UE anunţă un acord privind măsurilor naţionale în combaterea pandemiei cu coronavirus. Şi România ce-a zis?

Dixit Ursula von der Leyen, Preşedinta Comisei Europene după ce i–a ascultat în video-conferinţă pe liderii europeni pe tema coronavirus: “Vom crea un Task Force cu toate Statele Membre pentru a ne asigura că banii vor începe să circule în următoarele săptămâni...Vom folosi toate instrumentele care ne stau la dispoziţie pentru a rezista în faţa acestei furtuni...”.

Concret, ce înseamnă asta? Este o decizie care vine în contextul în care care principalele economii europene (Franţa, Germania şi Italia) au luat deja de mai mult timp măsuri ferme pentru a-şi susţine propriile întreprinderi: susţinere importantă în lichidităţi destinate IMM-urilor, acord privind întârzierea plăţii datoriilor fiscale sau a împrumuturilor.  

Dar, în mod evident, trebuie mers mai departe şi acţionat în mod coordonat, într-un demers colectiv pe care, măcar de data asta, în asemenea condiţii de dezastru, aflate în mijlocul unei pandemii mondiale, statele europene ar trebui să fie în stare să le aplice în comun. Până la finele acestei săptămâni, Comisia Europeană va prezenta o serie de propuneri concrete privind o nouă flexibilizare generală a regulilor de joc la nivelul blocului comunitar, acestea urmând să fie analizate luni în cadrul unei reuniuni de urgenţă a EUROGRUP. Trebuie notat că, deja la începutul acestei săptămâni, Mario Centeo, preşedintele EUROGRUP, invocase deja posibilitatea ca Pactul de Stabilitate să fie adăugată o clauză permanentă care să prevadă ca, în situaţii excepţionale, Statele Membre să poată devia uşor de la traiectoriile de ajustare (foarte severe) transmise către capitale de Comisia Europeană.

Ne interesează aceste reguli? Oare am trimis deja  Comisiei propriile noastre opinii care să răspundă şi intereselor noastre naţionale, mai ales că în joc se află banii din marele Fond de investiţii de 25 de miliarde de Euro creat în urgenţă pentru a răspunde nevoilor ţărilor afectate de pandemie, fiind deja solicitată aprobarea Consiliului şi Parlamentului European pentru deblocarea în maximă urgenţă a sumei de 7,5 miliarde Euro destinată diminuării impactului economic al crizei sanitare, indemnizaţiilor de şomaj şi, mai ales, asigurării de lichidităţi pentru IMM-uri. Banii vor fi destinaţi pentru susţinerea imediată şi împiedicarea intrării în faliment a sectoarelor cele mai dramatic afectat până acum (turism şi transport aerian) dar şi pentru menţinerea în stare de funcţionare a relelor de aprovizionare. În domeniul transportului aerian, spre exemplu, Comisia Europeană ia acum în discuţie posibilitatea de a anunţa reguli mai suple în domeniul aeroportuar deoarece a apărut ca evidentă nevoia de a lua măsuri imediat pentru a împiedica avioanele să mai zboare fără pasageri, aşa cum se întâmplă acum de frică să nu-şi piardă plajele orare negociate. Se face referire la directiva europeană privind aeroporturile din 1995 care obligă companiile aeriene să folosească cel puţin 80% din plajele orare care le sunt alocate în vederea decolării şi aterizării. Este posibil ca, în acest context, Comisia Europeană să propună o derogare imediată de la regulă.

“Este doar un exemplu – continua preşedinta CE. Multe sectoare suferă deja şi trebuie să găsim modul de a le susţine. Am solicitat echipei care se ocupă de reacţia la coronavirus să conceapă mijloace suplimentare pe care Comisia le-ar putea mobiliza pentru a face faţă la impactul global al epidemiei de coronavirus asupra economiei europene”.  

