Ţara arde şi premierul Ciolacu se ocupă de păcănele!

Situaţia deficitului bugetar este, într-adevăr, dramatică. Toate negocierile şi târguielile din Coaliţie şi cu grupările economice, purtate trei luni, nu valorează nimic în faţa CCR, care nu are cum să dea drumul la legea Ciolacu fără să-şi dea cu firma în cap.

Premierul Marcel Ciolacu FOTO Inquam Photos

A spus de zeci de ori în trecut că o astfel de lege nu se poate trece prin asumarea răspunderii, şi nu are cum să se răzgândească acum, dacă nu vrea să se facă de râs.  Nu ştiu pe ce mizează Ciolacu de la CCR, şi cu ce argumente. Că îi lasă pe judecători cu pensiile speciale? Nici măcar o astfel de tentaţie nu poate duce la decredibilizarea totală a CCR, în cazul în care ar da verde legii Ciolacu.

Când vom avea rezultatul deliberării CCR

CCR va lua în discuţie legea Ciolacu pe 18 octombrie. Nimic nu ne asigură că, dată fiind complexitatea speţei, CCR nu va amâna pronunţarea, o săptămână sau mai multe. Urmează o perioadă până la apariţia motivării în MOf, timp în care legea nu poate intra în vigoare. Alte, posibil, câteva săptămâni.

Legea merge apoi la promulgare şi nu este exclus ca şi preşedintele Iohannis să fie surprins de prostiile trecute în lege şi prezentate pe larg în sesizarea făcută la CCR, în raportul corpului de experţi de la ministerul Justiţiei, în numeroasele articole de presă pe această temă.

După publicarea in MOf, mai trebuie să treacă o perioada bună de timp până ca legea sa fie efectiv aplicabilă. Nu mai vorbim și de legislația secundară necesară. 

Când va intra în vigoare legea Ciolacu, dacă va intra? Nu văd cum mai devreme de 1 decembrie, ţinând cont de toate etapele pe care trebuie să le parcurgă. Ori într-o lună nu are cum să ajute la reducerea deficitului bugetar.

Ce se va întâmpla cu deficitul bugetar?

Marcel Boloș, coautorul legii Ciolacu, se vaită că nu poate ţine în frâu deficitul bugetar şi va fi nevoie de noi măsuri fiscale.

În primul rând că n-am auzit de la CE că ar fi de acord cu creşterea deficitului bugetar de la 4,5% la 5,5% din PIB. Creşterea deficitului acceptată de CE este doar în visele exotice ale lui Boloș şi Ciolacu. Wishful tinking.

Tot Marcel Boloș ne spunea că fără măsurile prevăzute în legea Ciolacu, deficitul se va duce la 6,8% din PIB, ceea ce aproape sigur se va întâmpla. Sau va fi chiar mai mare.

A încercat Boloș să amâne plăţile către serviciile de sănătate, dar i-au sărit bolnavii în cap şi a trebuit să scoate din fondul de rezervă al guvernului 2,6 miliarde de lei pentru sănătate.

A mai apărut o informaţie gravă. Conform site-ului profit.ro, au fost prevăzute împrumuturi de 160 de miliarde lei pentru întreg anul 2023. Dar până la 1 octombrie deja România s-a împrumutat deja cu 164 miliarde lei.

Din suma de 164,3 miliarde de lei din primele nouă luni, 13 miliarde de lei sunt finanţări luate de stat cu termene de plată tot în cursul acestui an, inclusiv prin vânzarea în luna iulie de titluri în valoare de 8 miliarde de lei cu maturitate de numai două luni, relevă date analizate de Profit.ro.

Adică statul trebuie să restituie 13 miliarde de lei plus dobânzile, până la 31 decembrie 2023.

Ne spune Marcel Boloș:

„Probabil va fi nevoie, în curând, de măsuri care să ne asigure încadrarea în ţinta de deficit de 5,5% din PIB şi acestea privesc în general acele categorii de cheltuieli care în luna decembrie sunt cu un ritm fără precedent, acele cheltuieli pe care nu le putem controla şi care vin din zona ordonatorilor principali de credite”.

