Viaţa între două tramvaie

„Tramvaiul putea evita coliziunea! L-am văzut de la zeci de metri distanţă şi mi-am imaginat că va frâna. Să mă ierte Dumnezeu, dar parcă a vrut să dea peste mine!"

Sunt vorbele lui Mircea Lucescu, încredinţate lui Ovidiu Ioaniţoaia, directorul „Gazetei Sporturilor". Să mă ierte Dumnezeu, dar „nea Mircea" a vorbit cu păcat!

Mircea Lucescu e îngrozitor de nedrept cu Marian Bartoc. Omul i-a salvat viaţa, iar el, răsfăţatul presei şi al destinului, nu găseşte de cuviinţă să-i trimită un buchet de flori şi câteva mulţumiri, ci vede în el un asasin periculos.

Înainte de a da cu piatra, dacă îşi mai permite luxul raţiunii, Mircea Lucescu ar trebui să rememoreze faptele. El, Celebrul, dotat cu un bolid puternic, a făcut câteva manevre interzise: a tăiat linia continuă şi a trecut periculos peste linia de tramvai, fără a avea cuplată centura de siguranţă. Şi-a riscat viaţa şi a pus în pericol multe alte persoane: pe prietenul din dreapta sa, pe pasagerii din tramvai (expuşi şocului unei frânări bruşte) şi pe cei aflaţi în maşinile ce veneau din sens invers. În dificultate a fost pus şi vatmanul. El, Anonimul, n-a produs niciun accident în 19 ani de condus tramvaie, iar acum, brusc, liniştea profesională i-a fost spulberată de manevra nefericită a Celebrului. Şi tot el, Anonimul, este pus la zid?!

Deşi cel care a greşit este Lucescu şi nu vatmanul, toată suflarea naţională a vibrat la suferinţa antrenorului. Dar el, în virtutea celebrităţii sale, comite o grosolănie chiar faţă de salvatorul său. Tot ce mai lipseşte acum este să-i dea peste mână medicului care-l operează, pe motiv că acesta ar vrea să-l omoare cu bisturiul. Iar când va ateriza la Doneţk, să-l boscorodească pe pilotul avionului pentru că l-a „scuturat" în turbulenţele de la înălţime.

Aşa cum Mircea Lucescu merită preţuit pentru cei aproape 50 de ani de performanţă sportivă, şi Marian Bartoc trebuie respectat pentru cei 19 ani impecabili la maneta tramvaiului. Iar asta v-o spune unul care savurează fotbalul şi merge cu tramvaiul!

Afirmaţiile lui Lucescu la adresa lui Bartoc pot fi justificate doar de starea sănătăţii sale. De aceea, nu trebuie făcut din ele un capăt de ţară. Primul care ar fi bine să-l înţeleagă este chiar vatmanul. Iar primul drum pe care-l va face Lucescu la ieşirea din spital ar trebui să fie la salvatorul său! Oamenii puternici se caracterizează prin aceea că găsesc forţa şi de a mulţumi, şi de a cere scuze.

Lucescu ştie că azi poţi fi subiect de compasiune, iar mâine de băşcălie. De el depinde să evite acest colaps de imagine. Poţi da vina pe arbitri la fiecare fază, poţi pretinde că l-ai descoperit şi pe Messi, dar nu poţi transforma un vatman onest într-un terorist periculos, care pe deasupra mai ţine şi cu Steaua!

Viaţa lui Mircea Lucescu este o cursă între două tramvaie. Cândva, prin anii '60, într-un tramvai care mergea în Regie a cunoscut o domnişoară delicată, care venise cu trenul de la Târgu-Jiu pentru a merge la facultate. Se numea Nely şi, în urma unui coup de foudre, i-a devenit soţie. Aceeaşi Nely care în aceste zile îi stă alături, în rezerva de la Terapie Intensivă, în urma întâlnirii - în aceeaşi zonă - cu un alt tramvai.

Între tramvaiul fericirii şi cel al nenorocirii se întind vreo doi kilometri şi aproape jumătate de secol.

Grigore Cartianu este redactor şef ''Adevărul''