Cred că este vital să aflăm din vreme (nii, pe diverse surse, vorbesc deja despre ele) care sunt “regulile bugetare care, de acum înainte, vor fi interpretate cu mai multă supleţe” şi cum se negociază acum la Bruxelles limitele superioare ale acestei supleţi bugetare în momentul în care va fi analizată performanţa fiecărui Stat Membru în materie de respectare a regulilor draconice privind acordarea de subvenţii. Asta mai ales că preşedintele Macron a declarat că, deja din acest moment, decidenţii politici din cele 27 de State Membre au căzut de acord pentru a acorda fiecărui stat ceea ce a numit “flexibilitatea bugetară indispensabilă” pentru a face faţă consecinţelor sanitare şi economice ale pandemiei:

“La nivel european, am decis încă de azi asupra unor măsuri de flexibilizare, mai întâi la nivelul ajutoarelor de stat pentru ca sectoarele care au avut de suferit în Statele membre pot să ia dispoziţiile necesare. Apoi, am luat deciziile necesare pentru ca toate clauzele care, de altfel, sunt prevăzute în Tratate, să fie activate astfel încât constrângerea bugetară pentru cei sau cele care sunt afectaţi să nu mai constituie o piedică”. Referinţa este clară: aşa cum spunea şi Charles Michel, preşedintele Consiliului, se va decide nu numai în domeniul ajutoarelor de stat, ci al regulilor prevăzute de Pactul de stabilitate şi de creştere, acela în care sunt prevăzute limitele acceptabile pentru deficitele bugetare. Posibilul prim exemplu fiind Italia în care bara de deficit să fie ridicată la 2,7%, poate chiar mai mult, aşa cum explica Paolo Gentiloni, fost Prim Ministru italian, acum comisar european pentru probleme economice, “sigur că acum nu este momentul să analizăm decimalele înscris în reguli, ci să privim la starea pieţei muncii, a sistemelor publice de sănătate, la lichidităţile de care dispun întreprinderile şi la viitorul economiilor noastre naţionale”

De unde vor fi luaţi banii?

În ce priveşte primul pachet de 7,5 miliarde , răspunsul este foarte simplu: e vorba despre fonduri europene pe care unele guverne din cele 27 de State Membre nu au fost în stare să le cheltuie “din cauza complexităţilor administrative. Adică bani europeni care, necheltuiţi fiind, ar fi trebuit retrimişi la Bruxelles. În loc de astasă fie retrimise, Statele Membre respective le vor putea folosi pentru a-şi susţine propria economie”. Totalul de 25 de miliarde Euro, cum explica un responsabil european citat de colegii de la Reuters, va fi atins “adăugând fondurile structurale deja promise ţărilor din UE în cadrul actualului buget al UE”, fonduri rămase disponibile după ce unele guverne nu au reuşit să cheltuie nici pe departe banii alocaţi.

În fine, se aşteaptă un semnal şi din partea Băncii Central Europene cu un anunţ privind relaxarea (poate chiar semnificativă) a condiţiilor de finanţare pentru sectorul IMM-urilor. Adică facilităţi de plată pentru impozitele sociale, amânarea impozitului pentru întreprinderile aflate în dificultate şi o indemnizaţie specială în caz de şomaj parţial cauzat de afectarea activităţilor economice de către pandemia de coronavirus.

Desigur, nefiind în zona euro, o serie de măsuri s-ar părea că nu au relevanţă pentru România. Nu este deloc cazul, deoarece depindem în foarte mare măsură de “sănătatea” economică a zonei Euro de producţie şi servicii iar măsurile care se negociază acum pot să constituie şi supape de siguranţă care ar veni şi în ajutorul economiei româneşti. Multe depind de cum ştie să negocieze trimisul nostru (nu se ştie care) în acea Task-force pe coronavirus la care se referă toată lumea la Bruxelles şi de viteza cu care ştim deja de acum care sunt sectoarele pentru care, spre exemplu, am putea aloca bani de sprijin pentru sectorul IMM-urilor, prevenind colapsul unora dintre cele mai vulnerabile întreprinderi şi cum s-ar putea organiza rapid un dialog de importanţă strategică între guver-patronate şi sindicate pentru a crea un cadru de propuneri mimic acceptabil cu care să ne adaptăm la viitorul cadru european.

Vor fi bani. Cine să-i cheltuiască? În ce ordine? Cine va decide? Nu ştiu, aşa cum nu ştiţi şi dvs despre cine, din partea României, ca reprezentant autorizat al Ministrului Sănătăţii şi al Ministerului de Interne, ia parte la videoconferinţele zilnice cu înalţii oficiali de la Bruxelles pentru a se coordona la deciziile europene. Totuşi, zic, poate ar fi bine ca cineva, undeva, cumva, cândva până nu va fi târzior, să ştie ceva şi măcar s-o spună “pe surse” pentru a nu supăra pe cine nu trebuie.