Vechile structuri opresc un primar reformator

Dominic Fritz a venit de tânăr din Germania la Timișoara, a învățat limba română și a devenit primar. Acum își pierde funcția. Cazul dezvăluie mecanismele profunde ale unei puteri corupte și netransparente din România.

Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele Uniunii Salvați România (USR) Foto: Lucian Alecu/IMAGO

La început, povestea părea exotică și cu totul aparte: un tânăr german face un an de voluntariat social într-un cămin de copii din Timișoara, marele oraș din vestul României. Se îndrăgostește de țară și de oameni, învață limba la perfecție și revine iar și iar în oraș. În cele din urmă, îi devine primar.

Este povestea lui Dominic Fritz, german de origine, crescut în Pădurea Neagră, politolog, fost șef de cabinet al președintelui federal Horst Köhler, astăzi în vârstă de 42 de ani. Între timp, Fritz a ajuns unul dintre cei mai cunoscuți și respectați politicieni români.

Mai nou însă, povestea lui nu mai este doar una aparte, ci un veritabil caz politic în România: în curând își va pierde funcția de primar, probabil pentru că a fost prea dornic de reforme. Este o poveste despre felul în care clasa politică aflată de decenii la conducerea țării se împotrivește schimbărilor. 

Cazul a ajuns, însă, între timp și în atenția Comisiei Europene, pentru că privește modul în care este combătută corupția în România, stat membru al Uniunii Europene.

Brațul lung al comunismului

„Am deranjat anumite persoane cu anumite interese economice”, spune Dominic Fritz într-o amplă discuție cu DW. „Există structuri în interiorul statului român pentru care sunt un ghimpe în coastă”. Concret, se referă în primul rând la Partidul Social Democrat (PSD) și la rețelele sale de influență din aparatul de stat și din justiție, după cum explică deschis în interviu.

PSD, partidul succesor al foștilor comuniști din dictatura lui Ceaușescu, domină neîntrerupt, de decenii, mari părți ale statului și economiei României. Așa-zișii social-democrați sunt considerați în țară un simbol al corupției, nepotismului și lipsei de voință reformatoare. Fritz vorbește despre „brațul lung al comunismului” și despre „curățarea țării și a societății care, în fond, nu a avut loc niciodată după 1989”.

A făcut ordine la Timișoara

Pentru a înțelege cum a deranjat Dominic Fritz sistemul, trebuie să privim cu câțiva ani în urmă. În 2020 a fost ales primar al Timișoarei, orașul pe care și l-a ales drept casă, cu 53% din voturi. Patru ani mai târziu, a fost reconfirmat în funcție cu aproape 50%; ceilalți candidați s-au clasat la mare distanță în urma sa. Fritz și echipa sa au pus capăt unor practici de corupție vechi de decenii din oraș, precum autorizațiile de construire și construcțiile ilegale, atrăgându-și astfel ostilitatea puternicei „mafii imobiliare” locale.

În 2019, Fritz s-a înscris în Uniunea Salvați România (USR), partid ecologist, liberal-conservator, anticorupție și reformator, iar în 2025 a fost ales președintele acestuia. Cum USR a participat la guvernul format în 2025, care funcționează în prezent ca guvern interimar, Fritz a devenit un politician important și la nivel național.

Dominic Fritz și colegii din Uniunea Salvați România au deranjat cu ritmul reformelor Foto: Cristian Ștefănescu/DW

La fel ca în funcția de primar al Timișoarei, și în acest rol se prezintă ca un om care vrea să pună capăt corupției și nepotismului și să creeze un stat transparent, în slujba cetățenilor. Fritz nu adoptă însă postura celui venit din afară să dea lecții. Vorbește românește fără accent și fără greșeli. Toate acestea l-au transformat într-un politician respectat.

Acuzații forțate

Însă o parte a elitei politice, inclusiv cei care au pierdut alegerile la Timișoara, pare să îl perceapă pe Fritz drept o amenințare. Încă din 2021 au fost formulate împotriva sa primele acuzații, destul de forțate, privind un presupus conflict de interese: proaspăt ales primar, semnase un plan urbanistic depus încă din mandatul predecesorului său, dar care nu fusese aprobat de consiliul local.

Din punct de vedere juridic, în lipsa aprobării consiliului local, semnătura lui Fritz reprezenta doar o etapă formală într-o procedură administrativă în curs. Cu toate acestea, primarului i s-a imputat ulterior un conflict de interese, deoarece un arhitect implicat în elaborarea planului urbanistic îi împrumutase anterior lui și echipei sale, pentru campania electorală, echivalentul a 5000 de euro. Suma fusese apoi restituită conform regulilor.

