențiat în fizică în 1890, absolvind ca șef de promoție. În perioada petrecută în capitala Franței a lucrat în laboratorul profesorului Gabriel Lippmann, colaborând și cu celebrii cercetători Marie Curie și Pierre Curie.
În 1896 s-a întors în România, fiind numit conferențiar la Universitatea din Iași, unde a pus bazele primului laborator de electricitate din țară. A inventat dielectrina și a construit electroscopul Hurmuzescu, instrument utilizat în cercetările privind electricitatea și radiațiile.
SavantuI român a avut o contribuție majoră și în dezvoltarea radioului. În 1901 a reprodus la Iași experimentele de comunicație prin radio realizate de Guglielmo Marconi și Alexandr Popov.
Ulterior, sub conducerea sa, în 1922 a început să funcționeze Societatea Română de Radiodifuziune, instituție care avea să inaugureze prima emisiune radiofonică oficială din România la 1 noiembrie 1928, cu celebrul anunț: „Alo, alo, aici Radio București”.
Dragomir Hurmuzescu a fost și membru fondator al Academiei de Științe din România și primul președinte al Comitetului Electrotehnic Român.
1907: S-a născut filosoful Mircea Eliade. Fascinaţia sa penrtu India şi yoga
La 13 martie 1907 s-a născut, la București, Mircea Eliade, una dintre cele mai importante personalități culturale românești ale secolului al XX-lea. Eliade a fost istoric al religiilor, filosof, prozator și eseist, devenind ulterior profesor la University of Chicago, unde a predat din 1957.
Din 1962 a ocupat prestigioasa catedră de istoria religiilor Sewell L. Avery, iar în 1966 a devenit cetățean american, fiind distins cu titlul de Distinguished Service Professor.
Activitatea sa intelectuală a fost impresionantă. A publicat peste 30 de volume de lucrări științifice, opere literare și eseuri filosofice, traduse în 18 limbi, precum și aproximativ 1.200 de articole și recenzii dedicate unor domenii variate.
Opera sa completă ar depăși 80 de volume, fără a include jurnalele intime și manuscrisele rămase nepublicate. În 1990, Mircea Eliade a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
O viaţă ca un roman
Un episod celebru din viața sa este legat de perioada petrecută în India. În 1928, Eliade a trăit o intensă poveste de dragoste cu Maitreyi Devi, fiica filosofului indian Surendranath Dasgupta, alături de care studia gramatica sanscrită și filosofia hindusă. După ce relația lor a fost descoperită, Eliade a fost nevoit să părăsească locuința familiei Dasgupta și, în cele din urmă, să se întoarcă în România. Experiența trăită în India avea să inspire ulterior celebrul roman "Maitreyi", dedicat tinerei indience.
Fascinația pentru India și pentru yoga
În perioada petrecută în India, Mircea Eliade s-a dedicat studiului limbii sanscrite și al filosofiei orientale, dar a intrat și în contact direct cu practicile spirituale tradiționale, fiind inițiat în tainele yoga.
După despărțirea de familia Dasgupta, Eliade s-a retras pentru o vreme într-o mănăstire situată în apropierea Himalayei, unde a trăit o perioadă de viață austeră, dedicată meditației și exercițiilor yoghine, având ca mentor spiritual un fost medic indian, devenit ghid spiritual.
Experiențele trăite în acea perioadă au avut o influență profundă asupra cercetărilor sale ulterioare. Interesul pentru aceste practici s-a concretizat și în teza sa de doctorat, publicată în 1936 sub titlul “Yoga: Essai sur les origines de la mystique indienne”, o lucrare dedicată originilor misticii indiene.
Intelectualii interbelici și fascinația fascismului. Istoric: „Asociația Criterion avea intenția de a pune România pe scena mondială“În scrierile sale, Eliade arată că practica yoga i-a oferit o perspectivă profundă asupra condiției umane și asupra ideii de libertate spirituală.
„Simţeam că nu voi putea ieşi din labirint decât după ce mă voi putea reîntoarce la centru. Trebuia, cu orice preţ, să mă concentrez, să-mi regăsesc adevăratul meu centru. Meditaţiile şi tehnicile yoghine, pe care le studiasem cu Dasgupta în textele clasice şi pe care le aplicam acum sub controlul lui Shivananda, m-au convins încă o dată că erau rezultatul unei extraordinare cunoaşteri a condiţiei umane”, notează Mircea Eliade în memoriile sale.
După întoarcerea din India, Mircea Eliade a continuat să studieze aceste tradiții și să le analizeze din perspectivă filosofică și istorică. În opinia sa, yoga reprezenta nu doar o practică spirituală, ci și o metodă profundă de explorare a psihicului uman, idei dezvoltate ulterior și în volumul “Techniques du Yoga”.
Profesorul şi indianistul Florinel Agafiței subliniază că Eliade nu a fost atras de aspectele spectaculoase ale fenomenului yoga, ci mai ales de sensurile sale profunde, care vizează transformarea interioară a celui care practică această disciplină.
În memoriile sale, savantul român mărturisește că petrecea adesea ore întregi în meditație, atât ziua, cât și noaptea, și că, deși dormea foarte puțin, nu resimțea oboseala. Cu toate acestea, deși a avut ocazia să aprofundeze practicile yoghine la un nivel înalt, Mircea Eliade a realizat în cele din urmă că destinul său era legat de cercetare și scris. Astfel, a părăsit mediul monastic și a continuat să exploreze cultura și spiritualitatea Indiei dintr-o perspectivă intelectuală.
