Provocări privind viitorul digital al României
0În perioada 16 – 18 aprilie 2024, la Palatul Parlamentului, sub Înaltul Patronaj al Președintelui Camerei Deputaților, s-a desfășurat probabil cel mai important eveniment din domeniul tehnologiei digitale, protecției infrastructurilor critice și diplomației digitale de peste an: Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2024. Organizatorul evenimentului a fost Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, care funcționează din anul 1970, fiind cel mai important institut din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) din România. În sesiunea de deschidere, domnul Adrian Victor Vevera, Directorul General al ICI București, a anunțat prezența unor invitați de marcă, reprezentanți ai statului român, experți din aria academică și de cercetare, din mediul de afaceri, reprezentanți ai corpului diplomatic, actori în domeniul securității cibernetice.
DISB 2024 a reunit sub cupola Palatului Parlamentului două evenimente organizate distinct în anii din urmă. Este vorba despre cea de-a 7-a ediție a Forumului de Protecție a Infrastructurii Critice (CIP Forum) și cea de-a 3-a ediție a Conferinței Internaționale privind Diplomația Cibernetică (ICCD). Forumul dedicat protecției infrastructurilor critice a adus în atenția celor prezenți aspecte care țin de rolul tehnologiei blockchain în combaterea atacurilor cibernetice. Cu acest prilej a fost lansat și Muzeul NFT realizat de ICI București. Acest muzeu virtual cuprinde patru galerii expozitionale virtuale (ICI Museum, The Globe, Olympic Museum și Garden Museum), pe care participanții la eveniment au avut ocazia să le viziteze în zona expozițională special amenajată pentru prezentări și testare.
În cadrul programului DISB 2024 a fost introdus și un panel dedicat rolului femeilor în societatea cunoașterii și informației. Participanții la Summit au mai audiat teme precum consensul global asupra politicilor digitale, consolidarea alianțelor regionale de securitate cibernetică și strategii proactive privind dezinformarea. DISB 2024 a mai inclus workshop-uri, TechPulse Hackathon, întâlniri B2B, dialoguri interministeriale internaționale și demonstrații ale unor produse de ultimă generație. Au fost prezenți miniștri, secretari de stat, ambasadori din SUA, Israel, China, Maroc, generali, experți în securitate. Companiile de tehnologie care activează în România au participat cu cele mai inovative proiecte și aplicații în variate domenii, de la electronică, comunicații, energie, până la agricultură.
La acest eveniment am reprezentat Institutul Național de Statistică în cadrul panelului Shaping the Future Together: Integrating CIP Strategies with Demographic Dynamics for Enhanced Family, Youth, and Equal Opportunities. Cu acest prilej, am reamintit că INS este una dintre cele mai vechi instituții publice din România, înființat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza încă din primul al domniei sale (1859). Încă de atunci, conducătorii statului au conștientizat rolul statisticilor oficiale în fundamentarea politicilor publice. România a devenit stat membru al UE în 2007, dar prin statistica oficială s-a integrat încă din anul 1998. De atunci noi lucrăm după metodologiile Eurostat în culegerea, procesarea, analiza și diseminarea datelor statistice. În anul 2019, INS a dobândit statutul de membru asociat al OECD. Profesorul Tudorel Andrei, membru corespondent al Academiei Române, a fost vicepreședinte al Comisiei de Statistică a ONU și a condus Grupul de lucru de statistică europeană în perioada în care România a deținut președinția rotativă a Consiliului UE, în primele șase luni ale anului 2019. Toate aceste realizări reprezintă o confirmare a prestigiului de care se bucură statistica oficială din România.
INS este una din cele mai digitalizate instituții publice din România. Încă din anul 2010, printr-un proiect cu fonduri europene, a fost dezvoltat un portal web (eSOP) pentru preluarea on-line a datelor statistice de la persoanele fizice și juridice cuprinse în eșantioanele cercetărilor statistice pe care le derulăm conform Programului Statistic Național Anual (PSNA). Ultimele două recensăminte, Recensământul General Agricol (RGA) – runda 2020 și Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) – runda 2021 au fost primele cercetări statistice exhaustive complet digitalizate în istoria statisticii românești. Colectarea datelor s-a realizat cu tablete electronice, ceea ce a scurtat procesul de prelucrare a acestora. La RPL runda 2021 a fost dezvoltată o platformă digitală pentru autorecenzarea populației. Procesul de digitalizare a INS și a direcțiilor județene de statistică va continua prin dezvoltarea altor aplicații informatice prin accesare de proiecte cu finanțare europeană și guvernamentală.
