Interviu „S-a poziționat într-o antiteză clară față de Germania”. Anunțul lui Siegfried Mureșan despre decizia României în controversa momentului

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan vorbește, într-un interviu pentru „Adevărul”, despre capitolul la care România și Germania se află pe poziții antagonice și respinge propunerea cancelarului Friedrich Merz cu privire la o aderare doar parțială a Ucrainei la UE.

Siegfried Mureșan este unul dintre cei mai apreciați europarlamentari ai PPE FOTO: Facebook

Între vizita de miercuri, 4 mai, la București, a liderului PPE, Manfred Weber, și vizita pe care urma să o facă azi, în cursul zilei, la Iași, europarlamentarul Siegfried Mureșan a discutat cu „Adevărul”, despre criza politică din România, ruptura cu PSD, relațiile Bucureștiului cu Berlinul și propunerea ciudată a cancelarului Friedrich Merz care vrea Ucraina în UE, dar numai pe jumătate.

Adevărul: Sunteți unul dintre cei mai vehemenți critici ai foștilor parteneri de la guvernare, PSD, dar la nivelul Parlamentului European există în acest moment o colaborare între formațiunea din care face parte PNL, PPE, și social-democrații europeni. E pusă și aceasta sub semnul întrebării?

Siegfried Mureșan: În primul rând, între social-democrația Europeană și PSD-ul din România este o diferență majoră. Social-Democrația Europeană este o familie politică pro-europeană, serioasă, cu care avem diferențe de opinie în viața de zi cu zi, dar alături de care, într-un mod serios și predictibil, asigurăm majoritatea în Parlamentul European.

Suntem convinși de faptul că procesul de dezvoltare a Uniunii Europene și continuarea integrării europene trebuie să continue și, în ciuda tuturor diferențelor firești pe care le avem între noi, noi, pro-europenii de centru-dreapta din Partidul Popular European, și Social-Democrația, în ciuda tuturor acestor diferențe, lucrăm zi de zi împreună și încercăm să găsim soluții bune pentru Uniunea Europeană. În ciuda tuturor diferențelor dintre noi și social-democrați, voi prefera să mă așez oricând la masă cu un social-democrat autentic pro-european decât să stau la masă cu extremiștii, populiștii, anti-europenii care vor să slăbească și să distrugă Uniunea Europeană.

Ei, situația cu socialiștii din România este exact pe dos. În toată Uniunea Europeană se știe că PSD-ul este partidul care, sub conducerea lui Liviu Dragnea în urmă cu puțini ani de zile, ataca Uniunea Europeană, ataca instituțiile europene, ataca valorile europene. Președintele actual al PSD, ca prim-ministru, a încercat să legalizeze corupția prin noul OUG 13 în România și a luat măsuri de slăbire a justiției, până la momentul la care sute de mii de oameni au ieșit în stradă. Iar tot acest istoric al Partidului Social Democrat a dus la situația în care PSD-ul a fost izolat și marginalizat în propria familie politică, și socialiștii europeni i-au ținut în rândurile lor în principal din cauza slăbiciunii socialiștilor europeni.

„Socialiștii au un moment de slăbiciune la nivel european”

Și totuși, social-democrații europeni, prin vocea liderei Iratxe García Pérez, au susținut PSD și au contestat criticile aduse de șeful PPE, Manfred Weber.

Socialiștii au un moment de slăbiciune la nivel european. Acum mai au doar trei prim-miniștri din 27 de state membre, și vedem că premierul socialist al Spaniei, de asemenea, se apropie de finalul mandatului. Deci socialiștii europeni trec printr-un moment de slăbiciune și au nevoie de aceste 10 mâini ridicate din România în grupul socialiștilor europeni. Acesta este singurul motiv pentru care, în ultimii ani, ei au continuat să fie tolerați în acel grup politic.

Și, practic, prin acțiunile deschise, la vedere, permanente, alături de un partid pro-rus, AUR, în ultimele săptămâni, PSD-ul a amintit întregii Uniuni Europene de propriul trecut anti-european.

Care este atunci percepția la Bruxelles și Strasbourg despre criza politică din România?