Știam, dar confirmă şi Boloș, că ultimele luni din an se caracterizează prin cheltuieli bugetare foarte mari, pentru că instituţiile trebuie să achite restanţele la lucrări contractate în cursul anului, la returnări de TVA şi alte cheltuieli. Trecerea lor în arierate nu rezolvă nimic, pentru că în 2024 tot guvernul Ciolacu va guverna ţara, şi va fi obligat să treacă de la un deficit de 7% la unul de 3% din PIB. Misiune imposibilă, dar care va atrage blocarea banilor europeni.

Ne spune tot explicit Marcel Boloș:

„Problema deficitului bugetar s-a dus în datoria publică a României, care a crescut îngrijorător, încât astăzi avem aproape 50% din PIB, adică 800 de miliarde de lei această datorie publică cu costuri ale dobânzii care sunt destul de usturătoare la bugetul public naţional, peste 30 de miliarde de lei sunt aceste costuri cu dobânda, ceea ce pe viitor poate crea probleme de sustenabilitate fiindcă, să nu uităm, înainte de criză noi am avut 350 de miliarde de lei datoria publică”.

„Spun cu toată răspunderea. Noi aceste măsuri le-am luat şi le luăm pentru ca să evităm cel mai mare risc pe care îl are România, acela de a nu putea accesa 75 de miliarde de euro”.

Recent, Bolos admite că:

Nu discutăm de măsuri fiscal-bugetare sau de măsuri care să privească drepturi ale personalului angajat în sistemul public, nu acesta este scopul, ci anumite categorii de cheltuieli care pot fi amânate şi pentru anul viitor şi să generăm cheltuieli şi datorii faţă de furnizorii de servicii publice în anul următor”.

Adică arierate, pe care tot acest guvern va trebui să le achite. Cu ce se schimbă sarcinile guvernului privind deficitul bugetar? Cu nimic.

Ministrul de Finanţe a precizat că ”fără pachetul de măsuri este foarte greu de asigurat o stabilitate a deficitului bugetar”.

Din ce am scris mai sus, este foarte puţin probabil ca guvernul să aibă promulgat pachetul de măsuri în acest an fiscal.

Premierul este preocupat, în schimb, de jocurile de noroc la păcănele. Le-a pus gând rău şi nu se lasă până nu le închide. Deşi alte sunt urgenţele ţării în aceste săptămâni, nu păcănelele.

Ne aşteptam şi la o rectificare bugetară, care ar fi venit în urma pachetului fiscal promovat de Ciolacu. Cum acesta nu se ştie când şi dacă va mai veni, rezultă că nici rectificare bugetare nu vom mai avea anul acesta.

Privind comparativ în urmă evoluţia deficitului bugetar şi reglările prin rectificări bugetare, anul acesta conducerea guvernului, premierul şi ministrul Boloș, au adus România pe marginea prăpastiei. Va pierde şi banii din PNRR, şi este posibil să nu mai poate lua nici împrumuturi, sau să le ia pe termen scurt şi la preţuri exorbitante. Ca în 2010.

Domnule premier Ciolacu, lăsaţi naibii păcănelele şi ocupați-vă de bugetul ţării care va duce ţara în prăpastie, după cum singur spuneaţi!

LE

Și Sorin Grindeanu s-a referit la deficitul bugetar și eventuala tăiere a fondurilor europene.

  „Nu-mi permit să ajungem să discutăm de eventuala suspendare a fondurilor europene sau că nu ne încadrăm în ținta de deficit, pentru că atunci toate aceste proiecte se suspendă”.

  „Dacă UE ne taie fondurile din PNRR, la Transporturi în acest moment absolut toate proiectele rămân fără finanțare, totul se oprește. Companiile nu lucrează fără să fie plătite”