Analiză Mașinile vechi, restricționate în București din 2027. Măsura riscă să-i împovăreze pe cei săraci, fără să rezolve problema poluării
Primăria Capitalei pregătește restricții de circulație pentru mașinile vechi, începând din 2027, în condițiile în care în București și Ilfov sunt înmatriculate aproape 1,3 milioane de autoturisme încadrate în categorii cu emisii ridicate. Cât de mult se va îmbunătăți însă calitatea aerului dacă autoritățile nu reușesc să oprească și arderile ilegale de deșeuri din Ilfov, al căror fum ajunge inclusiv în București? Specialiștii consultați de „Adevărul” explică ce efecte ar putea avea restricțiile, cine va suporta costurile și ce alte măsuri sunt necesare.

Primăria Capitalei a pus în dezbatere publică planurile privind calitatea aerului pentru perioada 2026–2030, care prevăd introducerea treptată a unor zone cu emisii reduse. Primele restricții ar urma să intre în vigoare la 1 noiembrie 2027, pentru mașinile Non-Euro, în centrul Bucureștiului. Până în 2032, măsurile ar urma să fie extinse și la alte categorii de autoturisme, inclusiv Euro 5.
Potrivit datelor RAR pentru 2025, prezentate de municipalitate, în București și Ilfov sunt înmatriculate aproape 2,9 milioane de autoturisme, dintre care aproximativ 1,3 milioane sunt Non-Euro până la Euro 4. Deocamdată, măsurile sunt doar propuse și nu au fost aprobate de Consiliul General al Municipiului București.
„Fumul toxic de la Sintești ajunge în continuare în oraș”
„Restricțiile pentru mașinile vechi pot reduce poluarea din trafic, dar nu pot rezolva singure problema calității aerului din Capitală. Episoadele de poluare severă din ultimii ani au avut adesea alte cauze: arderile ilegale de deșeuri din Ilfov, încălzirea locuințelor cu lemne și cărbune, șantierele și praful stradal. Dacă le cerem șoferilor să-și schimbe mașina, dar fumul toxic de la Sintești ajunge în continuare în oraș în fiecare seară, efectul măsurii va fi greu de perceput, iar oamenii o vor considera nedreaptă”, declară pentru „Adevărul” Adrian Negrescu, analist economic.
Specialistul consideră că oprirea arderilor ilegale ar trebui să reprezinte prima prioritate a autorităților. În opinia sa, intervenția trebuie să înceapă cu identificarea și controlul fluxurilor de deșeuri care alimentează aceste activități.
„Asta înseamnă controlul fluxurilor de deșeuri care alimentează aceste arderi: urmărirea transporturilor, sancționarea celor care predau deșeurile fără documente și confiscarea vehiculelor folosite”, spune el.
Adrian Negrescu propune și înființarea unei autorități metropolitane de mediu București–Ilfov, cu atribuții și buget comune, care să poată coordona intervențiile dincolo de granițele administrative: „Poluarea nu ține cont de limitele administrative, deci nici intervenția nu poate fi împărțită între prefecturi care nu se pun de acord. Abia apoi restricțiile auto devin credibile, ca parte dintr-un pachet complet.”
„O taxă ascunsă pe sărăcie”. Cine își permite să schimbe mașina
„Riscul este real și semnificativ. În București și Ilfov sunt înmatriculate aproape 2,9 milioane de autoturisme, iar aproximativ 1,3 milioane sunt încadrate de municipalitate drept vechi și poluante. Proprietarii acestor mașini sunt, în mare parte, pensionari, familii cu venituri modeste și oameni care folosesc mașina pentru muncă. Pentru ei, o mașină de 20 de ani nu e o alegere, ci singura variantă accesibilă”, afirmă Adrian Negrescu.
Potrivit estimării analistului, înlocuirea unui autoturism vechi cu unul second-hand Euro 6, cu o vechime de șapte-opt ani, poate costa peste 15.000 de euro.
„Fără sprijin financiar consistent, măsura transformă o politică de mediu într-o taxă ascunsă pe sărăcie. Calendarul etapizat până în 2032 este un lucru bun, pentru că dă timp oamenilor să se pregătească. Dar timpul nu înlocuiește banii”, punctează acesta.
Impactul economic nu se limitează la costul achiziției. Adrian Negrescu anticipează modificări importante pe piața autoturismelor rulate, atât în privința valorii celor vechi, cât și a prețurilor vehiculelor care vor putea circula în continuare.
Mașinile vechi s-ar putea ieftini, iar cele Euro 5 și Euro 6, scumpi
„Ne putem aștepta la o presiune clară pe prețuri, în ambele direcții. Mașinile care intră sub incidența restricțiilor își vor pierde rapid valoarea în București, pentru că nimeni nu va mai vrea să cumpere un autoturism care nu va mai putea circula în oraș peste doi-trei ani. Multe dintre ele vor fi vândute în alte județe, unde nu există restricții, deci poluarea nu dispare, ci se mută”, consideră el.