Uniunea Europeană vede exact evoluțiile din România. Uniunea Europeană vede cum PSD-ul a rupt acest cordon sanitar care prevede să nu existe o acțiune coordonată, deliberată a partidelor pro-europene cu partide anti-europene. Ori, în mod planificat și deliberat, PSD-ul, alături de AUR, a destabilizat România, a dus la înlăturarea unui guvern condus de un prim-ministru, Ilie Bolojan, care a reușit să câștige multă credibilitate la nivel european în ultimele luni. A reușit să câștige această credibilitate pe baza rezultatelor pe care le-a livrat. Tot ce și-a asumat în relația cu instituțiile Uniunii Europene a respectat, și confirmările încrederii în guvernul condus de premierul Bolojan au început să apară.

Cererea de plată numărul 4 din PNRR a fost aprobată integral, fără nicio amânare, fără nicio suspendare de Comisia Europeană, și este prima cerere de plată care ne este aprobată integral și fără întârziere. Deficitul a fost redus, reformele au început să fie implementate, deci situația văzută dinspre partenerii europeni, situația din România văzută dinspre partenerii europeni e clară, e în negru și alb, și va exista întotdeauna neîncredere față de această majoritate nou-constituită de PSD și AUR în Parlamentul României.

Indulgent cu colaborare USR-AUR din 2021, dur cu PSD

Pe de altă parte, am văzut în istoria recentă a României că și un partid precum USR a colaborat cu AUR la un moment dat, în 2021, când au răsturnat un guvern din care făceau parte alături de PNL. În colegii din USR aveți încredere?

Bun, acum nu cred că vreodată cei de la USR au nevoie să-i apăr. Nu este rolul meu să fiu avocatul USR-ului, dar nu am văzut niciodată, nici din partea Partidului Național Liberal, nici din partea USR, o coordonare și o planificare comună cu AUR. Așa ceva nu a existat și nu există, pot să spun foarte clar în numele Partidului Național Liberal.

În schimb, PSD-ul... Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR nu s-a născut printr-o negociere de duminică seara până luni dimineața, ci a fost un demers pregătit. Am văzut acțiuni parlamentare comune înainte de moțiune ale PSD și AUR, și le vedem și acum după moțiune, inclusiv numirile de la conducerea Institutului Cultural Român. Ca atare, sunt convins că în următoarele săptămâni PSD-ul va încerca să divizeze Partidul Național Liberal și USR-ul. E evident că vor eșua în acest demers.

Vedeți posibilă, poate nu pe termen scurt, o refacere a coaliției, dacă interesele țării ar cere-o? Sau în cazul în care liderul PSD, Sorin Grindeanu, ar fi înlocuit?

Noi știm ce avem de făcut, acționăm comun în situația de față alături de colegii de la USR, vrem să constituim un bloc pentru modernizarea, reformarea României și un bloc autentic pro-european, spre deosebire de Sorin Grindeanu, care ar fi în stare să ne convingă că și OUG 13 a fost un demers pro-european. Trebuie să umplem noțiunea de pro-european cu substanță și trebuie să o facem și cu acțiune, și trebuie să o facem în mod credibil, pentru că pentru PSD să fii pro-european e doar o declarație. Pentru noi, această noțiune pro-europeană e dublată de acțiune și în perioada următoare vom veni și cu un program clar pentru următorii ani privind întărirea României în Uniunea Europeană. Deci să nu cădem pradă narativului PSD, care va încerca să divizeze Partidul Național Liberal și USR în perioada următoare.

Iar în ceea ce privește colaborarea cu AUR, singurul partid care a colaborat, colaborează și va colabora în continuare cu AUR este PSD-ul. Am văzut foarte clar că partidul lui Ion Iliescu, Adrian Năstase, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă nu se poate moderniza, nu se poate schimba. PSD-ul este partidul care 35 de ani de zile a încercat să țină România pe loc, a încercat să creeze un stat captiv care să folosească propriilor interese, a încercat să țină regiunile României pe care le conduce, județele din Est și Sud, în mod deliberat în subdezvoltare pentru a controla și a manipula, inclusiv la vot, oamenii sărmani din acele regiuni.

Și este totuși o diferență fundamentală între modul în care liderii locali ai Partidului Național Liberal au dezvoltat comunitățile, inclusiv marile comunități urbane pe care le-au condus. Și Oradea, și județul Bihor sub conducerea lui Ilie Bolojan sunt un exemplu, dar nu sunt singurul exemplu, ca ei sunt și alții. Ce încerc să spun este: așa cum Ilie Bolojan a condus Oradea și Bihorul și le-a modernizat, așa și alți colegi liberali din țară au făcut același lucru. Și această preocupare pentru dezvoltarea comunităților locale este doar un exemplu al antitezei perfecte dintre Partidul Național Liberal și PSD.

