Republica Moldova şi miza Parteneriatului Estic
0
Anul 2014 demonstrează, dacă mai era cazul, necesitatea gândirii unei strategii europene care să asigure stabilitatea şi securitatea zonei de răsărit a Uniunii.
În acest sens, Parteneriatul Estic rămâne una din marile provocări ale politicii externe a Bruxelles-ului, făcând din Republica Moldova o adevărată miză a jocului celor două sisteme geopolitice, ceea ce inevitabil va da naştere unei presiuni crescute la adresa Chişinăului.
Lansat în 2008 la iniţiativa Poloniei şi Suediei, Parteneriatul reprezintă un proiect gândit iniţial de Berlin, proiect ce vizează nu numai creearea cadrului de stabilitate regională, ci şi apropierea de Caucaz în dorinţa găsirii unei soluţii care să poată asigura securitatea energetică a Europei Unite. Astfel, în contextul în care Azerbaijanul încă îşi permite o politică neutră, iar Armenia şi Belarusul anunţă sprijinul pentru proiectul Uniunii Eurasiatice, Moldova rămâne un pivot geopolitic al UE, nu numai prin prisma securităţii care a depăşit de mult dosarul transnistrean, ci mai ales prin necesitatea creării unui model de succes care să poată fundamenta dialogul Bruxelles-ului cu Kievul şi Tbilisi. În cele din urmă, dacă UE nu va putea produce bunăstarea mult aşteptată în micuţa Moldovă, cum va putea negocia pe termen mediu cu Georgia? Cum se va putea implica cu adevărat Europa în Nagorno-Karrabah?
De cealaltă parte, dincolo de reuşita semnării Acordului de Asociere, Chişinăul riscă să fie pus în acest an în faţa unor scenarii destabilizatoare care să poată satisface interesele eurasiatice. Printre acestea, posibila înfiinţare a Republicii Buceag nu trebuie înţeleasă doar ca o nouă entitate statală în sudul Republicii, ci şi ca o escaladare a tensiunilor din interiorul ţării. În acest context, nu putem uita scenariul în care regiunea Gagauz-Yeri şi raionul Taraclia, populat de etnci bulgari, doresc să aducă în discuţie autonomia sau independenţa teritorială. Un nou conflict îngheţat ar îngreuna apropierea Moldovei de UE şi NATO, cu atât mai mult cu cât statutul de neutralitate nu îi poate permite regândirea unei noi arhitecturi de securitate. Pentru toate acestea, pentru România este esenţial ca în baza parteneriatului strategic cu Statele Unite să poată erija, cu susţinerea Franţei, dar mai ales a Germaniei, o axă stabilă pe ruta Ankara-Bucureşti-Varşovia.
Cât despre cetăţenii moldoveni, în ciuda rezultatului pro-european al ultimelor alegeri parlamentare, aceştia rămân încă divizaţi între Est şi Vest, ceea ce oferă o notă în plus complexităţii geopolitice a Republicii Moldova.
Se încarcă comentariile...