Analistul subliniază că piața românească depinde deja puternic de importurile de autoturisme second-hand. Potrivit datelor invocate de acesta, aproape trei din patru autoturisme înmatriculate în prima jumătate a anului 2026 au fost rulate. „În schimb, cererea pentru mașinile Euro 5 și Euro 6 second-hand va crește, iar odată cu ea și prețurile”, adaugă acesta.
În scenariul în care un număr mare de proprietari încearcă să își înlocuiască mașinile într-un interval relativ scurt, cererea suplimentară ar putea pune presiune asupra prețurilor.
„Câștigătorii vor fi importatorii și dealerii, nu neapărat cumpărătorii”, crede specialistul.
Navetiștii din Ilfov și firmele mici, afectați de restricții
Pentru locuitorii din localitățile din jurul Capitalei, autoturismul personal este adesea principalul mijloc de deplasare către serviciu.
„Navetiștii sunt categoria cea mai expusă. Mulți locuiesc în Popești-Leordeni, în Mogoșoaia, în alte localități tocmai pentru că locuințele sunt mai ieftine și folosesc mașina pentru că transportul public metropolitan este insuficient sau lent. Dacă restricțiile se aplică fără alternative reale, acești oameni vor fi obligați fie să-și schimbe mașina, fie să petreacă ore în plus pe drum, ceea ce înseamnă productivitate pierdută și costuri mai mari pentru familii”, completează Adrian Negrescu.
Situația poate deveni dificilă și pentru întreprinderile mici, în special cele din distribuție, construcții, curierat și servicii, care utilizează autoutilitare vechi.
„Companiile mari își înnoiesc deja periodic vehiculele, dar firmele mici de distribuție, construcții, curierat sau servicii lucrează adesea cu autoutilitare vechi. O restricție aplicată brusc le poate obliga la investiții pe care nu și le permit, iar costul ajunge, în final, în prețul produselor și serviciilor plătite de toți bucureștenii”, mai spune el.
De ce cumpărăm biciclete, abonamente și cursuri pe care nu le folosim. Psihologia banilor cheltuiți în zadarCât costă reducerea poluării și cine plătește
„Orice politică publică trebuie judecată după raportul dintre cost și efect. O analiză corectă ar trebui să compare costul fiecărei măsuri, pentru autorități și pentru cetățeni, cu reducerea efectivă a poluării pe care o produce. Dacă oprirea arderilor ilegale aduce o îmbunătățire mai mare a calității aerului cu un cost mult mai mic, atunci acolo trebuie mers prioritar”, crede acesta.
De altfel, Adrian Negrescu solicită publicarea unui studiu de impact care să arate contribuția fiecărei surse la poluarea Capitalei, beneficiile estimate ale restricțiilor și costurile suportate de populație.
„Trebuie spus și cine plătește: câte gospodării sunt afectate, la ce nivel de venit și ce costuri vor avea. Fără aceste date, restricțiile riscă să fie percepute ca o măsură simbolică, aplicată acolo unde e mai ușor de controlat, nu acolo unde e mai eficientă,” opinează el.
În privința finanțării, analistul consideră insuficiente programele actuale de înnoire a parcului auto în raport cu dimensiunea problemei. Acesta invocă un buget național de 300 de milioane de lei pentru programul Rabla din 2026 și un ecotichet maxim de 18.500 de lei, arătând că, la această valoare, suma ar acoperi aproximativ 16.000 de autoturisme la nivel național. Prin comparație, în București și Ilfov sunt înmatriculate peste 460.000 de mașini din clasele Non-Euro până la Euro 3.
„Este nevoie de un program dedicat zonei metropolitane, cu ajutoare mai mari pentru familiile cu venituri mici, inclusiv pentru mașini second-hand mai noi, nu doar pentru cele noi”, consideră acesta.
Pe lângă subvenții, Adrian Negrescu propune linii directe de transport public din Ilfov, parcări de tip park & ride la intrările în oraș, benzi dedicate și un sistem tarifar integrat pentru autobuz, metrou și tren metropolitan.
Pentru întreprinderile mici, soluțiile ar putea include granturi sau credite cu dobândă subvenționată pentru înnoirea autoutilitarelor.
„Costurile tranziției trebuie împărțite. Statul și Primăria trebuie să finanțeze alternativele și ajutoarele pentru cei vulnerabili. Fondurile europene pentru mobilitate și mediu pot acoperi o parte importantă. Cetățenii care își permit înlocuirea vor face, firesc, propria investiție. A pune însă întreaga povară pe cei care au cele mai vechi mașini, adică pe cei mai săraci, ar fi și nedrept, și ineficient”, atrage atenția analistul.