În ultimul ani, din nou, premierul Bolojan a avut confirmarea faptului că PSD-ul nu se schimbă, că încearcă să păstreze privilegiile pe care le are în companiile de stat, în administrația publică locală, centrală, și acest lucru este contrar intereselor oamenilor cinstiți din România. Ca atare, nu văd cum să putem avea din nou o colaborare cu Partidul Social Democrat, nici pe termen scurt, nici mediu, nici lung.

Obiectivul PNL

Care este în acest moment obiectivul ferm al PNL?

Aici am să spun două lucruri importante. Unu: obiectivul nostru, al Partidului Național Liberal, este să construim o forță autentică, pro-europeană, care să prioritizeze modernizarea și reformarea României și care să facă o ofertă cinstită, onestă tuturor oamenilor care vor modernizarea României. În ceea ce privește colaborarea cu PSD, repet, noi nu intenționăm și nu vom colabora cu ei, dar sunt convins că această întrebare nici nu se va mai pune după viitoarele alegeri parlamentare. Fiindcă pentru prima dată – și aceasta este predicția mea și o vom verifica, sunt sigur, la viitoarele alegeri parlamentare – pentru prima dată după alegerile parlamentare din 2028, PSD-ul nu va mai juca un rol semnificativ pe scena politică din România.

Iar obiectivul Partidului Național Liberal este acela de a câștiga alegerile parlamentare în anul 2028, de a forma o majoritate pentru modernizarea și reformarea României, fără PSD și fără AUR, și sunt convins că acest lucru este posibil. Deci PSD-ul va fi atât de mic după următoarele alegeri, încât nu va mai trebui să ne punem întrebarea dacă vom colabora sau nu cu ei. Sunt convins că polarizarea în următorii ani în România se va face între mișcarea antisistem condusă de AUR, care vrea să țină România pe loc, și forțele reformatoare conduse de Ilie Bolojan. Sunt convins că aceasta va fi competiția electorală în România în următorii ani: AUR de o parte și forțele reformatoare pro-europene conduse de Ilie Bolojan de partea cealaltă.

Respinge un guvern tehnocrat

Președintele Nicușor Dan a decis să desemneze un premier tehnocrat. Care e poziția dumneavoastră și a PNL, veți vota pentru învestirea unui cabinet de tehnocrați?

Nu, este evident că un guvern așa-numit tehnocrat nu este o soluție pentru România. Am văzut în ultimii ani că România are nevoie de reforme. Un prim-ministru politic puternic, Ilie Bolojan, a reușit să impună aceste reforme în ciuda opoziției din Parlamentul României, și a reușit acest lucru numai fiindcă a avut, pe lângă experiența administrativă semnificativă din ultimii ani, fiindcă a avut și un instrument politic ca președinte de partid parlamentar.

Este evident că un așa-numit premier tehnocrat, un premier care să nu aibă un partid parlamentar cu un număr semnificativ de voturi, nu va putea impune reformele de care România are nevoie. Tehnocrația este o soluție doar atunci când vrei să faci reforme, dar nu știi care sunt reformele necesare și trebuie să inviți un expert cu expertiză dovedită în acel domeniu pentru a face reformele de care țara are nevoie în momentul respectiv. Doar atunci tehnocrația este o soluție.

Ori în România situația este exact pe dos. Noi știm care sunt reformele de care avem nevoie. Le vedem și în rapoartele Comisiei Europene. Multe dintre ele sunt asumate ca ținte și jaloane în PNRR. Dar ceea ce lipsește la noi este voința pentru reforme, noi având o majoritate parlamentară PSD-AUR antireformistă. Ca atare, tehnocrația nu poate fi o soluție la noi. Repet, ea este o soluție doar când vrei să faci reforme, dar nu știi. Ori noi știm care sunt reformele necesare, dar majoritatea parlamentară nu le vrea.