Primarul Dominic Fritz în biroul său din Primăria Timișoarei, în decembrie 2022 Foto: Cristian Ștefănescu/DW

Agenția Națională de Integritate (ANI) a început să examineze cazul încă din iulie 2021. Misiunea instituției este de a verifica politicieni și funcționari, atunci când există suspiciuni de corupție sau de conflicte de interese. Fritz descrie ANI drept o „instituție care a fost o idee bună, între timp capturată politic”, afirmație pentru care există, într-adevăr, numeroase indicii. Astfel, au trecut mai întâi trei ani înainte ca verificarea conflictului de interese de către ANI să ajungă în instanță. După o primă sentință, în august 2024, procesul s-a prelungit până în iunie 2026, confirmând în cele din urmă acuzația împotriva lui Fritz.

A fost o decizie controversată: unii experți în drept au considerat că nu putea fi vorba despre un conflict de interese, întrucât Fritz nu avea personal nicio legătură cu proiectul imobiliar vizat de planul urbanistic pe care îl semnase. Înalta Curte de Casație și Justiție, care a pronunțat hotărârea definitivă în acest caz, a apreciat însă altfel situația: arhitectul implicat în proiect fusese creditorul lui Fritz, ceea ce ar constitui un conflict de interese.

PSD introduce „Lex Fritz”

Ca urmare a acestei hotărâri, Fritz ar fi urmat să primească, după încheierea mandatului în curs, o interdicție de trei ani de a candida pentru funcții publice. Însă, pentru grupul parlamentar al PSD, se pare că nici acest lucru nu a fost suficient. În acest punct, odiseei judiciare a politicianului i s-a adăugat o nouă componentă politică.

România trebuia să prezinte până la sfârșitul lunii august 2026 o lege a integrității revizuită în mai multe privințe, pentru a nu pierde anumite fonduri europene. De aceea, în vară a fost adoptată în mare grabă o nouă versiune a legii, cu o prevedere suplimentară, o „Lex Fritz”, introdusă de PSD.

Acest pasaj din legea integrității prevede încetarea, în termen de 30 de zile, a mandatelor tuturor persoanelor în cazul cărora fusese constatat definitiv un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi și a căror perioadă de interdicție de trei ani era încă în curs. Este o prevedere croită pentru Fritz, care, în rest, privește doar câteva alte cazuri lipsite de importanță ale unor primari din România.

Mandatul se încheie, povestea continuă

Fritz a contestat modificarea legislativă la Curtea Constituțională, printre altele pentru că noua versiune impune retroactiv sancțiuni, ceea ce, ca regulă generală, nu este admis în drept. Curtea Constituțională a respins contestația la jumătatea lunii august. Trei dintre cei nouă judecători au formulat însă o opinie separată, care îi dădea practic dreptate lui Fritz. Cu toate acestea, ca urmare a deciziei majorității judecătorilor, mandatul său de primar al Timișoarei se va încheia la 29 septembrie 2026.

Povestea nu se termină însă aici. Controversa privind „Lex Fritz” din noua versiune a legii integrității a atras între timp atenția Comisiei Europene. Este posibil ca, în urma acesteia, UE să conteste legea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Fritz urmează să continue proiectele pe care le-a început la Timișoara Foto: https://www.dw.com/ro/rom%C3%A2nia-vechile-structuri-opresc-un-primar-reformator/a-79295295

La rândul său, Fritz intenționează să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Atât această procedură, cât și o acțiune la CJUE ar putea însă dura ani întregi. Pentru Fritz, așteptarea și renunțarea nu sunt însă o opțiune. E convins că are o „echipă grozavă” în Primăria Timișoara, care va continua oficial activitatea, iar el va rămâne, desigur, în oraș și își va continua implicarea. Acum va avea însă mai mult timp pentru a se ocupa, în calitate de președinte al USR, de obținerea unui rezultat cât mai bun la alegerile parlamentare din 2028.

Fritz consideră că întreaga confruntare din jurul persoanei sale nu îl vizează, de fapt, pe el, ci agenda sa de reforme. Cazul arată „cât de departe este dispus să meargă PSD pentru a rămâne la putere și pentru a păstra controlul asupra resurselor României”.

Tocmai el a devenit acum un simbol al acestei confruntări, punctează Fritz. „Vreau și trebuie să transform acum încărcătura emoțională și politică a acestui simbol în ceva pozitiv pentru forțele reformatoare din România”, conchide politicianul, și promite: „Nu voi renunța”.

Keno Verseck - DW