UE este chemată să intervină în cazul lui Dominic Fritz

Liderii grupurilor creștin-democrat și liberal din PE, Manfred Weber și Valerie Hayer, cer Ursulei von der Leyen să blocheze pentru România fonduri de redresare în valoare de 770 de milioane de euro, scrie presa germană.

Primarul oraşului Timişoara, Dominic Fritz Foto: Imagine: Cristian Ștefănescu/DW

România riscă blocarea unor fonduri europene de până la 770 de milioane de euro, după ce liderii popularilor și liberalilor din Parlamentul European au intervenit în apărarea primarului Timișoarei.

Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Manfred Weber și Valérie Hayer solicită suspendarea plăților din Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE (RRF). În opinia lor, aceste fonduri ar putea "contribui în mod neintenționat la subminarea democrației din România", scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. 

"Sub pretextul îndeplinirii unui jalon de reformă pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă în mod direct dreptul Uniunii Europene și reprezintă un regres grav pentru statul de drept în România", i-au transmis luni Ursulei von der Leyen cei doi lideri politici.

Scrisoarea vine în contextul controversei provocate de legea privind integritatea persoanelor care ocupă funcții publice, adoptată la începutul lunii august de Parlamentul României cu voturile unei majorități formate din social-democrați și naționaliști, scrie publicaţia germană. 

Legea prevede înlăturarea retroactivă din funcție a persoanelor în cazul cărora a fost constatat un conflict de interese.

Situația lui Fritz

"Anterior, Agenția Națională de Integritate constatase că Fritz se afla într-o situație de conflict de interese administrativ din cauza unei chestiuni procedurale privind un plan urbanistic zonal din 2020, elaborat în timpul mandatului predecesorului său, acuzație pe care mai mulți observatori independenți (precum Fundația Konrad Adenauer din România) au calificat-o drept "fabricată". Fritz a pierdut recursul final împotriva acestei decizii în 2026, la zece zile după ce Consiliul Magistraturii din România îl inclusese pe o "listă neagră" oficială a politicienilor, jurnaliștilor și activiștilor din societatea civilă critici la adresa sistemului judiciar românesc. În temeiul legii privind integritatea în vigoare la acea dată, Fritz a primit o sancțiune disciplinară constând într-o reducere a salariului cu 10% pe o perioadă de șase luni și interdicția de a candida pentru o funcție publică timp de trei ani după încheierea mandatului său de primar, în 2028. Indiferent de temeinicia acelei decizii, consecințele juridice aplicabile fuseseră, așadar, deja stabilite", se arată în scrisoare.

Semnatarii susțin că, în momentul în care Parlamentul se pregătea să adopte, la începutul lunii august, o formă actualizată a legii privind integritatea, necesară pentru îndeplinirea unui jalon din cadrul MRR, o majoritate formată din PSD și AUR a introdus în ultimul moment un amendament.

Potrivit scrisorii, amendamentul stabilește că persoanele aflate în funcții publice pentru care fusese constatat un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi pot fi sancționate suplimentar prin încetarea imediată a mandatului pentru care au fost alese.

Weber și Hayer susțin că declarațiile publice ale unor lideri ai PSD și AUR indică faptul că amendamentul ar fi fost conceput special pentru a-l viza pe Dominic Fritz. Cei doi consideră situația cu atât mai îngrijorătoare cu cât Fritz este președintele USR, apreciind că aceasta ridică suspiciunea utilizării instrumentelor legislative și juridice în scopuri politice.

Semnatarii invocă totodată Constituția României și principiile fundamentale de drept, argumentând că legile trebuie să producă efecte numai pentru viitor și că o persoană care a fost deja judecată și sancționată nu poate fi supusă retroactiv unei sancțiuni suplimentare.

Cei doi lideri politici consideră că este de datoria Comisiei Europene să intervină și pentru că Fritz, cetățean german, a fost reales în 2024 în baza dreptului cetățenilor Uniunii Europene de a candida la alegerile locale, drept garantat prin tratatele UE.

În plus, prin această lege, România urmărește să îndeplinească o condiție stabilită de Comisia Europeană pentru a putea beneficia de fondurile de redresare care nu au fost încă plătite, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Președintele Nicușor Dan nu a promulgat deocamdată legea, invocând rezerve de natură juridică.

Ce prevede "amendamentul Fritz" din Legea ANI  

Controversatul "amendament Fritz", depus de PSD la Legea ANI, stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile.

Amendamentul a fost contestat la CCR și de un grup de parlamentari de la USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan. Contestatarii au invocat încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege. 

Această prevedere a fost interpretată ca având o "ţintă fixă", respectiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz, dar şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare. Peste 120 de persoane sunt vizate de "amendamentul Fritz" din Legea ANI. 

Curtea Constituţională a României a decis, luni, 17 august, că "amendamentul Fritz" din Legea ANI este constituțional. Acesta presupune încetarea de drept a funcției/demnitații publice la 30 de zile de la intarea în vigoare a legii pentru cei care sunt declarați definitv în conflict de interese.

Vlad Drăghicescu - DW