Ca atare, sunt convins că un guvern neasumat, condus de un așa-numit tehnocrat, va duce la creșterea populismului în România. Responsabilitatea guvernării nu va fi clară. PSD și AUR vor pretinde că sunt în opoziție când, de fapt, vor tergiversa acest guvern. Nu își vor asuma responsabilitatea. Și sunt convins că populismul va avea de câștigat în România. AUR va fi de data aceasta câștigătorul, fiindcă este principalul partid extremist și populist.

Deci, dacă PSD-ul speră că instalând un premier de paie va capitaliza din nou – cum a capitalizat în timpul guvernărilor Cioloș și Isărescu, când după guvernări tehnocrate serioase ei au venit și au câștigat cu un program populist alegerile parlamentare... Fiindcă atât după guvernarea Isărescu în 2000, Iliescu și Năstase au câștigat alegerile, cât și în 2016, după guvernarea Cioloș, PSD-ul condus de Liviu Dragnea a luat 45% la alegerile parlamentare. Deci planul lor de a avea un tehnocrat de paie în fruntea guvernului și de a câștiga viitoarele alegeri de data aceasta va eșua, fiindcă este un alt partid mai populist decât ei, AUR, care ar avea de câștigat. Cine susține un guvern tehnocrat pune voturi în tolba AUR, iar eu nu vreau ca AUR și PSD să aibă succes la viitoarele alegeri și de aceea cred că trebuie să avem o guvernare asumată. Cel mai mare partid parlamentar este Partidul Social Democrat, au inițiat o moțiune de cenzură, au dărâmat guvernul, să-și asume guvernarea țării.

Totuși, președintele Nicușor Dan pare tot mai decis în acest sens și nu mai dă înapoi.

Nu știu și nu pot comenta, dar în primul rând sensul consultărilor cu partidele politice... exact sensul consultărilor cu partidele politice conform Constituției României este tocmai acela de a desemna un prim-ministru care să aibă o majoritate parlamentară. Iar dacă nu există o astfel de persoană, atunci trebuie să mergem la alegeri anticipate, nu trebuie să ne fie frică de alegeri anticipate. Sensul consultărilor nu este acela de a ignora rezultatul discuțiilor cu partidele și de a numi arbitrar un premier când ne aflăm într-o situație complicată.

Să vedem care vor fi următoarele mișcări pe scena politică în următoarele zile, dar ce încerc să spun este: dacă nu se conturează o majoritate, dacă nu se conturează asumarea răspunderii guvernării de către noua majoritate parlamentară – căci avem o nouă majoritate parlamentară pe care am văzut-o confirmată la moțiunea de cenzură, ea se numește PSD-AUR – dacă această majoritate parlamentară nu își asumă guvernarea și dovedește a fi doar o majoritate parlamentară destructivă, atunci e evident că alegerile anticipate sunt singura soluție. Voi prefera oricând două luni de campanie pentru alegerile anticipate decât un guvern slab, fără niciun pic de legitimitate, terorizat din Parlament de PSD și AUR.

E convins că PSD merge spre un dezastru

PNL și PSD se vor lupta la baionetă și în viitoarele alegeri parlamentare. La ultimele, PSD a fost pe locul doi după AUR, iar PNL al treilea. Vă așteptați la rezultate complet diferite în viitoarele alegeri?

PSD-ul va fi un partid care, la fel ca alte partide social-democrate în Europa, probabil se va regăsi în jurul a 10%.

Cred că scorul pe care PSD-ul l-a obținut la ultimele alegeri parlamentare în județul Bihor este un bun indicator pentru scorul pe care îl va avea PSD-ul la alegerile parlamentare viitoare la nivel național. Acest scor este 13%. Și prin toate acțiunile pe care domnul Grindeanu le întreprinde, pare că acesta este obiectivul lui, de a duce PSD-ul sub 13%.

Fiindcă vorbim și despre PSD, recent presa de limbă germană a publicat articole critice la adresa social-democraților români, iar unul dintre acestea a apărut în Frankfurt Allgemeine Zeitung sub semnătura lui Michael Martens. Acum, pentru că au existat voci care au făcut o legătură între dumneavoastră și jurnalistul german, ce ați răspunde?