1930: Clyde W. Tombaugh anunță descoperirea planetei Pluto
La 13 martie 1930, astronomul american Clyde William Tombaugh a anunțat descoperirea planetei Pluto, corp ceresc aflat la marginea Sistemului Solar.
Multă vreme, Pluto a fost considerată a noua planetă a Sistemului Solar, însă în 2006 Uniunea Astronomică Internațională a reclasificat-o drept planetă pitică. Pluto rămâne totuși una dintre cele mai mari astfel de planete, iar împreună cu satelitul său principal, Charon, formează un sistem aproape binar.
1934: A apărut celebrul personaj Donald Duck
Personajul de desene animate Donald Duck a fost creat în 1934 de studiourile lui Walt Disney. Ideea i-a venit lui Disney după ce l-a auzit pe actorul de voce Clarence Nash imitând o voce de rață în timp ce recita poezia „Mary Had a Little Lamb”.
Aspectul personajului a fost inspirat de rasa americană de rațe Pekin, iar personalitatea sa a fost gândită ca un contrast față de celebrul Mickey Mouse. Dacă Mickey era calm și optimist, Donald a fost creat ca un personaj impulsiv, morocănos și imperfect, trăsături care l-au făcut extrem de popular.
Donald Duck a câștigat și un Premiu Oscar pentru scurtmetrajul „Der Fuehrer’s Face”, iar în 2004 a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame, fiind unul dintre puținele personaje animate care au primit această distincție.
1969: Apollo 9 revine pe Pământ
La 13 martie 1969, misiunea spațială Apollo 9 s-a încheiat cu succes, după zece zile petrecute pe orbită. Lansată pe 3 martie cu o rachetă Saturn V, misiunea a avut ca obiectiv testarea modulului lunar în condiții reale de zbor.
Echipajul format din Jim McDivitt, David Scott și Rusty Schweickart a realizat mai multe premiere, printre care primul zbor cu echipaj al modulului lunar și prima andocare între două vehicule spațiale cu echipaj.
Testele realizate în timpul acestei misiuni au fost esențiale pentru succesul aselenizării din cadrul misiunii Apollo 11, câteva luni mai târziu.
1988: Se deschide Tunelul Seikan din Japonia
La 13 martie 1988 a fost inaugurat Tunelul Seikan, care la acea dată era cel mai lung tunel feroviar din lume. Construcția, cu o lungime totală de 53,85 kilometri, traversează strâmtoarea Tsugaru și leagă insulele japoneze Honshu și Hokkaido.
O parte semnificativă a tunelului se află sub fundul mării, la aproximativ 240 de metri sub nivelul apei. Proiectul a necesitat aproape două decenii de muncă și a implicat milioane de metri cubi de excavații și cantități impresionante de oțel și beton.
2009: Simona Maierean devine prima româncă pilot pe un avion supersonic
La 13 martie 2009, Simona Maierean a devenit prima femeie din România care a pilotat un avion supersonic MiG-21 Lancer. Zborul a avut loc pe aerodromul din Bacău și a durat aproximativ o oră.
Una dintre cele mai impresionante și motivante povești ale istoriei. Cum au reușit niște femei să salveze o întreagă garnizoanăUlterior, ea a devenit și prima femeie pilot din Europa certificată comandant instructor pe aeronava militară C-17 Globemaster, în cadrul organizației Strategic Airlift Capability, un program internațional de transport aerian strategic.
2013: Papa Francisc devine al 266-lea Suveran Pontif
La 13 martie 2013, cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio a fost ales papă al Bisericii Catolice, luând numele de Papa Francisc.
Născut la Buenos Aires într-o familie de emigranți italieni, Bergoglio a fost arhiepiscop al capitalei Argentinei înainte de alegerea sa. Este primul papă originar de pe continentul american, primul iezuit și primul pontif neeuropean după aproape 1.300 de ani.
Pontificatul său a fost marcat de accentul pus pe modestie, solidaritate cu cei săraci și pe apropierea de oamenii simpli. În mod simbolic, Papa Francisc a refuzat apartamentele luxoase din Palatul Apostolic, alegând să locuiască în reședința Casa Sfânta Marta din Vatican.
2020: A murit actrița Carmen Galin
Actrița Carmen Galin, una dintre cele mai apreciate interprete ale teatrului și filmului românesc, s-a stins din viață la 13 martie 2020, cu o zi înainte de a împlini 74 de ani.
Născută la Iași, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1967, ca șefă de promoție. A jucat pe scenele Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, Teatrului Național din Cluj-Napoca, Teatrului Mic și Teatrului Național București.
În cinematografie a interpretat roluri memorabile în filme precum „Ilustrate cu flori de câmp”, „Tănase Scatiu”, „Faleze de nisip” sau „Secretul lui Nemesis”.
În 2016 a fost distinsă cu Premiul de excelență la Festivalul Internațional de Film Transilvania.
După 1995 s-a retras din viața artistică și publică, alegând să se dedice discret unor activități umanitare.
Se încarcă comentariile...