Specialist în dezvoltare urbană: „Bucureștiul nu interzice mașinile vechi”
La rândul său, Grațian Mihăilescu precizează că măsurile propuse nu reprezintă o interdicție generală a mașinilor vechi în București, ci limitarea accesului acestora în anumite zone ale orașului.
„Bucureștiul nu interzice mașinile vechi. Bucureștiul va implementa acest proiect care se cheamă zonă cu emisii reduse”, explică Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și membru în Boardul Misiunii pentru 100 de orașe neutre climatic și inteligente al Comisiei Europene.
Specialistul face distincția dintre interzicerea autoturismelor și limitarea accesului acestora în anumite zone urbane. El invocă legislația mobilității urbane și întârzierile în aplicarea măsurilor privind zonele cu emisii reduse.
„Asta înseamnă că în anumite zone din orașe, unde traficul este intens și poluarea mare, ar trebui să fie limitat accesul, mai ales al mașinilor care poluează”, spune el.
De asemenea, Grațian Mihăilescu arată că Legea mobilității urbane, adoptată în 2023, a creat cadrul pentru introducerea unor asemenea zone. În opinia sa, implementarea lor ar fi trebuit să înceapă mai devreme. „Din păcate, nu s-a făcut niciun pas în acest sens până acum.”
El amintește și de reluarea conceptului de orașe sustenabile în dezbaterile legislative privind urbanismul din 2026: „Bucureștiul face pași în implementarea acestui concept. Ideea e că ar trebui și în alte orașe din România să vedem implementate aceste zone cu emisii scăzute. Altfel, riscăm ca și Comisia Europeană să deruleze proceduri de infringement la adresa României pentru calitatea aerului.”
„Cu arderile de substanțe toxice de prin Sintești ce facem?” Dezbatere aprinsă pe Reddit
Planurile Primăriei Capitalei au stârnit discuții și pe Reddit, în comunitatea r/bucuresti, unde utilizatorii au pus în discuție arderile ilegale de deșeuri din Ilfov, responsabilitatea autorităților și eficiența restricțiilor de circulație.
Copilul ia note slabe din cauza dezordinii din casă? Ce arată un studiu pe 7.500 de perechi de gemeni„Cu arderile de substanțe toxice, otrăvitoare și poluante de prin Sintești ce facem?”, întreabă un utilizator. „Masele de aer nu țin cont de împărțirea administrativ-teritorială a României”, continuă acesta.
„Nu se întâmplă în București, dar produc efecte aici. Poate face o ședință/comisie/adunare/ cu primarii din comunele din jurul orașului de unde vine problema”, răspunde un alt utilizator.
Există însă și opinii potrivit cărora combaterea arderilor ilegale și restricțiile auto nu trebuie puse în opoziție:
„Faptul că există poluare la Sintești [...] nu înseamnă că primarul Bucureștiului o să stea să aștepte încă 15 ani până dispare poluarea de acolo și DUPĂ să ia măsuri în București. Lucrurile se fac ÎN PARALEL”, a scris cineva.
„Sunt și mașini Euro 6 cu filtrul scos”
Alți participanți la discuție contestă eficiența unei politici bazate exclusiv pe norma Euro înscrisă în documentele vehiculului.
„Și astăzi circulă mașini EURO 5-6 care scot fum albastru și alb. Problema e la ITP-uri. Always has been”, a scris cineva. „Sunt și mașini Euro 6 cu filtrul scos”, completează un alt utilizator.
Un bucureștean descrie o experiență din trafic, când un autoturism relativ nou ar fi degajat o cantitate mare de fum: „În fața mea, un seria 7, maxim 2-3 ani avea. Băi, când a plecat de pe loc să se miște mai în față, mi-a tras o fumigenă de nu mi-a mai trebuit nici KFC, nici nimic, nu nimeream să dau cu spatele mai repede.”
Alți comentatori susțin că restricțiile ar trebui însoțite de controale tehnice mai riguroase, parcări la intrările în oraș și transport public nepoluant.
„Zone de poluare simplu, camere, amenzi, fiecare mașină înregistrată, soft AI. În Antwerp era din 2017 așa ceva [...] Parcări P+R urgent la margine de oraș... Controale ITP pe bune, autobuze electrice pe oraș”, spune cineva.
Un alt participant descrie efectele traficului asupra pietonilor: „Să stai într-o stație de autobuz/tramvai sau să mergi pe jos pe un bulevard mai aglomerat e o foarte mare problemă, efectiv simți cum te asfixiezi de la mirosul de noxe.”
În același timp, există și reacții care consideră că proiectul este insuficient pentru amploarea problemei.
„Mașinile erau marea problemă, nu arderile ilegale din Ilfov și chiar București”, comentează ironic un utilizator.




















