La modul cel mai sincer, asta chiar mă face să zâmbesc. Serios. Mă onorează această acuzație a socialiștilor, dar pot să vă spun că asta doar arată cum gândește PSD-ul. PSD-ul gândește că oricând apare undeva un articol în presă, el trebuie să fie comandat și plătit de cineva. Așa înțelege PSD-ul comunicarea publică, dar nu așa funcționează presa serioasă, liberă. Presa serioasă și liberă nu este așa. Și vă puteți imagina că nu am nicio influență în politica editorială a marilor ziare europene și, de altfel, nici nu-mi propun acest lucru. Dar mă bucur și chiar mi-a plăcut întrebarea dumneavoastră.

Pe de altă parte, dinspre social-democrații europeni, nu doar PSD, s-a vorbit mai în glumă mai în serios că ați fi al 97-lea europarlamentar german. Desigur, asta și pe ideea că aveți relații foarte bune cu Germania prin PPE, evident că și cu Manfred Weber.

Vedeți, asta arată, dacă mai era cazul, cât este de departe PSD-ul de politica europeană. Nici măcar europarlamentarii pe care îi au în Parlamentul European nu sunt capabili să înțeleagă politica europeană. Cel mai clar exemplu sunt negocierile pentru bugetul Uniunii Europene pe următorii ani, în care eu lucrez pentru o politică de coeziune și o politică agricolă comună cât mai voluminoasă.

Dosarul în care Berlinul și Bucureștiul sunt pe baricade diferite

Există dosare europene pe care România și Germania au viziuni diferite și poziționări opuse, iar Bucureștiul înfruntă cumva Berlinul?

Avem pe de o parte poziția României și a țărilor beneficiare nete din Europa de Sud și de Est, care dorim cât mai multe fonduri europene pentru coeziune și agricultură, și avem de cealaltă parte poziția statelor contributoare nete, care contribuie mai mult la bugetul Uniunii Europene decât beneficiază – Austria, Olanda, Suedia, Danemarca, Germania, care doresc să taie fondurile de coeziune. Prin tot ceea ce am făcut public în ultimele luni se vede clar cum Parlamentul European, sub conducerea mea ca negociator-șef pentru buget, s-a poziționat într-o antiteză clară față de Germania și celelalte state contributoare nete, pentru a apăra politica de coeziune și politica agricolă comună.

Deci există inclusiv articole în presa serioasă la nivel european care spun: „Parlamentul European sub conducerea lui Siegfried Mureșan și contributorii neți conduși de Germania au poziții diametral opuse pe buget”. Deci asta, repet, aceste acuzații nefondate ale socialiștilor doar confirmă cât sunt ei de departe de politica europeană.

România face parte și din grupul de 16 state europene numit „Prietenii Coeziunii” și luptă, așa cum ați spus și dumneavoastră, pentru menținerea fondurilor de coeziune europene și în exercițiul bugetar viitor. Care ar fi perspectivele, mai ales că de cealaltă parte, în cealaltă tabără, să află țări ca Germania?

Personal lucrez foarte strâns. Am avut noi, cei doi co-raportori ai Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene – o colegă socialistă din Portugalia și cu mine – contacte permanente și întâlniri cu cele 16 state din grupul Prietenilor Coeziunii. 16 state din Europa Centrală și de Est și din Sud, deci Portugalia, Spania, Grecia, Cipru, Italia,  Bulgaria, România, Polonia, Statele Baltice, noi toți care ne coordonăm pentru a apăra o politică de coeziune și o politică comună cât mai ambițioasă împotriva dorinței unor state din Europa de Vest de a reduce bugetul pentru această politică. Repet, cred că vom ajunge la o soluție bună pentru România și pe care să o susținem toți la final, dar în momentul de față avem negocieri extrem de dure pe acest subiect.

Noi, Parlamentul European, am adoptat poziția pe raportul meu la finalul lunii aprilie. Aceasta constituie poziția oficială a Parlamentului European și mandatul pentru negocierile dintre Parlament, Comisie și Consiliu. Acum așteptăm ca și Consiliul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene să își adopte poziția pentru a putea începe negocierile dintre Comisie, Consiliu și Parlament.

Aici care ar fi obiectivul pentru următorii ani și care ar fi șansele ca România să beneficieze de aceste fonduri și pe viitor?