Datele de la Recensământul Populației și Locuințelor arată că populația României a scăzut dramatic din 1990, când era de 23 milioane locuitori, la 19 milioane de locuitori (RPL 2021). Cauzele care au determinat acest proces sunt scădarea natalității, fertilității și migrația externă masivă mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană. Rămânem tot mai puțini și mai îmbătrâniți. Persoanele vârstnice reprezintă circa 20% din totalul populației. Vârsta medie a populației rezidente a crescut la 42,4 ani (față de 40,8 ani la RPL 2011), ceea ce demonstrează că îmbătrânirea demografică este un fenomen ferm și de lungă durată cu consecințe sociale și economice destul de grave. În acest context, poate că ar trebui să discutăm mai mult despre accesul persoanelor vârstnice la tehnologia informației și comunicațiilor. Tehnologia digitală trebuie utilizată pentru prevenirea marginalizării sau excluziunii sociale a persoanelor vârstnice sau a altor grupuri sociale aflate în dificultate. Prin tehnologiile digitale și asistive putem contribui la creșterea ocupării în muncă a persoanelor cu dizabilități sau alte grupuri cu nevoi de suport.
Figura 1. Scăderi și creștere ale populației pe județe
Începând din 2014, Comisia Europeană monitorizează progresele înregistrate de statele membre în domeniul digital prin intermediul rapoartelor privind indicele economiei și societății digitale (DESI). România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). Doar 30% din populația României are competențe digitale de bază.
Figura 2. Indexul Societății și Economiei Digitale 2022
Țara noastră a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține locurile fruntașe în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4).
În timp ce noi discutăm despre tehnologii digitale, Inteligență Artificială, algoritmi, BigData, calcul de înaltă performanță, blockchain, NFT-uri, realitate virtuală, realitate augmentată, să reținem că, potrivit datelor de la RPL 2021, doar 16% din populația rezidentă a României este absolventă de studii superioare, comparativ cu o medie de 40% în EU-27. Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și restul de 16,0% nivel superior. Avem nevoie de investiții în educație și cercetare, de sensibilizarea populației cu privire la rolul școlii și formării profesionale continue pentru accesarea de locuri de muncă bine plătite în țara noastră. Totul se schimbă în jurul nostru cu o viteză uluitoare, de aceea trebuie să fim rezilienți în raport cu dinamica tehnologică, demografică, socială, geopolitică și de securitate.
Figura 3. Distribuția populației după ponderea persoanelor
cu nivel superior de educație, pe județe, conform RPL 2021
Tot mai des se discută în spațiul public despre criza forței de muncă și nevoia de creștere a efectivului de forță de muncă importat de peste mări și țări, deși rata de ocupare în țara noastră este sub media europeană. Potrivit datelor furnizate de Eurostat, avem cel mai mare procent de tineri care nu învață, nu muncesc și nici nu urmează programe de formare profesională (NEET). Se vede treaba că, din punct de vedere statistic, nu avem o criză a forței de muncă, ci o criză a disponibilității unor persoane de a munci. Este nevoie de conștientizare publică privind consecințele fenomenului NEETs pe termen mediu și lung. Persoanele tinere care nu învață și nu muncesc vor deveni în timp dependete de suportul social al statului sau vor fi angrenate în activități informale/nelegale de obținere a unor venituri pentru subzistență. Dezvoltarea competențelor digitale în rândul tinerilor este absolut necesară pentru a face față unei piețe a muncii din ce în ce mai tehnologizată și mai exigentă la angajare.
Figura 4. Ponderea tinerilor care nu învață, nu muncesc,
nu urmează nicio formă de pregătire profesională
Pentru ediția din 2025 a Digital Innovation Summit Bucharest propun să abordăm și tema impactului digitalizării asupra inegalităților sociale și economice. Modul în care valorificăm tehnologiile digitale poate duce la marginalizare și excluziune socială sau, dimpotrivă, poate contribui la creșterea integrării socioprofesionale a persoanelor și a grupurilor cu nevoi de suport. O altă temă interesantă este și cea a combaterii discursului instigator la ură în mediul online (online hate speech) prin utilizarea Inteligenței Artificiale despre care putem discuta privind retrospectiv la scrutinele din anul electoral 2024.
Se încarcă comentariile...
