Numărul persoanelor decedate în urma puternicului cutremur de vineri, din estul Turciei, a crescut la 31, potrivit unui nou bilanţ anunţat duminică, transmite AFP, potrivit News.ro. Numărul răniţilor confirmaţi este 1.607, potrivit autorităţilor. Echipele de salvare continuă recuperarea victimelor îngropate sub moloz.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis, sâmbătă, un mesaj de condoleanţe preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, după cutremurul soldat cu cel puţin 21 de morţi şi peste o mie de răniţi. „Vă asigur, domnule preşedinte, de susţinerea mea şi a poporului român pentru depăşirea acestui moment dificil pentru naţiunea dumneavoastră”, arată Iohannis.
Între ameninţarea războiului generalizat în Orientul Mijlociu şi flăcările apocaliptice care devastează Australia, omenirea a intrat în 2020 în stare de alertă.
Site-ul de cultură generală şi informaţii Wikipedia poate fi din nou accesat de către turci în urma unei decizi a regimului Erdogan, după doi ani de blocadă.
Întâlnirea Putin-Erdogan de miercuri, 8 ianuarie, s-a desfăşurat pentru a marca formal buna cooperare care a dus la inaugurarea formală a TurkStream – deşi gazul către Bulgaria, Serbia şi Balcanii de Vest a început să fie livrat pe sub Marea Neagră, ocolind Ucraina, încă din prima zi a anului.
Crucişătorul cu rachete rusesc "Mareşalul Ustinov" nu a reuşit să acosteze luni la Istanbul şi a trebuit să se întoarcă în largul Mării Marmara în contextul în care preşedintele rus Vladimir Putin este aşteptat miercuri la Istanbul, relatează Agerpres care citează agenţia de presă rusă Rosbalt.
Decizia Turciei este una istorică având în vedere că se pune capăt Convenţiei de la Montreux şi liberei navigaţii.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a efectuat miercuri o vizită surpriză la Tunis, unde a evocat împreună cu omologul său tunisian Războiul din Libia şi tensiunile regionale provocate de o recentă apropiere între Ankara şi Guvernul libian de Uniunea Naţională (GNA), relatează AFP.
Generalul în rezervă Charles Wald, fost şef al Comandamentului SUA în Europa lansează o ipoteză de lucru corectă în ziarul grecesc Khathimerini: „Este timpul să reanalizăm dependenţa militară a Americii de Turcia. Să începem cu înştiinţarea Ankarei că SUA vor transfera resursele militare de la baza aeriană turcească de la Incirlik”. Unde? În Europa.
O profesoară de origine turcă care preda limba engleză la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti (ICHB) a fost reţinută în această dimineaţă de poliţiştii români în baza unui mandat de reţinere pentru extrădare în Turcia, emis de autorităţile preşedintelui Recep Erdogan. Cererea de extrădare a tinerei, care este acuzată de Ankara de terorism, a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti.
De mai mult timp se vorbeşte despre posibilitatea ca Erdogan să pronunţe enunţul fatidic, cel care ar însemna o lovitură importantă împotriva americanilor şi intereselor lor în zona Orientului Apropiat şi a Mediteranei de est, dar şi una de natură chiar structurală împotriva NATO, dezechilibrând întreagul aliniament al aliaţilor din sud-estul Europei.
Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a condamnat decizia Academiei Suedeze de a-i acorda premiul Nobel pentru Literatură scriitorului austriac Peter Handke, precizând că aceasta echivalează cu "complicitatea la opresiune", potrivit aa.com.tr.
Statele Unite continuă să pună presiune pe Turcia pentru a renunţa la sistemele ruse de apărare anti-rachetă S-400. Americanii spun că vor impune sancţiuni, a declarat duminică consilierul pentru Securitate Naţională al Casei Albe, Robert O'Brien, conform Reuters.
Forţele Democrate ale Kurzilor Sirieni (SDF) au anunţat duminică decizia de a se retrage la o distanţă de peste 30 de kilometri de graniţa cu Turcia, anunţ salutat de Damasc, care a afirmat că Turcia trebuie să pună capăt agresiunii din nord-estul Siriei, relatează Reuters.
Trimiterea de către Pentagon a unor blindate menite de a întări paza sondelor de petrol din estul Siriei, pentru ca acestea să nu fie din nou folosite de luptători ai Statului Islamic/ISIS, indică abilitatea generalului Mark Alexander Milley - al 20-lea preşedinte al Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore - de a echilibra unele decizii ale preşedintelui SUA.
În faţa unei Uniuni Europene care demonstrează că nu are decât puterea (şi aceea niciodată consensuală) de a înşirui vorbe, comunicate şi luări de poziţie solemne care, dovedindu-se inutile, nici măcar nu mai sunt reluate în presa internaţională, Şi astfel, de fapt, Turcia ştie că are teren liber de joc în tot ceea face sau vrea vrea să facă în Siria sau în alte zone cuprinse în planul neoimperial al lui Erdogan.
Care este miza reală a marii încleştări care pune acum faţă în faţă interesele militare şi politice ale marilor puteri?
Citiţi cu atenţie această misivă adresată de Trump omologului său turc. Arată cum i se adresează un membru NATO colegului său de care este legat prin angajamentele comune în cadrul Aliaţei Atlanticului de Nord şi prin acorduri strategice care au garantat, cel puţin până acum, securitate în această parte a lumii acoperită de Tratatul de la Washington.
Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri, 16 octombrie, că Statele Unite vor încerca să „rezolve problema“ provocată de ofensiva Turciei în nord-estul Siriei, dar a avertizat că sancţiunile americane vor fi „devastatoare“ dacă discuţiile cu Ankara nu vor decurge bine, relatează Reuters.
Erdogan a respins cererile SUA de încetare a focului în ofensiva antikurdă care însângerează nordul Siriei. Or, de crimele Turciei şi de suferinţele kurzilor nu turcii profită. Ci Rusia şi teroriştii statului islamic. Cui slujeşte ofensiva antikurdă a Turciei islamiste, constituind subiectul discuţiilor, la Ankara, ale vicepreşedintele SUA Pence şi ale şefului Departamentului de Stat american, Pompeo?
În timp ce Turcia spune că nu va opri ofensiva militară în nord-estul Siriei la cererea SUA care o ameninţă cu sancţiuni drastice, Rusia a declarat că nu va permite confruntări între forţele siriene şi turce, întrucât i se par „inacceptabile”, relatează BBC.
Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, i-a spus preşedintelui american Donald Trump că nu va ordona încetarea focului în nord-estul Siriei şi că sancţiunile anunţate de SUA în urma ofensivei turce în Siria nu-l îngrijorează, a relatat marţi canalul turcesc NTV, potrivit Euronews.
Cei aproximativ 1.000 de militari americani desfăşuraţi în nordul Siriei au primit ordinul de a părăsi această ţară, a declarat luni un oficial american de rang înalt, care a solicitat anonimatul, pentru AFP.
O unitate de trupe speciale a armatei Statelor Unite staţionată în Siria a ajuns sub bombardamentul artileriei Turciei. Potrivit unui oficial al Pentagonului, citat de Newsweek, bombardamentul a fost atât de sever, încât trupele americane au fost la un pas de a riposta. Între timp Casa Albă ameninţă Turcia cu sancţiuni economice.
În data de 16 septembrie, Ankara a găzduit cea de-a cincea întâlnire în formatul Astana, al cărui scop este acela de a găsi o soluţie de pace în Siria, ţară captivă a unei crize începute pe fondul Primăverii Arabe. Primul summit de acest fel, care îi reuneşte pe preşedinţii Turciei, Iranului şi Rusiei, a avut loc în 2017, în timp ce precedentul, în februarie 2019.
Turcia este în pragul unui conflict politic intern fără precedent în istoria partidului de guvernământ Justiţie şi Dezvoltare (AKP), care se află la putere încă din 2002. AKP, condus de preşedintele Recep Tayyp Erdogan este considerat ca partid-stat , ce a transformat Turcia într-un regim autoritar competitiv pentru menţinerea propriei hegemonii politice.
În sine, declaraţia făcută de preşedintele Erdogan în cadrul unei reuniuni politice care a avut loc la Sivas are, fără nici cea mai mică îndoială, efectul unei bombe de mare putere: a evocat posibilitatea ca ţara să construiască arme nucleare, „asemeni tuturor naţiunilor dezvoltate“.
După trei zile de negocieri continue, Turcia şi SUA au ajuns la un acord, anunţat de ambele părţi, pentru a evita o operaţiune unilaterală turcă în Nordul Siriei, în zona controlată de kurzi, şi ciocniri între cei doi aliaţi ai SUA, Turcia membru NATO şi SDF, trupele majoritar kurde antrenate de americani, ce combat Daesh-Stat Islamic.
Toţi dictatorii lumii au spus asta. Toţi satrapii sângeroşi din istoria lumii şi-au visat adversarii şterşi din memoria istoriei. Şi toţi au încercat s-o şi facă, indiferent de epoca istorică, folosind acelaşi principiu anihilator: le-au şters imaginea după ce i-au condamnat la moarte, pe ei şi orice membru al familiei lor apropiate sau îndepărtate.
Cred că ambele. Depinde cine trebuie să descifreze fotografia şi să înţeleagă deschiderile complexe pe care le presupune.
Cacealmaua eliminării pensiilor speciale: de ce proiectul adoptat de Parlament este sortit respingerii la CCR
VIDEO Preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia, despre anularea pensiilor speciale: „Un judecător traumatizat este un posibil judecător uşor şantajabil”
Bilanţ nou în epidemia cu coronavirus din China: 106 morţi, 1.300 de noi cazuri de infectare
Tânărul din Bacău internat la Matei Balş nu are coronavirus. Ce boală are pacientul
Ofensiva lui Bashar al Assad obligă mii de civili să fugă în Turcia
Prognoza meteo: Iarna se întoarce. Unde se anunţă lapoviţă şi ninsori, în ce zone loveşte viscolul
O mamă şi cele două fiice, umilite pentru că erau „prea voluminoase” pentru a zbura la clasa business
Culisele luptei pentru putere din PSD: Ciolacu şi Grindeanu vor şefia
partidului. Paul Stănescu, prins la mijloc
Apple, în conflict cu Uniunea Europeană: standardizarea porturilor de încărcare „împiedică inovaţia“
Diagnosticate cu cancer la sân, o mama şi fiica ei, care au suferit operaţii de mastectomie, au beneficiat, în final, de reconstrucţii mamare