Obiectivul nostru este de a finaliza aceste negocieri până la finalul anului pentru a avea după aceea un an timp să pregătim absorbția de fonduri europene, încât la 1 ianuarie 2028 banii să înceapă să fie absorbiți, spre deosebire de exercițiile bugetare anterioare când mereu lucrurile au început cu întârziere. Deci acum obiectivul nostru este să ajungem la un acord cât mai rapid la nivel european pentru a da apoi timp autorităților naționale și locale, precum și beneficiarilor din sectorul privat să pregătească absorbția de fonduri europene, ca banii să fie absorbiți începând cu 1 ianuarie 2028.

Fără prezență militară germană în România

Șeful PPE, Manfred Weber, a venit chiar ieri (n.r – interviul a fost făcut joi, 4 mai) la București și a transmis un mesaj de susținere pentru premierul Bolojan. Ați profitat de ocazie pentru a discuta și despre sprijinul efectiv de care are nevoie apărarea României, după incidentul cu drona de la Galați? Poate chiar despre o prezență militară germană la București...

Deci discuțiile permanente pe care le avem în cadrul Grupului Partidului Popular European, inclusiv cu președintele grupului sunt următoarele: cum poate Uniunea Europeană să ne ajute în întărirea capacităților noastre de apărare. Și Uniunea Europeană a creat un program, un fond de fonduri europene de 150 de miliarde de euro pentru a pune bani la dispoziția statelor membre pentru a investi mai rapid în înzestrare, în apărare, în creșterea siguranței cetățenilor. E vorba de programul SAFE. România este unul dintre principalii beneficiari cu peste 16 miliarde de euro alocați prin acest program SAFE, și Uniunea Europeană își propune să răspundă și noilor amenințări.

Avem în vedere inclusiv crearea – și acest lucru e important și pentru negocierile pe buget pe care le conduc – avem în vedere inclusiv crearea unui scut antiaerian european cu obiectivul de a proteja statele de la frontiera estică a Uniunii Europene. Deci pe scurt, în următorii ani Uniunea Europeană va investi mult mai mult în securitate și apărare. Avem acest program SAFE de 150 de miliarde de euro acum, și în bugetul Uniunii Europene pe care îl coordonez în numele Parlamentului European pe următorii șapte ani vom crește în mod semnificativ fondurile pe apărare și vom investi aceste fonduri în programe europene, în proiecte europene transfrontaliere pentru a asigura programe de apărare pe care niciun stat membru al Uniunii Europene nu le poate face de unul singur. De exemplu, o apărare europeană antiaeriană la frontiera estică tocmai pentru a ne apăra împotriva acestor violări ale spațiului aerian și împotriva acestor drone. Deci Uniunea Europeană ne va ajuta în acest sens.

Respinge propunerea lui Merz de a limita integrarea Kievului în UE

Săptămâna trecută, cancelarul Friedrich Merz a exprimat rezervele Germaniei față de integrarea Ucrainei în UE și a vorbit deschis despre faptul că, în opinia sa, Kievul ar trebui să primească cel puțin inițial doar un statut de membru asociat. Acest lucru ar privi direct și Republica Moldova, pentru că Chișinăul și Kievul au un dosar comun la Bruxelles. Sunteți de acord cu poziția Germaniei și cum considerați că ar trebui pusă această problemă?

O să vă spun foarte clar. Nu, nu sunt de acord cu declarația Cancelarului Germaniei care propune o aderare parțială a Ucrainei la Uniunea Europeană. Ceea ce oamenii din Ucraina și din Republica Moldova își doresc este să devină stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Pentru asta Republica Moldova face eforturi majore de reformare și pentru asta oamenii din Ucraina luptă de peste 10 ani de zile. Pentru asta au luptat la protestele din piața EuroMaidan în 2014, care au fost atacate în mod violent de președintele pro-rus de atunci al Ucrainei, dar oamenii au arătat atunci că doresc o Ucraină modernă, pro-europeană. Au reușit să înlăture președintele pro-rus și vedem acum cum au o guvernare autentic pro-europeană.

Deci pentru asta au luptat oamenii din Ucraina de peste 10 ani de zile și pentru asta luptă și acum pe front. Deci oamenii din Republica Moldova și Ucraina își doresc să devină state membre ale Uniunii Europene. Vedem cum fac eforturi, vedem cum fac sacrificii și este datoria noastră, a Uniunii Europene, să oferim o perspectivă europeană. Asta înseamnă că Republica Moldova și Ucraina în următorii ani să devină state membre ale Uniunii Europene fără jumătăți de măsură și fără niciun stadiu intermediar de aderare.